8,620 matches
-
a unor strategii comportamentale susceptibile de a menține o imagine de sine nefavorabilă; în funcție de importanța acestei inferiorități, pot izvorî o serie de reacții multiple: abandonarea situației respective, tentativa de atingere și de depășire a celui ce reprezintă „competitivul”, renunțarea la compararea cu ceilalți pentru raportarea la sine sau introducerea unor criterii de evaluare pentru a deveni incomparabil. De foarte multe ori, în clasa de elevi are loc o percepere greșită a ideii de competiție și, așa cum arată mulți analiști ai domeniului
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
numeric și cel spațial par foarte specifice, factorul numeric nefiind corelat decât cu problemele aritmetice, iar cel spațial cu testele spațiale (de tipul desenului tehnic). La polul opus, observăm că diversele teste senzorio-motorii (asamblarea, plasarea rapidă a pivoților în orificii, compararea instrumentelor) nu sunt deloc sau sunt slab corelate cu cele cinci aptitudini majore. Concluzie Această concepție despre o inteligență, acoperă realități diferite a fost dusă la extrem în teoria „inteligențelor multiple” de Howard Gardner (1993), care propune șapte forme de
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
fel, treptelor unei scări. De exemplu, în acea perioadă, deosebirea alimentelor era considerată o activitate de care majoritatea copiilor de un an era capabilă. La cinci ani, două probe ce puteau fi realizate de majoritatea copiilor de această vârstă erau compararea a două sticle pentru a o indica pe cea mai grea, copierea unui pătrat etc. Testele caracteristice vârstei de 8 ani erau citirea unui text și reținerea a două elemente din acesta, numirea a patru culori și scrierea după dictare
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
de 30 de ani mai târziu a obținut un coeficient de 121 - cu alte cuvinte, a înregistrat o creștere a IQ-ului de 21 de puncte. Creșterile diferă de la o țară la alta, dar sunt destul de semnificative. Totuși, datorită acestor comparări sistematice, Flynn observă că cele mai importante evoluții se înregistrează în cazul testelor de gândire, și nu al acelora ce analizează cunoștințele (de obicei, lingvistice sau matematice). De exemplu, în Franța, din 1949 până în 1974, în cazul recruților din armată
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
în societatea noastră hipertehnologizată, sondajele indică o diminuare a iraționalității. Credințele scad cu 10-20% între un sondaj realizat de institutul CSA pentru Le monde și La vie în 2003, în comparație cu un sondaj din 19942. Descreșterea credințelor în rîndul oamenilorîntr-un deceniu (%) Compararea a două sondaje: 1994 și 2003 1994 2003 Originea supranaturală a influențelor exterioare asupra vieții noastre 44 29 Contactul cu un fenomen supranatural 35 26 Rugăciunile uneori ascultate 54 46 Realitatea miracolelor 57 42 Încrederea în astrologie 60 37 Creditul
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
o serie de condiții considerate intuitive. Funcția de bunăstare socială ar trebui să: permită indivizilor să prefere oricum doresc între alternativele de pe agendă (condiția domeniului universal), să transforme orice preferință unanimă a indivizilor în preferință socială (condiția Pareto slabă), în compararea a două alternative să excludă, din determinarea preferinței sociale, informațiile irelevante despre alte alternative (condiția independentei față de alternativele irelevante). În urma unei demonstrații elegante, Arrow arată că există o singură regulă de decizie socială care îndeplinește aceste condiții care par greu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
217]. footnote> (1794), Collin și Prosperin (1867), Collin (1885), Nanson<footnote Același Urken scria: „Analiza făcută de Nanson metodei de vot a Royal Society of Victoria se referea la două metode Condorcet: una teoretică și una practică. Prima este metoda comparării binare pentru a găsi ceea ce este cunoscut sub numele de învingător Condorcet, descrisă în Essai; cea de-a doua este procedura descrisă în 1793, și criticată în 1794 de Lhuilier” [Urken, 1991, p. 217]. footnote> (1883, 1900). În plus, în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
