109,977 matches
-
ar fi să ne aplecăm doar la riguroasă „restituire” a înțelesului eminescian, întinsă în cele 7 volume 3, ar fi de-ajuns nu doar să-l amintim, ci să-l și omagiem la celebrările bianuale eminesciene. Perfectă logică internă a comentariului sau critic scoate la lumină valori, sensuri, deșchideri hermeneutice semnificative. Așadar, o carte reper în cercetarea eminescologică. Surprinde prin originalitate, acuratețe discursiva, profunzime. Sintagme că „spiritul hyperionic”, „timp mitic”, „eliberarea dincolo de dincolo” etc., dovedesc o extraordinară forță de tălmăcire și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
caritate 10 de puncte maxim Explicații: Un candidat poate să obțină maxim 120 de puncte. Criteriile și punctajul propuse mai sus nu sunt definitive. Așteptăm propunerile și sugestiile cititorilor. Aceste propuneri și sugestii vor fi publicate la Poștă redacției, împreună cu comentariile noastre. În juriu nu va putea fi acceptat un eventual candidat la categoria «Primii cinci» în viață. Acest juriu pentru analiză și acordarea punctajelor va fi stabilit de redacție, în funcție și de propunerile cititorilor, însă nu va fi făcut
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Același autor, în altă parte, sfătuiește: Când tu vezi o femeie frumoasă, nu te gândi de’ndată cum ai putea să te bucuri de plăcerea ei, ci cum să te izbăvești de această plăcere<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei II Corinteniă, omilia VII, p. 109. footnote>. Prin intermediul auzului, pot pătrunde în mintea noastră cuvinte josnice, expresii sau formulări triviale, cu tentă erotică, iar într-un suflet slab, acestea se pot transforma în adevărate voci interioare, instigatoare
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
care le iubeau. Aceasta desigur că se pare pentru un timp scurt foarte dureros și foarte dezgustător, dar cu timpul, devine plăcut, și la urmă patima devine cu neputință chiar celor ce ar voi<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei II Corinteniă, omilia VII, p. 112. footnote>. Un alt mijloc de luptă împotriva desfrânării este și căsătoria, despre aceasta vorbește Sfântul Ioan Gură de Aur când zice: Căsătoria este mare folos pentru cei care și acum, după
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
ei nu va dori a vedea pe o alta. <<Tare este ca moartea dragostea>> (Cânt. 8, 6), zice înțeleptul, astfel că a fi desfrânat de nicăieri nu vine, fără numai din a nu iubi<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteniă, omilia XXXIII, p. 357. footnote>. Căsătoria a fost, este și va rămâne o taină a sfințeniei<footnote Prof. Ion Lazăr, op. cit., p. 50. footnote>, care poartă girul nemuririi<footnote Părintele Galeriu, Prefață la Sf.
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
săgeți ce într-una ne săgeată, vorbind și auzind cele ale lor, prin aceasta noi întreținem boala. Dar cum vei putea pretinde să stingi focul, dacă pe fiecare minut tu îl aprinzi din nou?<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei II Corinteniă, omilia VII, p. 113. footnote>. De asemenea, pentru unii poate fi de un real ajutor duhovnicesc și frâu pentru imaginația păcătoasă aducerea aminte de moarte, cu care să se culce și să se scoale<footnote
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
în sensul de a nu-L supăra și a nu ne despărți de El prin această patimă. Chiar dacă pofta este tiranică, totuși de o vei îngrădi cu frica de Dumnezeu, ai doborât furia ei<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei II Corinteniă, omilia XIII, p. 178. footnote>, spune Sfântul Ioan Gură de Aur. În Pateric ni se istorisește că la avva Efrem, din îndemnare oarecare a venit o păcătoasă, cu măgulire să-l tragă spre împreunare urâtă
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Sf. Grigorie de Nyssa, Despre facerea omului, XXIX, trad. și note de Pr.Prof.Dr. Teodor Bodogae, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 30, Edit. IBMBOR, București, 1998, p. 79. footnote>. Referitor la acest lucru, și Sfântul Chiril al Alexandriei, în comentariul său la cartea Facerii, vorbind despre Rebeca, spune că, încă înainte de durerile nașterii, cât avea în pântece perechea celor ce se vor naște din ea (Iacob și Esau — n.n.), purta cu greutate lupta între ei și vedea în ei mușcăturile
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
în subiectul fascinației multora. Îndatorarea sa formală indubitabilă, în Despre facerea omului și Despre suflet și înviere, față de Platon, cu ale sale Timaeus și Phaedo, și dependența sa formală față de Symposium al lui Platon, în a sa Despre feciorie și Comentariu la Cântarea Cântărilor, surclasează de departe tot ce există pe aceeași linie în scrierile Sfântului Vasile sau Grigorie de Nazianz, ale Sfântului Atanasie sau Hrisostom. Ca o ironie, Occidentul posedă acum texte mai valoroase ale Sfântului Grigorie de Nyssa decât
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
gnostici din Alexandria, care susțineau în mod eronat cum că Dumnezeu este în esență cognoscibil, chiar dacă aceasta necesită un efort considerabil, și perspectiva Părinților Capadocieni, care susțineau că Dumnezeu covârșește puterile omenești. Poziția Sfântului Grigorie este oarecum legată, aici, de comentariul său la cartea din Biblie, Cântarea Cântărilor 5, 2: „Deschide-mi, surioară, deschide-mi, iubita mea, porumbița mea, curata mea, capul îmi este plin de rouă și părul ud de vlaga nopții”. Iată cum comentează Sfântul Grigorie (7)<footnote Or
