4,120 matches
-
în secolul al XVI-lea după opinia profesorului arhivist Kádár József . Numărul mare de credincioși a făcut ca aceasta să devină pentru o vreme parohie de sine-stătătoare. În jurul anului 1658, când turcii au ocupat Oradea și au luat sub control comitatele Dăbâca și Solnocul Interior, Dârja și satele din împrejurimi au fost atacate. O parte a locuitorilor Dârjei s-au refugiat în biserica reformată, unde au fost măcelăriți, iar locașul de cult a fost devastat. Mai târziu, după anul 1658, ca
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
acest prilej, printre ruine a fost descoperit un vas din piatră folosit pentru botez, datat înainte de Reforma religioasă, pe care au fost redate cheile Sfântului Petru. Biserica a avut două clopote, unul cu inscripția Turnat din bunăvoința notarului principal al comitatului Dăbâca, Somai Sandor, curator al ecclesiei din Dârja la 1800. Acesta s-a deteriorat, în 1866 fiind turnat din nou. Pe clopotul mic s-a imprimat inscripția Turnat în lauda domnului către ecclesia reformată din Dârja de către familia Varsány la
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
clădirea principală și clădirea bucătăriei) în stil romantic, neogotic, în conformitate cu parcul remodelat la dispoziția aceluiași proprietar, prin redefinirea formelor sobre baroce cu altele mai libere, romantice, specific englezești. În 1858 József Bánffy a vândut castelul baronului Miklós Bánffy, comite a comitatului Alba de Jos, bunicul scriitorului și politicianului Miklós Bánffy, ultimul proprietar al castelului înainte de naționalizare. În 1935-1937 acesta a restaurat fațada vestică și turnul nord-vestic. În timpul celui de-al doilea război mondial, castelul a fost folosit ca spital militar. În
Castelul Bánffy de la Bonțida () [Corola-website/Science/299597_a_300926]
-
, cunoscut și ca "Varmeghia Fejér" (în , în , în ), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei și a Republicii Ungare din secolul XI și până în 1950. În prezent, majoritatea teritoriului fostului comitat face parte din județul Fejér (aflat în centrul Ungariei). Capitala comitatului a fost orașul Székesfehérvár (în ). se învecina la vest cu Comitatul Veszprém, la nord cu Comitatul Komárom, la est cu Comitatul Pest-Pilis-Solt-Kiskun și la sud cu Comitatul Tolna. El
Comitatul Fejér () [Corola-website/Science/299754_a_301083]
-
ca "Varmeghia Fejér" (în , în , în ), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei și a Republicii Ungare din secolul XI și până în 1950. În prezent, majoritatea teritoriului fostului comitat face parte din județul Fejér (aflat în centrul Ungariei). Capitala comitatului a fost orașul Székesfehérvár (în ). se învecina la vest cu Comitatul Veszprém, la nord cu Comitatul Komárom, la est cu Comitatul Pest-Pilis-Solt-Kiskun și la sud cu Comitatul Tolna. El se întindea la sud-vest de capitala Budapesta, în jurul orașului Székesfehérvár. Fluviul
Comitatul Fejér () [Corola-website/Science/299754_a_301083]
-
a Regatului Ungariei și a Republicii Ungare din secolul XI și până în 1950. În prezent, majoritatea teritoriului fostului comitat face parte din județul Fejér (aflat în centrul Ungariei). Capitala comitatului a fost orașul Székesfehérvár (în ). se învecina la vest cu Comitatul Veszprém, la nord cu Comitatul Komárom, la est cu Comitatul Pest-Pilis-Solt-Kiskun și la sud cu Comitatul Tolna. El se întindea la sud-vest de capitala Budapesta, în jurul orașului Székesfehérvár. Fluviul Dunărea forma o mare parte din limita sa estică. Suprafața comitatului
Comitatul Fejér () [Corola-website/Science/299754_a_301083]
