1,778 matches
-
Siding Spring, cu ajutorul unui telescop Schmidt-Casgrain de 0,50 m. Imagini ale predescoperirii, luate de Catalina Sky Survey datând din 8 decembrie 2012 au fost rapid găsite. De atunci, au fost găsite observații din 4 octombrie 2012. În momentul descoperirii, cometa se afla la 7,2 UA de Soare și avea magnitudinea de 18,6.- La trecerea sa pe lângă Marte, magnitudinea sa aparentă ar putea atinge 8, iar imagini de înaltă definiție vor fi posibile cu ajutorul sondei Mars Reconnaissance Orbiter (MRO
C/2013 A1 () [Corola-website/Science/328819_a_330148]
-
definiție vor fi posibile cu ajutorul sondei Mars Reconnaissance Orbiter (MRO) acum aflată în jurul planetei Marte. Din observațiile de doar 148 de zile, făcute până la 1 martie 2013, se consideră că există o mică posibilitate să asistăm la un coliziune între cometa și planeta Marte la 19 octombrie 2014. Dacă ajustarea curbei lasă să se presupună o trecere la 0,000 358 UA (adică 53.600km) de centrul planetei Marte, există totuși o gamă de eroare încă destul de importantă în așa fel
C/2013 A1 () [Corola-website/Science/328819_a_330148]
-
planeta Marte la 19 octombrie 2014. Dacă ajustarea curbei lasă să se presupună o trecere la 0,000 358 UA (adică 53.600km) de centrul planetei Marte, există totuși o gamă de eroare încă destul de importantă în așa fel încât cometa să poată percuta Planeta Roșie, dar și să treacă la 0,00212 UA (317.000 km) de aceasta. Din faptul că este o cometă hiperbolică și are o orbită retrogradă, viteza sa relativă la trecere ar fi de 55,97
C/2013 A1 () [Corola-website/Science/328819_a_330148]
-
centrul planetei Marte, există totuși o gamă de eroare încă destul de importantă în așa fel încât cometa să poată percuta Planeta Roșie, dar și să treacă la 0,00212 UA (317.000 km) de aceasta. Din faptul că este o cometă hiperbolică și are o orbită retrogradă, viteza sa relativă la trecere ar fi de 55,97 km/s. Diametrul craterului de impact ar putea atinge de zece ori diametrul nucleului cometei. Estimarea actuală a diametrului nucleului obiectului, bazată pe magnitudinea
C/2013 A1 () [Corola-website/Science/328819_a_330148]
-
000 km) de aceasta. Din faptul că este o cometă hiperbolică și are o orbită retrogradă, viteza sa relativă la trecere ar fi de 55,97 km/s. Diametrul craterului de impact ar putea atinge de zece ori diametrul nucleului cometei. Estimarea actuală a diametrului nucleului obiectului, bazată pe magnitudinea absolută a nucleului (10,3), ar putea fi de 50 km; energia impactului ar fi atunci echivalentă cu 2×10¹ș megatone de trinitrotoluen. Acest tip de coliziune este susceptibil să creeze
C/2013 A1 () [Corola-website/Science/328819_a_330148]
-
3), ar putea fi de 50 km; energia impactului ar fi atunci echivalentă cu 2×10¹ș megatone de trinitrotoluen. Acest tip de coliziune este susceptibil să creeze un crater de 500 km diametru și o adâncime de 2 km. Dezintegrarea cometei Shoemaker-Levy 9 (SL9) în atmosfera planetei Jupiter în 1994 făcuse „găuri” care puteau atinge mai multe mii de kilometri diametru, ținând cont de faptul că, potrivit unor estimări, cometa SL9 nu avea decât 15 km diametru. Diferența provine de la faptul
C/2013 A1 () [Corola-website/Science/328819_a_330148]
-