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
bazează pe Ieșirea 20, 21, pe când în De vita Moysis acest stadiu se petrece tot în întuneric, însă cu insistență mai degrabă pe ideea infinității, decât pe cea a incomprehensibilității lui Dumnezeu; iar autorul valorifică Ieșirea 33, 20-23 în sprijinul Comentariului său. Cu alte cuvinte, schema întreită a celor două ascensiuni este diferită. Pe de altă parte, este adevărat și faptul că în De vita Moysis ideea de întuneric este bine integrată în ansamblul lucrării, dar nu același lucru se poate
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Moysis, P. G. XLIV, col. 401AB. footnote>. Astfel, ideile sau, mai bine zis, convingerile mistice ale Sfântului Grigorie de Nyssa sunt toate construite pe ideea depășirii perpetue a sinelui: „întotdeauna deasupra, întotdeauna mai mare decât mine însumi”. Viața lui Moise, Comentariul asupra Cântării Cântărilor și omiliile asupra Fericirilor sunt toate înălțări spirituale fără un posibil sfârșit (prin acest aspect, diferă în mod esențial de ascensiunile unei Sfinte Tereza)<footnote Hans Urs von Balthasar, Becoming and the Immanent Infinite of Gregory of
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
înțelege vanitatea lumii și pentru ca inima să fie purificată de orice atașament față de ce este sensibil, iar Cântarea cântărilor introduce sufletul în sanctuarele divine, unde are loc unirea sufletului uman cu divinitatea<footnote Ibidem, col. 772A. footnote>. Deci, la începutul comentariilor la Cântarea Cântărilor, el ne propune o sinteză a diferitelor etape ale vieții spirituale în funcție de ideea dorinței după Dumnezeu. Deci, Proverbele încearcă să o revigoreze, amplificând-o prin provocarea cu imagini frumoase, ispititoare. Proverbele nu încearcă nici să distrugă, nici
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
termenul grecesc. În notele sale la traducerea încă nepublicată a Omiliilor la Cântarea Cântărilor, R. Norris a speculat asupra motivului angajării unor astfel de termeni pentru dorință. Un aspect interesant, Norris sugerează un posibil stimul din partea lui Origen, care, în Comentariul său la Cântarea Cântărilor, discută diverse cuvinte grecești pe care englezii tind să se exprime prin cuvântul unic „iubire”. Preluând acest demers, mi-am permis să folosesc cuvântul „dorință” pentru traducerea unui număr de cuvinte (έπιθυμια, έρως, έφεσις, πóθος, uneori
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
tratând această problemă, Sfântul Grigorie menționează de la început că „încă n-am pășit pe vârful muntelui, ci ne aflăm încă la poalele înțelesurilor”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre fericiri, în PSB, vol. 29, p. 348; Sfântul Grigorie întrebuințează în comentariul său la Fericiri imaginea scării, ale căror trepte sunt constituite din virtuțile tot mai înalte, cf. Pr. D. Stăniloae, Introducere la Sf. Grigorie de Nyssa, Scrieri (I), în PSB, vol. 29, p. 18. footnote>. Deci este vorba doar de o
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
viu, un izvor de iubire. Sufletul se unește cu Dumnezeu, cunoscându-L prin iubire. Astfel, cunoașterea devine iubire<footnote Ibidem, P. G. XLVI, col. 96C. footnote>, căci Dumnezeu e cunoscu Această lege este expusă de Sfântul Grigorie chiar de la începutul Comentariului la Cântarea Cântărilor: „Bucuria (ἀπόλαυσις)<footnote Jean Daniélou, Platonisme ..., p. 310. footnote> de Dumnezeu care renaște continuu (în sufletul purificat) este punctul de plecare (ἀφορμή) a unei dorințe mai mari (μείζονος ἐπιθυμίας), făcând dorința (πόθος) mai intensă (σφοδρότερος) prin participarea
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
ironie necesitatea unor "studii sistematice pe tema Ťtermopanul la româniť, în lipsa unor consemnări ale "contemporanilor termopanului". Mai mult, se vorbește chiar de "o mentalitate de tip termopan, în care mecanismul dominant este cel al înlocuirii". Au mai apărut și alte comentarii pe această temă. De exemplu, Ovidiu Nahoi, în Evenimentul zilei (12.08.2006), tratează tot în cheie ironică moda actuală a cuvîntului și semnificațiile sale în revelarea unei anumite mentalități: "ŤTermopanť! Iată cuvântul magic ajuns pe buzele românilor, odată cu avântul
Termopane by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10016_a_11341]
-
lui literare (...), rămînînd grevate de un iremediabil kitsch metafizic". De la acest masacru se salvează doar Heidegger și - mai încape îndoială? - Noica, în legătură cu care e instituit un protecționism deplasat, un fel de ,poliție" ce sancționează drastic orice abatere de la totala aprobare. Comentariul lui S. Damian e dominat de stupefacție: ,E o gradație a ireverenței care uimește. Urîta gafă s-a comis, nimic nu mai poate fi ascuns. Vorbele sînt așternute pe hîrtie, negru pe alb. Ultragiul nu mai poate fi anulat. De unde
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]
-
contradicția nu pare să-l pună în încurcătură. Că se descalifică singur prin asaltul arogant și primitiv, faptul nu-l neliniștește". Cu certitudine. Nu pentru prima și foarte probabil nu pentru ultima oară se ivește acest termen stînjenitor: aroganță, în comentariile pe marginea lui Gabriel Liiceanu. Păcat.