-
Republicii Ungare din secolul XI și până în 1950. În prezent, majoritatea teritoriului fostului comitat face parte din județul Fejér (aflat în centrul Ungariei). Capitala comitatului a fost orașul Székesfehérvár (în ). se învecina la vest cu Comitatul Veszprém, la nord cu Comitatul Komárom, la est cu Comitatul Pest-Pilis-Solt-Kiskun și la sud cu Comitatul Tolna. El se întindea la sud-vest de capitala Budapesta, în jurul orașului Székesfehérvár. Fluviul Dunărea forma o mare parte din limita sa estică. Suprafața comitatului în 1910 era de 4
Comitatul Fejér () [Corola-website/Science/299754_a_301083]
-
și până în 1950. În prezent, majoritatea teritoriului fostului comitat face parte din județul Fejér (aflat în centrul Ungariei). Capitala comitatului a fost orașul Székesfehérvár (în ). se învecina la vest cu Comitatul Veszprém, la nord cu Comitatul Komárom, la est cu Comitatul Pest-Pilis-Solt-Kiskun și la sud cu Comitatul Tolna. El se întindea la sud-vest de capitala Budapesta, în jurul orașului Székesfehérvár. Fluviul Dunărea forma o mare parte din limita sa estică. Suprafața comitatului în 1910 era de 4.129 km², incluzând suprafețele de
Comitatul Fejér () [Corola-website/Science/299754_a_301083]
-
teritoriului fostului comitat face parte din județul Fejér (aflat în centrul Ungariei). Capitala comitatului a fost orașul Székesfehérvár (în ). se învecina la vest cu Comitatul Veszprém, la nord cu Comitatul Komárom, la est cu Comitatul Pest-Pilis-Solt-Kiskun și la sud cu Comitatul Tolna. El se întindea la sud-vest de capitala Budapesta, în jurul orașului Székesfehérvár. Fluviul Dunărea forma o mare parte din limita sa estică. Suprafața comitatului în 1910 era de 4.129 km², incluzând suprafețele de apă. În 1948, suprafața sa ajunsese
Comitatul Fejér () [Corola-website/Science/299754_a_301083]
-
Comitatul Veszprém, la nord cu Comitatul Komárom, la est cu Comitatul Pest-Pilis-Solt-Kiskun și la sud cu Comitatul Tolna. El se întindea la sud-vest de capitala Budapesta, în jurul orașului Székesfehérvár. Fluviul Dunărea forma o mare parte din limita sa estică. Suprafața comitatului în 1910 era de 4.129 km², incluzând suprafețele de apă. În 1948, suprafața sa ajunsese la 3.989 km². Comitatul Fejér este unul dintre cele mai vechi comitate din Regatul Ungariei, el fiind atestat încă din secolul XI. Granițele
Comitatul Fejér () [Corola-website/Science/299754_a_301083]
-
la sud-vest de capitala Budapesta, în jurul orașului Székesfehérvár. Fluviul Dunărea forma o mare parte din limita sa estică. Suprafața comitatului în 1910 era de 4.129 km², incluzând suprafețele de apă. În 1948, suprafața sa ajunsese la 3.989 km². Comitatul Fejér este unul dintre cele mai vechi comitate din Regatul Ungariei, el fiind atestat încă din secolul XI. Granițele comitatului au fost rectificate de-a lungul vremii. Regiunea Solt, aflată la est de Dunăre, care făcuse parte inițial din comitatul
Comitatul Fejér () [Corola-website/Science/299754_a_301083]
-
Fluviul Dunărea forma o mare parte din limita sa estică. Suprafața comitatului în 1910 era de 4.129 km², incluzând suprafețele de apă. În 1948, suprafața sa ajunsese la 3.989 km². Comitatul Fejér este unul dintre cele mai vechi comitate din Regatul Ungariei, el fiind atestat încă din secolul XI. Granițele comitatului au fost rectificate de-a lungul vremii. Regiunea Solt, aflată la est de Dunăre, care făcuse parte inițial din comitatul Fejér, a trecut la Comitatul Pest-Pilis-Solt în secolul
Comitatul Fejér () [Corola-website/Science/299754_a_301083]
-