de 500 km diametru și o adâncime de 2 km. Dezintegrarea cometei Shoemaker-Levy 9 (SL9) în atmosfera planetei Jupiter în 1994 făcuse „găuri” care puteau atinge mai multe mii de kilometri diametru, ținând cont de faptul că, potrivit unor estimări, cometa SL9 nu avea decât 15 km diametru. Diferența provine de la faptul că, în cazul cometei C/2013 A1, impactul ar afecta o planetă telurică și nu o planetă gazoasă uriașă. Cometa provine din Norul lui Oort care înconjoară, la foarte
C/2013 A1 () [Corola-website/Science/328819_a_330148]
-
în atmosfera planetei Jupiter în 1994 făcuse „găuri” care puteau atinge mai multe mii de kilometri diametru, ținând cont de faptul că, potrivit unor estimări, cometa SL9 nu avea decât 15 km diametru. Diferența provine de la faptul că, în cazul cometei C/2013 A1, impactul ar afecta o planetă telurică și nu o planetă gazoasă uriașă. Cometa provine din Norul lui Oort care înconjoară, la foarte mare distanță, Sistemul nostru Solar. Ca și toate cometele ieșite din această regiune a spațiului
C/2013 A1 () [Corola-website/Science/328819_a_330148]
-
diametru, ținând cont de faptul că, potrivit unor estimări, cometa SL9 nu avea decât 15 km diametru. Diferența provine de la faptul că, în cazul cometei C/2013 A1, impactul ar afecta o planetă telurică și nu o planetă gazoasă uriașă. Cometa provine din Norul lui Oort care înconjoară, la foarte mare distanță, Sistemul nostru Solar. Ca și toate cometele ieșite din această regiune a spațiului, ea a fost, fără îndoială, pusă în mișcare de o perturbație gravitațională legată de trecerea unei
C/2013 A1 () [Corola-website/Science/328819_a_330148]
-
provine de la faptul că, în cazul cometei C/2013 A1, impactul ar afecta o planetă telurică și nu o planetă gazoasă uriașă. Cometa provine din Norul lui Oort care înconjoară, la foarte mare distanță, Sistemul nostru Solar. Ca și toate cometele ieșite din această regiune a spațiului, ea a fost, fără îndoială, pusă în mișcare de o perturbație gravitațională legată de trecerea unei stele. Cometa circulă pe o orbită hiperbolică ceea ce semnifică faptul că ea va efectua "o singură trecere pe lângă
C/2013 A1 () [Corola-website/Science/328819_a_330148]
-
din Norul lui Oort care înconjoară, la foarte mare distanță, Sistemul nostru Solar. Ca și toate cometele ieșite din această regiune a spațiului, ea a fost, fără îndoială, pusă în mișcare de o perturbație gravitațională legată de trecerea unei stele. Cometa circulă pe o orbită hiperbolică ceea ce semnifică faptul că ea va efectua "o singură trecere pe lângă Soare" înainte de a scăpa definitiv din Sistemul Solar. Orbita sa are o înclinație de 129° (orbită retrogradă), iar excentricitatea orbitală de 1,0003. Cometa
C/2013 A1 () [Corola-website/Science/328819_a_330148]
-
Cometa circulă pe o orbită hiperbolică ceea ce semnifică faptul că ea va efectua "o singură trecere pe lângă Soare" înainte de a scăpa definitiv din Sistemul Solar. Orbita sa are o înclinație de 129° (orbită retrogradă), iar excentricitatea orbitală de 1,0003. Cometa va trece cel mai aproape de Soare la o distanță de circa 1,4 ua. Diametrul nucleului cometei, inițial evaluat la câțiva kilometri, a fost estimat, la 19 octombrie 2014, la întâlnirea cu planeta Marte, la 700 de metri. Observațiile făcute
C/2013 A1 () [Corola-website/Science/328819_a_330148]
-
Soare" înainte de a scăpa definitiv din Sistemul Solar. Orbita sa are o înclinație de 129° (orbită retrogradă), iar excentricitatea orbitală de 1,0003. Cometa va trece cel mai aproape de Soare la o distanță de circa 1,4 ua. Diametrul nucleului cometei, inițial evaluat la câțiva kilometri, a fost estimat, la 19 octombrie 2014, la întâlnirea cu planeta Marte, la 700 de metri. Observațiile făcute de pe Pâmânt nu sunt ușurate de magnitudinea aparentă relativ mică a cometei. Aceasta după ce culminase cu o
