46,314 matches
-
n.n.) mai mult pe Vasile Nicolescu decât pe Ștefan Augustin Doinaș în poezie și, în proză, pe Dumitru Popescu mai mult decât pe Sorin Titel" (pp. 206-207). Se știe, în anii '80, Dumitru Popescu era un temut activist al partidului comunist, iar Vasile Nicolescu unul dintre favoriții indiscutabili ai regimului. Citind această frază, am fost convins că ea a fost adăugată de autor la ediția din anul 2006 și chiar mă pregăteam să-l sancționez pentru mica meschinărie. Am luat însă
Critica anilor '80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10366_a_11691]
-
și chiar mă pregăteam să-l sancționez pentru mica meschinărie. Am luat însă ediția din 1986 pentru o verificare pe care o credeam formală. Stupoare: fraza este la locul ei. Să fi fost ea în epocă interpretată de cenzorii partidului comunist ca un elogiu sincer la adresa lui Vasile Nicolescu și Dumitru Popescu? Dar ironia și malițiozitatea se văd cu ochiul liber. Să nu fi citit nimeni aceste rânduri înainte ca ele să fie publicate? Atunci însă de temuta cenzură comunistă se cam
Critica anilor '80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10366_a_11691]
-
cenzorii partidului comunist ca un elogiu sincer la adresa lui Vasile Nicolescu și Dumitru Popescu? Dar ironia și malițiozitatea se văd cu ochiul liber. Să nu fi citit nimeni aceste rânduri înainte ca ele să fie publicate? Atunci însă de temuta cenzură comunistă se cam alege praful. Dacă o astfel de comparație plină de sugestii politice a putut fi publicată în anul 1986, de ce se simțeau striviți de cenzură atâția scriitori ai vremii? Singura critică este o radiografie a criticii literare românești din
Critica anilor '80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10366_a_11691]
-
and the "Peaceful Rise of Chină", aș two basic pillars of the contemporary Chinese Foreign Policy Mădălina Virginia ANTONESCU 59 După 25 de ani. Comunismul din Europa de Est (iunie-decembrie 2014) Adrian TOMPEA 77 RECENZII Alină Hurubean (coord.), Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată Silvia BOCANCEA 89 Vintilă Mihăilescu, Povestea maidanezului Leuțu. Despre noua ordine domestică și criza omului Emanuel COPILAȘ 93 Teodora Prelipcean, Utopia. Imaginarul social între proiecție și realitate Cristian BOCANCEA 97 Ateismul și paradoxul tiraniei. Paul
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
minții etc.), odată cu și după Contingenta, ironie și solidaritate, el este preocupat în primul rând de legitimarea liberalismului într-un context în care acesta părea a fi intrat într-un impas istoric. Impasul liberalismului La scurt timp după prăbușirea regimurilor comuniste în Europa anului 1989, Francis Fukuyama anunță "sfârșitul istoriei"5, care părea a fi o evidență din moment ce democrațiile liberale deveneau forme de guvernământ cu prestigiu global infailibil. Astăzi, este mai mult decât evident că evaluarea să a fost una pripită
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
de Doris Mironescu, Editura Polirom, Iași, 2009. INTERVIU "Democratizarea Germaniei se poate considera înfăptuita în anul 1990" ["The democratization of Germany can be considered accomplished în 1990"] Interviu cu Dr. Robert Grünbaum Director adjunct al Fundației Federale pentru Cercetarea Dictaturii Comuniste din Germania Abstract: From 26 to 28 November 2014, within the project "After 25 years. Communism în Eastern Europe", conducted by the Faculty of Political Science from "Petre Andrei" University of Iași, the Institute for the Study of Ideologies and
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Ideologiilor și Revista Polis, a avut loc manifestarea "25 de ani de la căderea Zidului Berlinului", realizată în parteneriat cu Centru Cultural German Iași. Manifestarea a reunit vernizarea expoziției Zidul. O graniță în interiorul Germaniei (realizată de "Fundația Federală pentru Cercetarea Dictaturii Comuniste" împreună cu ziarele BILD și Die Welt), două conferințe, proiecții de filme și un concert susținut în memoria victimelor comunismului, dirijat de Ulrich Backofen. Invitat fiind la această manifestare, Dr. Robert Grünbaum a sustinut conferință intitulată "Revoluția pașnică și căderea zidului
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
au contribuit la căderea Zidului Berlinului acum 25 de ani? Robert Grünbaum: Dacă analizăm anul 1989, vom vedea că trebuie să diferențiem între factori structurali și actuali. S-ar putea spune ca factorii structurali se referă la faptul că regimul comunist din cadrul Republicii Democrate Germane (RDG) se găsea într-o mare criză politică. În afară de asta, din punct de vedere economic, si asta s-ar putea spune, sistemul era terminat. Aici se adaugă situația politicii externe cu renunțarea la "doctrina Brejnev", deci
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
mare criză politică. În afară de asta, din punct de vedere economic, si asta s-ar putea spune, sistemul era terminat. Aici se adaugă situația politicii externe cu renunțarea la "doctrina Brejnev", deci renunțarea Uniunii Sovietice la amestecul în afacerile celorlalte state comuniste, încercările de reformă, catre care a țintit Gorbaciov și, astfel, o considerabilă independența politică a statelor comuniste respective. Factorii actuali, daca ne uităm la anul 1989, așa cum a fost el în fosta RDG, constau în primul rând într-o puternică
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
era terminat. Aici se adaugă situația politicii externe cu renunțarea la "doctrina Brejnev", deci renunțarea Uniunii Sovietice la amestecul în afacerile celorlalte state comuniste, încercările de reformă, catre care a țintit Gorbaciov și, astfel, o considerabilă independența politică a statelor comuniste respective. Factorii actuali, daca ne uităm la anul 1989, așa cum a fost el în fosta RDG, constau în primul rând într-o puternică mișcare a drepturilor cetățenești, care s-a organizat că opoziție; în al doilea rând, o puternică mișcare