în 1910 era de 4.129 km², incluzând suprafețele de apă. În 1948, suprafața sa ajunsese la 3.989 km². Comitatul Fejér este unul dintre cele mai vechi comitate din Regatul Ungariei, el fiind atestat încă din secolul XI. Granițele comitatului au fost rectificate de-a lungul vremii. Regiunea Solt, aflată la est de Dunăre, care făcuse parte inițial din comitatul Fejér, a trecut la Comitatul Pest-Pilis-Solt în secolul al XVII-lea. În anul 1950, după cel de-al doilea război
Comitatul Fejér () [Corola-website/Science/299754_a_301083]
-
Comitatul Fejér este unul dintre cele mai vechi comitate din Regatul Ungariei, el fiind atestat încă din secolul XI. Granițele comitatului au fost rectificate de-a lungul vremii. Regiunea Solt, aflată la est de Dunăre, care făcuse parte inițial din comitatul Fejér, a trecut la Comitatul Pest-Pilis-Solt în secolul al XVII-lea. În anul 1950, după cel de-al doilea război mondial, regiunea de la sud-est de Lacul Balaton (din jurul orașului Enying), care făcuse parte din comitatul Veszprém, a trecut la Comitatul
Comitatul Fejér () [Corola-website/Science/299754_a_301083]
-
cele mai vechi comitate din Regatul Ungariei, el fiind atestat încă din secolul XI. Granițele comitatului au fost rectificate de-a lungul vremii. Regiunea Solt, aflată la est de Dunăre, care făcuse parte inițial din comitatul Fejér, a trecut la Comitatul Pest-Pilis-Solt în secolul al XVII-lea. În anul 1950, după cel de-al doilea război mondial, regiunea de la sud-est de Lacul Balaton (din jurul orașului Enying), care făcuse parte din comitatul Veszprém, a trecut la Comitatul Fejér. Orașul Érd și împrejurimile
Comitatul Fejér () [Corola-website/Science/299754_a_301083]
-
care făcuse parte inițial din comitatul Fejér, a trecut la Comitatul Pest-Pilis-Solt în secolul al XVII-lea. În anul 1950, după cel de-al doilea război mondial, regiunea de la sud-est de Lacul Balaton (din jurul orașului Enying), care făcuse parte din comitatul Veszprém, a trecut la Comitatul Fejér. Orașul Érd și împrejurimile sale au trecut la județul Pest. Astfel, comitatul Fejér a fost desființat și majoritatea teritoriului său a format județul Fejér din cadrul noului stat Ungaria. În 1891, populația comitatului era de
Comitatul Fejér () [Corola-website/Science/299754_a_301083]
-
comitatul Fejér, a trecut la Comitatul Pest-Pilis-Solt în secolul al XVII-lea. În anul 1950, după cel de-al doilea război mondial, regiunea de la sud-est de Lacul Balaton (din jurul orașului Enying), care făcuse parte din comitatul Veszprém, a trecut la Comitatul Fejér. Orașul Érd și împrejurimile sale au trecut la județul Pest. Astfel, comitatul Fejér a fost desființat și majoritatea teritoriului său a format județul Fejér din cadrul noului stat Ungaria. În 1891, populația comitatului era de 222.445 locuitori, dintre care
Comitatul Fejér () [Corola-website/Science/299754_a_301083]
-
anul 1950, după cel de-al doilea război mondial, regiunea de la sud-est de Lacul Balaton (din jurul orașului Enying), care făcuse parte din comitatul Veszprém, a trecut la Comitatul Fejér. Orașul Érd și împrejurimile sale au trecut la județul Pest. Astfel, comitatul Fejér a fost desființat și majoritatea teritoriului său a format județul Fejér din cadrul noului stat Ungaria. În 1891, populația comitatului era de 222.445 locuitori, dintre care: În 1910, populația comitatului era de 214.045 locuitori, dintre care: La începutul
Comitatul Fejér () [Corola-website/Science/299754_a_301083]
-