C/2013 A1 () [Corola-website/Science/328819_a_330148]
-
1,4 ua. Diametrul nucleului cometei, inițial evaluat la câțiva kilometri, a fost estimat, la 19 octombrie 2014, la întâlnirea cu planeta Marte, la 700 de metri. Observațiile făcute de pe Pâmânt nu sunt ușurate de magnitudinea aparentă relativ mică a cometei. Aceasta după ce culminase cu o valoare apropiată de 9 a descrescut puternic după aceea și la întâlnirea cu planeta Marte de la 19 octombrie trebuia să fie cam de 12. Trecerea în apropierea Soarelui, care corespunde teoretic vârfului de activitate al
C/2013 A1 () [Corola-website/Science/328819_a_330148]
-
după ce culminase cu o valoare apropiată de 9 a descrescut puternic după aceea și la întâlnirea cu planeta Marte de la 19 octombrie trebuia să fie cam de 12. Trecerea în apropierea Soarelui, care corespunde teoretic vârfului de activitate al unei comete, are loc la 25 octombrie 2014. Observații au fost planificate înainte și după survolul lui Marte utilizând vreo zece telescoape (VLT, Lowell...) și radiotelescoape (Nançay, Arizona) terestre cât și observatoare spațiale Hubble, Kepler, Chandra, SWIFT, ...).
C/2013 A1 () [Corola-website/Science/328819_a_330148]
-
fost aruncată de către un oficial și numai Stańczyk pare să realizeze semnificația ei, în timp ce conducătorii petrec, sărbătorind victoria recentă de la Orsha, neglijând veștile proaste venite de la Smolensk. Mîinile împreunate exprimă dezaprobarea deciziilor conducătorilor. Prin fereastra deschisă se poate vedea o cometă ea simbolizând decăderea și decadența. Stańczyk a fost unul din personajele preferate ale lui Jan Matejko și el apare în multe din picturile sale, cum ar fi „Omagiul prusac”. Matejko, oferind bufonului propriile trăsături faciale, a creat imaginea lui Stańczyk
Stańczyk (pictură) () [Corola-website/Science/329365_a_330694]
-
(n.20 noiembrie 1966, Brisbane, Queensland, Australia) este un informatician australian din Thornlands, în Queensland, cunoscut îndeosebi ca astronom amator. Din 2007, el a descoperit cinci comete, între care C/2011 W3 (Lovejoy), prima cometă razantă din grupul Kreutz descoperită prin observații la sol în mai mult de patruzeci de ani. Este cunoscut și pentru faptul că a popularizat procedurile de modificare a aparatelor de fotografiat digitale
Terry Lovejoy () [Corola-website/Science/334886_a_336215]
-
(n.20 noiembrie 1966, Brisbane, Queensland, Australia) este un informatician australian din Thornlands, în Queensland, cunoscut îndeosebi ca astronom amator. Din 2007, el a descoperit cinci comete, între care C/2011 W3 (Lovejoy), prima cometă razantă din grupul Kreutz descoperită prin observații la sol în mai mult de patruzeci de ani. Este cunoscut și pentru faptul că a popularizat procedurile de modificare a aparatelor de fotografiat digitale „de consum” pentru a putea fi folosite în
Terry Lovejoy () [Corola-website/Science/334886_a_336215]
-
ale cerului profund. După ce a publicat procedurile de modificare a acestor filtre, numeroși astronomi amatori au putut să-și îmbunătățească fotografiile de cer profund. La 15 martie 2007 a folosit un aparat de fotografiat modificat și a descoperit prima sa cometă, C/2007 E2 (Lovejoy).. Două luni mai târziu a descoperit o a doua cometă, C/2007 K5 (Lovejoy). La data de 27 noiembrie 2011, cu descoperirea cometei C/2011 W3 (Lovejoy), a devenit primul astronom care, după mai mult de
