7,605 matches
-
de realizarea celor patru sondaje se găsesc în anexa capitolului. Indicatori ai practicii religioase. În măsurarea practicii religioase au fost luate în considerare atât practica în spațiul privat cât și în cel public, deoarece, deși ambele sunt măsuri de tip comportamental se petrec în contexte diferite și au determinanți diferiți. Practica în spațiul public a fost măsurată folosindu-se un indicator standard pentru studiile de sociologie a religiei: frecventarea bisericii cel puțin o dată pe lună. Atunci când a fost folosit drept variabilă
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
1993 și 2005 Figura SEQ Figura \* ARABIC 4. Ponderea celor care frecventează biserica cel puțin o dată pe lună: mediul comparativ: mediul urban/mediul rural, între 1993 și 2005 Sursa: EVS 1993, WVS 1997, EVS 1999, WVS 2005 Trecând dincolo de dimensiunea comportamentală a religiozității și referindu-ne la atitudini și valori, în acest caz se constată, pe de o parte, o înclinare crescută a rezidenților din mediul rural spre religiozitate, precum și o scădere a diferențelor dintre oraș și sat, în ultimii 15
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
9 (aproximativ) importanței religiei în viața lor, față de nota 8,50 în cazul celor de sub 40 de ani; de asemenea, persoanele cu educație gimnazială oferă în medie nota 8,80, față de 8,50 în cazul celor cu educație superioară. Indicatori comportamentali ai religiozității Autoevaluarea declarativă a relevanței religiei este asociată semnificativ cu indicatori comportamentali ai religiozității. Graficul SEQ Graficul \* ARABIC 4. „În afară de nunți, înmormântări și botezuri, cât de des ați mers în ultimul timp la biserică? - în funcție de importanța religiei REF Ref126293734
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
celor de sub 40 de ani; de asemenea, persoanele cu educație gimnazială oferă în medie nota 8,80, față de 8,50 în cazul celor cu educație superioară. Indicatori comportamentali ai religiozității Autoevaluarea declarativă a relevanței religiei este asociată semnificativ cu indicatori comportamentali ai religiozității. Graficul SEQ Graficul \* ARABIC 4. „În afară de nunți, înmormântări și botezuri, cât de des ați mers în ultimul timp la biserică? - în funcție de importanța religiei REF Ref126293734 \h \* MERGEFORMAT Graficul 4 arată că dintre persoanele pentru care religia este foarte
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
este religia pentru dumneavoastră? Foarte importantă Destul de importantă Nu prea importantă Foarte puțin importantă 45% 42% 10% 3% Ați încercat vreodată să convingeți pe cineva că... religia este importantă? religia nu este importantă? 49% 21% 6% 25% Un alt indicator comportamental este întrebarea: „Cât de des vă rugați lui Dumnezeu în afara serviciilor religioase?”. Este interesant de observat că, spre deosebire de religiozitatea măsurată prin indicatori de credință, care nu variază în funcție de educația sau de vârsta subiectului, religiozitatea măsurată prin frecvența rugăciunilor variază considerabil
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
dintre bărbați și 6% dintre femei răspund că se roagă mai rar de câteva ori pe an sau niciodată; ceea ce indică o relevanță foarte scăzută a religiei pentru viața lor cotidiană. Prin urmare, studiul indicatorilor de relevanță și ai celor comportamentali ne oferă două concluzii interesante. În ceea ce privește religiozitatea, pentru aproximativ 10% dintre persoanele care își declară credința în Dumnezeu religia are o relevanță subiectivă foarte scăzută în viața cotidiană; de asemenea, circa 14% dintre cei care cred în Dumnezeu nu merg
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
care cred în Dumnezeu nu merg la Biserică nici măcar de sărbători. De asemenea, lipsa unei variații sociale semnificative a răspunsurilor la întrebările privind credința indică un puternic efect de conformism în fața răspunsurilor dezirabile social sau personal; am observat că indicatorii comportamentali și de relevanță se pliază pe distincțiile de educație și generație, ceea ce indică o validitate mai mare a lor pentru măsurarea religiozității și implicit a scepticismului religios Indicatori indirecți ai scepticismului religios: vizibilitatea Pentru a ocoli bariera dezirabilității sociale, putem