parte din comitatul Veszprém, a trecut la Comitatul Fejér. Orașul Érd și împrejurimile sale au trecut la județul Pest. Astfel, comitatul Fejér a fost desființat și majoritatea teritoriului său a format județul Fejér din cadrul noului stat Ungaria. În 1891, populația comitatului era de 222.445 locuitori, dintre care: În 1910, populația comitatului era de 214.045 locuitori, dintre care: La începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului "Fejér" erau următoarele:
Comitatul Fejér () [Corola-website/Science/299754_a_301083]
-
și împrejurimile sale au trecut la județul Pest. Astfel, comitatul Fejér a fost desființat și majoritatea teritoriului său a format județul Fejér din cadrul noului stat Ungaria. În 1891, populația comitatului era de 222.445 locuitori, dintre care: În 1910, populația comitatului era de 214.045 locuitori, dintre care: La începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului "Fejér" erau următoarele:
Comitatul Fejér () [Corola-website/Science/299754_a_301083]
-
desființat și majoritatea teritoriului său a format județul Fejér din cadrul noului stat Ungaria. În 1891, populația comitatului era de 222.445 locuitori, dintre care: În 1910, populația comitatului era de 214.045 locuitori, dintre care: La începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului "Fejér" erau următoarele:
Comitatul Fejér () [Corola-website/Science/299754_a_301083]
-
, cunoscut și ca "Varmeghia Heves" (în , în , în ), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei și a Republicii Ungare din secolul XIII și până în 1950. În prezent, majoritatea teritoriului fostului comitat face parte din județul Heves (aflat în centrul nordic al Ungariei). Capitala comitatului a fost orașul Eger (în ). se învecina la vest cu Comitatul Nógrád, la nord cu comitatele Gömör-Kishont și Borsod, la est cu Comitatul Hajdú, la sud cu
Comitatul Heves () [Corola-website/Science/299755_a_301084]
-
Heves" (în , în , în ), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei și a Republicii Ungare din secolul XIII și până în 1950. În prezent, majoritatea teritoriului fostului comitat face parte din județul Heves (aflat în centrul nordic al Ungariei). Capitala comitatului a fost orașul Eger (în ). se învecina la vest cu Comitatul Nógrád, la nord cu comitatele Gömör-Kishont și Borsod, la est cu Comitatul Hajdú, la sud cu Comitatul Jász-Nagykun-Szolnok și la sud-vest cu Comitatul Pest-Pilis-Solt-Kiskun. Teritoriul său se întindea de la
Comitatul Heves () [Corola-website/Science/299755_a_301084]
-
Ungariei și a Republicii Ungare din secolul XIII și până în 1950. În prezent, majoritatea teritoriului fostului comitat face parte din județul Heves (aflat în centrul nordic al Ungariei). Capitala comitatului a fost orașul Eger (în ). se învecina la vest cu Comitatul Nógrád, la nord cu comitatele Gömör-Kishont și Borsod, la est cu Comitatul Hajdú, la sud cu Comitatul Jász-Nagykun-Szolnok și la sud-vest cu Comitatul Pest-Pilis-Solt-Kiskun. Teritoriul său se întindea de la Munții Mátra și Bükk până peste râul Tisa ("Tisza"). Suprafața comitatului
Comitatul Heves () [Corola-website/Science/299755_a_301084]
-
din secolul XIII și până în 1950. În prezent, majoritatea teritoriului fostului comitat face parte din județul Heves (aflat în centrul nordic al Ungariei). Capitala comitatului a fost orașul Eger (în ). se învecina la vest cu Comitatul Nógrád, la nord cu comitatele Gömör-Kishont și Borsod, la est cu Comitatul Hajdú, la sud cu Comitatul Jász-Nagykun-Szolnok și la sud-vest cu Comitatul Pest-Pilis-Solt-Kiskun. Teritoriul său se întindea de la Munții Mátra și Bükk până peste râul Tisa ("Tisza"). Suprafața comitatului în 1910 era de 3
Comitatul Heves () [Corola-website/Science/299755_a_301084]