acest sens a fost oferită de Borda în Sur la Forme des élections. Mémoires de L’académie Royale des Sciences, publicată în 1784. Pe scurt, aceasta constă în propunerea unui sistem de ierarhizare ponderată a preferințelor (regula Borda) și în compararea acestui sistem cu cel pluralitar<footnote În (1975) Duncan nota că în 1785 metoda Borda a fost adoptată pentru desemnarea membrilor Academiei Franceze de Științe. Ea a fost eliminată în 1801 de Napoleon, care intrase în Academie în 1797. În
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
abstractizării coordonate În acțiuni mentale, prelucrează informații despre relațiile categoriale și determinative În forma conceptelor, judecăților și raționamentelor” (Popescu-Neveanu, 1978). Gândirea reprezintă un proces psihic fundamental pentru cunoaștere. Ea se bazează pe o serie de operații intelectuale proprii (analiza, sinteza, compararea, abstractizarea, generalizarea, clasificarea, concretizarea etc.), se dezvoltă pe parcursul etapelor/stadiilor de maturizare a proceselor intelectuale (după Piaget 1, stadiul inteligenței senzorimotoare este cuprins Între 0-2 ani; stadiul inteligenței preoperaționale, Între 2-7 ani; stadiul operațiilor concrete, Între 7-11/12 ani; stadiul
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
prin raportare la criterii este utilizată pentru a determina punctele forte și punctele slabe ale unui copil, prin raportare la un set de deprinderi prestabilite și validate, presupuse a fi esențiale pentru dezvoltarea plenară a copilului 2, și nu prin compararea cu alți copii. Avantajul acestei strategii de evaluare constă În utilizarea unor instrumente de măsurare a progresului realizat de copil, stabilind eficiența intervențiilor și pregătind terenul pentru Însușirea unor deprinderi ulterioare. c) Evaluarea prin raportare la individ măsoară progresul copilului
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
așteptate să apară foarte rapid; 2. necesitatea testării prealabile a instrumentului, care însă întotdeauna este incompletă, de unde 3. incertitudinea asupra validității și fidelității lui și, prin urmare, asupra calității rezultatelor cercetării; 4. dificultățile ce apar aproape întotdeauna atunci când se urmărește compararea rezultatelor obținute de doi cercetători diferiți și, în general, când se dorește realizarea unor analize secundare sau metaanalize. Prin cele menționate mai sus - aspecte ce reprezintă câteva elemente ale unei problematici extrem de ample, cea a cunoașterii în domeniul științelor socioumane
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
conținut este un demers preponderent calitativ. 2. Validitatea criterială presupune judecarea validității unui instrument prin raportare la un alt instrument sau alt criteriu ce vizează (măsoară) aceleași caracteristici sau variabile. Validitatea criterială cunoaște două forme principale: Validitatea concurențială, care înseamnă compararea rezultatelor interinstrumente, intermetode sau, mai pe larg spus, comparare intercriterială. Pentru a aprecia însă dacă un instrument (criteriu) este valid sau nu, unul dintre ele trebuie considerat ca fiind standard, obiectiv. Lucru care este destul de riscant. Comparând, de exemplu, evaluările
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
presupune judecarea validității unui instrument prin raportare la un alt instrument sau alt criteriu ce vizează (măsoară) aceleași caracteristici sau variabile. Validitatea criterială cunoaște două forme principale: Validitatea concurențială, care înseamnă compararea rezultatelor interinstrumente, intermetode sau, mai pe larg spus, comparare intercriterială. Pentru a aprecia însă dacă un instrument (criteriu) este valid sau nu, unul dintre ele trebuie considerat ca fiind standard, obiectiv. Lucru care este destul de riscant. Comparând, de exemplu, evaluările dirigintelui privind gradul de inteligență al elevilor din clasa
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