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
politice a inclus și alte conținuturi (nu doar atitudini față de oamenii politici și instituții) sau chiar alte sfere ale vieții sociale (Street, 1994). Categoriile cel mai adesea menționate ca părți componente ale culturii politice sunt: axiologică (atitudini, valori și credințe), comportamentală și cea a cunoștințelor. La un nivel mai specific și totodată empiric al anlizei sunt menționate frecvent următoarele dimensiuni ale culturii politice (Almond, Verba, 1963; Jeffrey, 1991): interesul pentru politică, informarea pe teme politice, cunoștințele politice, eficacitatea politică (convingerea cetățenilor
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
relativă Dezirabilitate socială Dezordine socială Dezvoltare a localității socială Educație Electorate ale partidelor tipuri de Emigrare temporară Frustrare Ideologia procapitalistă religioasă Inconsistență de status negativă pozitivă Încredere în instituții în partide în lideri în primar Indicatori de credință de relevanță comportamentali Inegalitate/omogenitate Integrare religioasă rezidențială maritală Intenții de migrație de mutare din locuința actuală de plecare temporară Încredere în primar în actorii instituționali politică Mass-media efectele asupra temei de infracțiuni reflectarea criminalității Mentalitate noțiunea de religioasă Migrație internă externă Modernitate
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
categoria A (combinația dintre „a” și „b”): nivel ridicat al statutului socio-economic al provinciei; categoria B („c”): nivel mijlociu al statutului socio-economic al provinciei; categoria C (combinația dintre „d” și „e”): nivel mic al statutului socio-economic (vezi tabelul II). Categorii comportamentale Comportamentele sedentare au fost clasificate, fie ca cele în care se face simțită tehnologia fie cele în care se socializează. În cazul primei categorii de comportamente, sunt incluse acelea în care se face apel în timpul liber al elevilor la aparatura
ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI COMPORTAMENTELE SEDENTARE ALE TINERETULUI: DATE FURNIZATE DE TREI ȚĂRI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]
-
Cele două programe SPSS descrierea datelor și a procedurii lor de codificare, precum și codurile pentru fiecare comportament în parte au fost trimise coordonatorilor regionali din fiecare țară care, la rândul lor, au codat și au introdus datele lor respectând particularitățile comportamentale specifice naționale. Al doilea autor a primit un eșantion constând din 10 jurnale completate din fiecare dintre cele trei țări pentru controlul calității. Analiza rezultatelor Pentru a analiza legăturile și diferențele între grupuri în ceea ce privește comportamentele sedentare și activitatea fizică în funcție de
ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI COMPORTAMENTELE SEDENTARE ALE TINERETULUI: DATE FURNIZATE DE TREI ȚĂRI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]
-
0.05). Așa cum era de așteptat, băieți petrec mai mult timp decât fetele cu utilizarea aparaturii electronice, în timp ce fetele au petrecut mai mult timp decât băieții în activități de socializare; în acest caz, ipoteza noastră a fost confirmată. Întâlnim diferențe comportamentale între zilele lucrătoare și zilele de weekend: comportamentele sedentare cu utilizarea aparaturii electronice (P< 0,001), comportamentele sedentare de socializare ( P<0.001 ), activitatea fizică (P<0.001). Toate cele trei grupuri de comportamente au atins valori mai mari la
ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI COMPORTAMENTELE SEDENTARE ALE TINERETULUI: DATE FURNIZATE DE TREI ȚĂRI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]
-