Terry Lovejoy () [Corola-website/Science/334886_a_336215]
-
amatori au putut să-și îmbunătățească fotografiile de cer profund. La 15 martie 2007 a folosit un aparat de fotografiat modificat și a descoperit prima sa cometă, C/2007 E2 (Lovejoy).. Două luni mai târziu a descoperit o a doua cometă, C/2007 K5 (Lovejoy). La data de 27 noiembrie 2011, cu descoperirea cometei C/2011 W3 (Lovejoy), a devenit primul astronom care, după mai mult de patruzeci de ani, a descoperit o cometă razantă din grupul Kreutz, folosind observații astronomice
Terry Lovejoy () [Corola-website/Science/334886_a_336215]
-
2007 a folosit un aparat de fotografiat modificat și a descoperit prima sa cometă, C/2007 E2 (Lovejoy).. Două luni mai târziu a descoperit o a doua cometă, C/2007 K5 (Lovejoy). La data de 27 noiembrie 2011, cu descoperirea cometei C/2011 W3 (Lovejoy), a devenit primul astronom care, după mai mult de patruzeci de ani, a descoperit o cometă razantă din grupul Kreutz, folosind observații astronomice la sol. Descoperirea a fost făcută utilizând un telescop Schmidt-Cassegrain Celestron lucrând la
Terry Lovejoy () [Corola-website/Science/334886_a_336215]
-
mai târziu a descoperit o a doua cometă, C/2007 K5 (Lovejoy). La data de 27 noiembrie 2011, cu descoperirea cometei C/2011 W3 (Lovejoy), a devenit primul astronom care, după mai mult de patruzeci de ani, a descoperit o cometă razantă din grupul Kreutz, folosind observații astronomice la sol. Descoperirea a fost făcută utilizând un telescop Schmidt-Cassegrain Celestron lucrând la f/2,1 cu un aparat CCD QHY9. La 7 septembrie 2013 Lovejoy a descoperit cea de-a patra sa
Terry Lovejoy () [Corola-website/Science/334886_a_336215]
-
razantă din grupul Kreutz, folosind observații astronomice la sol. Descoperirea a fost făcută utilizând un telescop Schmidt-Cassegrain Celestron lucrând la f/2,1 cu un aparat CCD QHY9. La 7 septembrie 2013 Lovejoy a descoperit cea de-a patra sa cometă, C/2013 R1, care a devenit vizibilă, cu ochiul liber, în noiembrie 2013, iar la 17 august 2014 a descoperit cea de-a cincea sa cometă, C/2014 Q2 (Lovejoy), în constelația Pupa. Gordon J. Garradd a numit asteroidul 61342
Terry Lovejoy () [Corola-website/Science/334886_a_336215]
-
CCD QHY9. La 7 septembrie 2013 Lovejoy a descoperit cea de-a patra sa cometă, C/2013 R1, care a devenit vizibilă, cu ochiul liber, în noiembrie 2013, iar la 17 august 2014 a descoperit cea de-a cincea sa cometă, C/2014 Q2 (Lovejoy), în constelația Pupa. Gordon J. Garradd a numit asteroidul 61342 Lovejoy în onoarea lui după ce a descoperit acest asteroid la data de 3 august 2000. Asteroidul a primit numele, în mod oficial, la data de 26
Terry Lovejoy () [Corola-website/Science/334886_a_336215]
-
argintiu ("Carassius gibelio") are un colorit galben-argintiu și trăiește în ape naturale, iazuri și heleșteie. Prin selecție (metisare) s-au obținut o serie de varietăți ale acestei frumoase specii. Astfel sunt varietățile: cu fondul roșu și pete rozacee, "coadă de cometă" (cu coada adânc scobită), "voal de mireasă" (cu înotătoarele foarte lungi, în formă de văl simplu, dublu sau chiar triplu), "cu ochi telescopici", cu caudale trifurcate. Corpul acestui pește poate fi turtit, lunguieț sau globulos. Ajunge la dimensiuni de până la
Caras auriu () [Corola-website/Science/335495_a_336824]