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]
-
de vedere cultural, publicate de mine, au avut rareori parte de receptarea la care mă așteptam. În schimb, exagerările polemice, nedreptățile crase, jignirile, ba chiar răzbunările prostești la care m-am dedat s-au bucurat aproape instantaneu de valuri de comentarii. Din acest punct de vedere, îi înțeleg pe tinerii publiciști culturali care fug ca necuratul de tămâie de zonele ,serioase" ale culturii. Reproșându-le că se refugiază în zona superficialului, a spectacularului inconsistent, mi-au replicat: ,Ce-ați vrea să
Trădarea jurnaliștilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10036_a_11361]
-
acestuia. De o semnificație absolut personală e întâlnirea cu scriitorul de origine bască, Fernando Savater, traducătorul în spaniolă a operei lui Cioran și cu un doctorat despre gânditorul român. încă și mai interesante, cu un plus de participare afectivă sunt comentariile, însoțite de citate, ale Autobiografiei lui Savater. Egalează cu un crez împrumutat de la Savater formularea: ,dacă fac ceea ce-mi place și pentru care nu mă plătește nimeni, o să sfârșesc prin a trebui să fac lucruri care nu-mi plac
O Spanie spirituală by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10043_a_11368]
-
care eram înclinați să i-o dăm. Gelu Negrea nu se înscrie în șirul detractorilor lui Caragiale, ci ia distanță față de o anumită grilă de interpretare a comediilor acestuia. Anti-Caragiale e mai degrabă anti-caragialiana: o calmă, meticuloasă, documentată corectură făcută comentariilor tendențioase și exceselor critice. O versiune clasică, rulată timp de decenii, este aceea conform căreia Caragiale satirizează o lume îmbâcsită de politicianism și impregnată de imoralitate. Corolarul: personajele lui prezintă un comic contrast între aparență și esență, între ceea ce pretind
O scrisoare fetiș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10072_a_11397]
-
satului basarabean". Nici cele din România nu stau mai bine. Ne-a plăcut și Jurnalul de călătorie prin ,țara dintre Prut și Nistru" pe trei voci cu umor (Monica Vasile, Mihai Varga, Liviu Mantescu, cronicile puse sub genericul intimității și comentariul lui Vasile Gârneț la emisiunea ,Mari români". Dacă vă plângeți că nu găsiți revista Contrafort la chioșc, vă anunțăm că o puteți citi măcar online, pe site-ul http://www.contrafort.md .
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10058_a_11383]
-
Parcă aud și acum vocea profundă a lui Radu Boureanu: "Din Amsterdam,/ Din Rotterdam,/ Grași olandezi priveau pe geam..." Oaspeții au participat apoi la o ședință a cenaclului, ai cărui membri și-au prezentat producțiile și au ascultat cu emoție comentariile maeștrilor. La plecare, cîțiva cenacliști i-au condus pe scriitori la tren. într-o scurtă conversație cu Nina Cassian, poeta m-a întrebat pe neașteptate: - Nu erai și dumneata în fanfara care ne-a salutat la sosire? - Mă tem că
Et in fanfara ego! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/10077_a_11402]
-
la problemele existenței și care substituie, ca într-un ceremonial magic, acțiunea brută și reacția vulgară. În esență, întreaga pictură a lui Florin Mitroi este o încercare de stopare a lumii, de suspendare a acesteia în efigie, și nicidecum un comentariu narcisiac pe marginea unei expresivități tranzitorii. Ca dinamică sufletescă și stilistică generală, Florin Mitroi este un nonfigurativ, un spirit platonician sau oriental, iar raporturile sale cu nivelul senzorial și vizibil al realului se stabilesc în termeni absoluți, lipsiți de orice
Florin Mitroi (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10082_a_11407]