genuri de cercetări bine cunoscute, cum sunt sondajele de opinie, cu deosebire cele preelectorale, care constituie un exemplu elocvent al succesului predicției bazate pe chestionare standard și pe eșantioane reprezentative. La modul mai concret deci, validitatea predictivă se măsoară prin compararea rezultatelor furnizate de un instrument aplicat anterior cu rezultatele după un criteriu practic, cu ceea ce s-a întâmplat efectiv la un moment posterior - ca în cazul votării. Dar nici aici o lipsă de paralelism - în ciuda faptului că de această dată
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
o alta în raport cu o caracteristică formată prin clasarea răspunsurilor la o întrebare de opinie din chestionar etc. c. Reprezentativitatea este o noțiune relativă, în sensul că un eșantion este mai mult sau mai puțin reprezentativ, nu doar reprezentativ sau nereprezentativ. Compararea reprezentativității a două eșantioane se poate face în felul următor: dacă la un nivel de probabilitate dat, pentru o aceeași caracteristică, eroarea d este mai mică în primul eșantion, atunci acesta este mai reprezentativ; dacă, la o aceeași eroare, nivelul
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
diferență nu se poate spune că este semnificativă (ceea ce nu înseamnă că e nesemnificativă). Dacă mărimile care se compară sunt medii sau proporții, atunci, din cele spuse deja se înțelege că semnificația diferenței între a și b' se deduce din compararea acestei diferențe cu lungimea intervalului de confidență. În alte situații, lucrurile se referă la cazuri pe care noi nu le-am tratat aici. Pentru a se simplifica însă aplicarea directă în cercetare a procedurilor, s-a elaborat, spre uzul practicienilor
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Ca și în cazul precedent, distribuția, așa cum apare, are o valoare intrinsecă, însă pentru continuarea analizelor (de pildă, pentru a construi tabele de asociere) se cere ca frecvențele să nu fie apropiate de zero. 4. Validarea eșantionului se face prin compararea structurilor sale, după câteva variabile, cu structurile corespunzătoare din populație. Astfel de variabile de control - dacă ele nu au fost folosite ca factori de stratificare în construcția eșantionului - sunt: sexul, vârsta, școlaritatea, ocupația, tipul de localitate de domiciliu etc. Folosirea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
are nici un sens. Sau, dacă nu se spune exact ce tip de întrebare și ce formă de anchetă s-a folosit pentru a detecta intenția de vot pentru partide sau personalități politice, rezultatul nu poate fi înțeles, adică folosit în compararea cu alte rezultate de acest gen. 2. Prin selectarea doar a câtorva întrebări, care, de cele mai multe ori, în prezentare suferă modificări - ele însele și/sau variantele de răspuns -, prin scoaterea întrebărilor din contextul chestionarului și din cel mai larg al
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
a heterozigoților (Aa), q² este frecvența prezisă a homozigoților recesivi (aa). Ca urmare, această ecuație permite prezicerea frecvențelor tuturor combinațiilor alelice posibile pentru un anumit caracter, sau maladie (pentru mai multe detalii privind ecuația Hardy-Weinberg, vezi O’Neil, 1997). Prin compararea genotipurilor dintr-o generație curentă cu genotipurile populației dintr-o generație următoare (sau precedentă), se poate deduce dacă a avut loc sau nu evoluția frecvenței genice a populației, iar dacă da, în ce direcție s-a produs evoluția unui anumit
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
fost asociată cu lipsa sintetazei acidului nitric neuronal sau cu lipsa MAO A. „Modelele animale „sunt deseori reprezentate de așa-numiții șoareci knock-out, cărora li se „elimină” o genă și li se urmărește apoi comportamentul. 4.4. Evoluție și genomică Compararea genomului uman cu cel al altor specii creează premisele pentru identificarea genelor legate potențial de evoluția umană, mai precis de unicitatea creierului uman. Secvențierea parțială sau completă a genomului unor specii diverse, dublată de tehnologia bioinformatică ce permite analiza comparativă