de performanță, datorită constatărilor care reclamă o lipsă de coerență a acestui microsistem educațional. Dincolo de problemele de organizare sau de ordin financiar, constatăm aici lipsa unei viziuni care sa plaseze sportul de performanță sub rigori pedagogice precise. Mai mult, problematica comportamentală a sportivilor de performanță, precum și relația profesor (antrenor) elev/student este în acest fel lipsită de o componentă pedagogică. Acestea sunt câteva din argumentele care ne au determinat să explorăm acest vast domeniu de cercetare, cu speranța găsirii unor răspunsuri
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
sau de loc despre concepte de genul: didactica antrenamentului sportiv, formația pedagogică a antrenorului, comunicare didactică în antrenamentul sportiv, spațiul motric ca spațiu educațional, aspecte formative ale antrenamentului sportiv, aspecte psihopedagogice ale relației profesor (antrenor) - elev/student (sportiv), elemente psiho comportamentale ale elevului/studentului cu aptitudini înalte, etc. Revenind la problematica studiului nostru, cea a cercetării științifice din domeniul activității motrice umane, în contextul cercetării pedagogice, vom aborda, printre altele, problematica cercetătorului din domeniul activităților motrice de performanță, care desfășoară în
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
acțiunile antrenorului în antrenament și competiție), respectiv, de coaching, Cathț, Rolland și Cizeron Marc (2008). În cadrul paradigmei behavioriste, studiile s au focalizat, la un moment dat, asupra comportamentului profesional al antrenorului de succes, cu scopul de a reliefa profilul tipologic comportamental al acestuia. Trudel și Brunelle (1995) citați de Cathț, Rolland și Cizeron, Marc (ibidem) au realizat, astfel, un repertoriu comportamental al antrenorului de succes. Atenția cercetătorilor din domeniu s-a deplasat, apoi, și asupra scopurilor, preocupărilor, judecăților de valoare, concepțiilor
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
au focalizat, la un moment dat, asupra comportamentului profesional al antrenorului de succes, cu scopul de a reliefa profilul tipologic comportamental al acestuia. Trudel și Brunelle (1995) citați de Cathț, Rolland și Cizeron, Marc (ibidem) au realizat, astfel, un repertoriu comportamental al antrenorului de succes. Atenția cercetătorilor din domeniu s-a deplasat, apoi, și asupra scopurilor, preocupărilor, judecăților de valoare, concepțiilor antrenorilor, respectiv, spre paradigma cognitivistă. Din acest curent au rezultat alte două direcții principale de cercetare : analiza planificării antrenamentului și
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
de a doua situații, de dezorganizare cognitivă, haos și dezordine cognitivă. Ordonarea coerentă a acțiunilor din spațiul motric, intervențiile asupra comportamentului motric al sportivului, se vor constitui, într-o primă fază, într-un model operațional tranzitoriu, care va genera modele comportamentale motrice secvențiale, provizorii și ele. În cele din urmă, modele operaționale secvențiale se vor stabiliza, datorită unei eficiente organizări cognitive și vor genera, la rândul lor, modele motrice finale, stabile, cu detalii tehnice rafinate, altfel spus, cu valoare motrică ridicată
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
unora dintre noi de a trăi mai mult În delăsare, În păcat sau În ilegalități de tot felul. Defectele sufletești nu reprezintă, În majoritatea lor - excepție făcând doar oamenii aflați În situații psihopatologice evidente, cu substrat ereditar verificat -, decât achiziții comportamentale, produse În condiții de viață defavorabilă sau sub influența unor modele de conduită negative, Întâlnite la unii dintre semenii noștri. O radiografiere a conținutului proverbelor, făcută mai ales din perspectivă psihologică, dar care nu va putea neglija și dimensiunea morală
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
la timp, de unele prejudecăți sau opinii orgolioase, decât dacă persistăm În ele.) Fuga-i rușinoasă, dar e sănătoasă. (Compromisul este impus uneori de situații critice de viață, dar nu trebuie să se transforme Într-o manieră obișnuită de răspuns comportamental. Cine nu admite compromisul? Vanitoșii a căror Încăpățânare sfidează bunul-simț al realității și astfel Își creează tot felul de Încurcături.) „Când te aperi, este mai bine să-l crezi pe dușman mai puternic decât pare.” (W. Shakespeare) Măsoară de zece