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
să numere din 1 În 1 “Înainte” și “Înapoi” cu sprijin În obiecte și desene; să compare și să ordoneze numerele de la 0 la 5 (folosind diferite reprezentări); să pună În corespondență elementele unor astfel de reprezentări. NIVELUL DE PLECARE: Compararea grupurilor de obiecte prin figurarea unele sub altele, Încercuirea părților comune ale grupurilor, punerea În corespondență a elementelor grupurilor. DECLANȘAREA ACTIVITĂȚII: Numărul și cifra 1 ETAPELE DE REALIZARE A ACTIVITĂȚII TIPURI DE ACTIVITATE: 1. Numerele și cifrele 1,2: comparare
PROGRAMUL DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT -INSTRUMENT DE LUCRU ÎN INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU CES. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Viorica TOADER () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2145]
-
Compararea grupurilor de obiecte prin figurarea unele sub altele, Încercuirea părților comune ale grupurilor, punerea În corespondență a elementelor grupurilor. DECLANȘAREA ACTIVITĂȚII: Numărul și cifra 1 ETAPELE DE REALIZARE A ACTIVITĂȚII TIPURI DE ACTIVITATE: 1. Numerele și cifrele 1,2: comparare. 2. Numărul și cifra 3: compunere și descompunere. 3. Numărul și cifra 0: ordonarea numerelor 0-3. 4. Numărul și cifra 4: compunere și descompunere. 5. Numărul și cifra 5: ordonare, comparare. 6. Numărul și cifra 5: compunere și descompunere, numărări
PROGRAMUL DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT -INSTRUMENT DE LUCRU ÎN INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU CES. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Viorica TOADER () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2145]
-
TIPURI DE ACTIVITATE: 1. Numerele și cifrele 1,2: comparare. 2. Numărul și cifra 3: compunere și descompunere. 3. Numărul și cifra 0: ordonarea numerelor 0-3. 4. Numărul și cifra 4: compunere și descompunere. 5. Numărul și cifra 5: ordonare, comparare. 6. Numărul și cifra 5: compunere și descompunere, numărări cu “pas” dat. 7. Probă de evaluare. Denumirea activității Obiective operaționale Inter timp Desfășurarea activității Resurse și mijloace de realizare Evaluare observare 1. Nume rele și cifrele 1,2. Compa rare
PROGRAMUL DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT -INSTRUMENT DE LUCRU ÎN INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU CES. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Viorica TOADER () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2145]
-
exerciții de reprezentare a nr. 1 și 2 prin obiecte sau desene; exerciții de reprezentare a grupurilor de obiecte sau desene prin nr. 1 și 2; exerciții de corelare a numărului cu cifra; scrierea cifrelor 1 și 2; exerciții de comparare a numerelor 1 și 2. -planșe cu cifrele; -culori; -jetoane; -bețișoare; -desene; -fișe de lucru; -sârmă; -manual; conversația -explicația; -exercițiul. Observare sistematică Probe orale Fișe de lucru Evaluare formativă 2. Numă rul și cifra 3. Compunere și descompunere să reprezinte
PROGRAMUL DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT -INSTRUMENT DE LUCRU ÎN INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU CES. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Viorica TOADER () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2145]
-
3; 2 ore exerciții de reprezentare a nr. 3 prin obiecte și desene; exerciții de corelare a numărului cu cifra; exerciții de stabilire a corespondenței dintre două mulțimi date (de obiecte sau desene); exerciții de scriere a cifrei; exerciții de comparare cu nr 1 și 2; exerciții de numărare oral și În scris (șirul 1-3); exerciții de compunere și descompunere a nr. 3. -planșe cu cifrele; -jetoane; -creioane colorate; -numărătoare; -plastilină; -conversația; exercițiul; -problematizarea; -jocul didactic. Observare sistematică Fișe de lucru
PROGRAMUL DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT -INSTRUMENT DE LUCRU ÎN INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU CES. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Viorica TOADER () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2145]