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
știi să-ți stăpânești și să-ți Învingi reaua dispoziție.” (Napoleon I Bonaparte) În același sens, Miguel de Unamuno spunea că trebuie „să-ți gândești sentimentul și să-ți simți gândul”, dacă vrei să ai un control asupra propriilor acte comportamentale. Noaptea e un sfetnic bun. (Desigur, orice răgaz este bun pentru a tempera orgolii sau ambiții prea Înflăcărate, dar trecerea timpului nu trebuie să ducă la indiferență: „Nepăsarea este somnul minții omenești” - Vauvenargues.) Mânia e dovada neputinței. (Mai ales a
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
disponibilitate sufletească? Indiferentă la frumosul fizic omenesc, ea s-a simțit atrasă În schimb de blândețea și puritatea rugăminții din privirile acelui copil de a se apropia de el și de a-i accepta oferta... Μ Registrul stărilor și actelor comportamentale duplicitare este, din păcate, Într-atât de bogat și de subtil În lumea umană, Încât, pentru a ne apăra, trebuie să facem uneori un adevărat efort de imaginație și de iscusință atitudinală. Iată, de exemplu, cele nouă Încercări prin care
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
se manifestă atitudini extremiste: astfel, pentru a nu-și pierde originalitatea, unii refuză orice influențe, chiar și pe cele venite din partea marii literaturi sau a marii culturi; alții, dimpotrivă, pentru a nu se fixa prea mult În cadrele unei formule comportamentale, alternează continuu opiniile, acceptând tot felul de influențe exterioare). Μ Granița dintre „modestie” și „timiditate” este Într-atât de labilă, Încât și unui psiholog experimentat Îi este greu uneori să le deosebească (și aceasta pentru că ambele au ca trăsătură caracteristică
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ideile În funcție de cursul evenimentelor din realitate; o astfel de inteligență, rigidă și Îndrăgostită de ea Însăși, a caracterizat, de exemplu, comportamentul caraghios și, totodată, absurd al lui Don Quijote). Μ „Tipul psihologic”, ca expresie a unei generalizări de trăsături și atitudini comportamentale, nu este o invenție a psihologilor, ci o creație a vieții Înseși: putem astfel observa cu relativă ușurință faptul că oamenii care se aseamănă sunt mânați de o atracție instinctivă, uneori irezistibilă, de a se căuta unii pe alții (numai
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
că ființă performanțială, simte continuu nevoia de aprobare , de prestigiu , nevoie ce devine ulterior stimulent pentru actvitate. Sportul de performanță constituie, un proces pedagogic prin metodologie, un act educativ, prin principiile ce-l structurează și prin efectele surprinse în plan comportamental, în atitudinea sportivului. În lumea sportului , performanța de vârf , adică cea care sfidează limitele maxime ale posibilității umane, este produsul unei adevărate industrii, extrem de specializate, ce implică un număr mare de specialiști antrenori, medici, psihologi, etc. Sportul este un domeniu
PERFORMANȚA SPORTIVĂ. ANALIZA A TREI FACTORI PSIHICI PERTURBATORI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Victor Stănică () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_819]
-
iar în 1885 Gilles de la Tourette a descris boala care îi poartă numele, boală a ticurilor faciale și vocale ce reunește tulburări somatomotorii, neurovegetative, neurastenice și obsesivo-fobice, care debutează în copilărie sau adolescență. Lichidarea conflictelor din viața microgrupului pacientului, terapiile comportamentale, psihoterapia individualizată, reeducarea funcțională (tehnicile psihomotorii, Heige: relaxare musculară asociată cu gimnastică în fața oglinzii), fizio-kinetoterapie (hidroterapie, ionizări, gimnastică), farmacologia, toxina botulinică, imunomodulatoarele, chirurgia etc. sunt consemnate ca posibil eficiente în sindromul Gilles de la Tourette. Antrenamentul Autogen (AA) ca metodă de
TRAINING AUTOGEN - BENEFICII PENTRU UN CAZ CU SINDROM GILLES DE LA TOURETTE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Neli Claudia Bîlha () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_818]