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
RDG nu va mai putea lua măsuri și care vor duce în final la deschiderea Zidului. A. R.: Acum, după 25 de ani de la căderea comunismului, ce fac foștii colaboratori ai serviciilor secrete, ai securității, ai serviciilor specile ale regimului comunist din fosta RDG, cu ce se ocupă, cum sunt ei priviți azi în societate? R. G.: Foștii colaboratori nu sunt o forță politică, a existat pe toate planurile și la toate nivelurile o curățare în acest sens. Dar ei trăiesc
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
simbolic pentru foștii revoluționari. An de an se fac activități de comemorare, tocmai pentru a evidenția și la nivel social importantă celor din opoziție. A. R.: Există astăzi grupuri în rândul tinerilor germani care ar manifestă interes pentru valorile regimului comunist. Dacă da, care ar fi rolul lor în context european? R. G.: Experiențele din Germania au dus la faptul că nu a existat o grupare care să-și dorească o întoarcere către partidul comunist. Chiar nici partidul celor de stânga
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
ar manifestă interes pentru valorile regimului comunist. Dacă da, care ar fi rolul lor în context european? R. G.: Experiențele din Germania au dus la faptul că nu a existat o grupare care să-și dorească o întoarcere către partidul comunist. Chiar nici partidul celor de stânga. A. R.: Partidul succesor Partidului Comunist (ȘED). R. G.: Da, nici chiar în rândul acestuia; dacă există unii tineri care împărtășesc acele idei și valori, ei nu au relevanță sau putere politică. A. R.
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
rolul lor în context european? R. G.: Experiențele din Germania au dus la faptul că nu a existat o grupare care să-și dorească o întoarcere către partidul comunist. Chiar nici partidul celor de stânga. A. R.: Partidul succesor Partidului Comunist (ȘED). R. G.: Da, nici chiar în rândul acestuia; dacă există unii tineri care împărtășesc acele idei și valori, ei nu au relevanță sau putere politică. A. R.: Se găsesc printre foștii cetățeni ai RDG așa-numiți "nostalgici" după regimul
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
ȘED). R. G.: Da, nici chiar în rândul acestuia; dacă există unii tineri care împărtășesc acele idei și valori, ei nu au relevanță sau putere politică. A. R.: Se găsesc printre foștii cetățeni ai RDG așa-numiți "nostalgici" după regimul comunist? R. G.: E ceva cât se poate de firesc. Foarte mulți oameni care își amintesc trecutul lor accentuează amintirile plăcute. Așa a fost și cu esticii germani. Ei au avut o viața cotidiană și au, de asemenea, amintiri pozitive în legătură cu
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
vorba despre nazism, fie că este vorba despre stalinism sau comunism. Spre exemplu, "Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, instituție mai largă decât UE, incluzând și statele post-sovietice, a adoptat în 2006 o rezoluție privind necesitatea condamnării internaționale a crimelor regimurilor comuniste". Igor Cașu observa faptul că în terminologia rezoluțiilor mai recente sunt folosiți clar termeni precum crimele comunismului. Totodată, el a subliniat și ideea că partidele socialiste din Parlamentul European nu salută sau chiar se opun unor astfel de rezoluții care
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
ce a spus Hrușciov (frază apare în contextul denunțării de către Hrușciov a crimelor staliniste) dar dacă noi vom vorbi despre crimele stalinismului în Uniunea Sovietică acest lucru va discredita și compromite prestigiul URSS, dar și prestigiul ideologiei mișcării socialiste și comuniste internațională". În opinia lui Igor Cașu, " Momentul cheie pentru constituirea unei politici europene a memoriei a fost în aprilie 2009, când Parlamentul European a adoptat o declarație prin care ziua de 23 august, cu referire expresă la Tratatul Ribbentrop-Molotov din
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
parlamentară a avut o agendă proprie referitoare la asta, căci nu a existat un proiect comun, ba, dimpotrivă, au fost chiar viziuni antagoniste, iar Comisia prezidențială înființată în 2010, si denumită în grabă "Comisia pentru studierea și aprecierea regimului totalitar comunist din Republică Moldova", n-a reușit să elaboreze un raport privind crimele comunismului din Republică Moldova. Accesul la arhive este însă permis și se poate reconstitui în cele mai mici detalii ceea ce s-a petrecut până în 1953, dar și după
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
este însă permis și se poate reconstitui în cele mai mici detalii ceea ce s-a petrecut până în 1953, dar și după 1953. Or, este nevoie de cercetare efectuată chiar de studenți la nivelul fiecărei localități pentru a reface istoria represiunii comuniste". Cercetătorul Simion Gheorghiu a prezentat politică post-decembristă a României și a Republicii Moldova bazându-se pe documente inedite din arhiva de stat a Uniunii Sovietice de la fondul Gorbaciov. Concluzia să este ca, în anii 1990-1991, "România a ales calea unei democrații
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
care a semnat un tratat cu Uniunea Sovietică muribunda, dezvăluind lumii occidentale că de fapt cei care au preluat puterea în urmă evenimentelor din decembrie 1989 se pregătiseră pentru politica gorbaciovistă de glasnosti și perestroica, păstrând rolul conducător al Partidului Comunist, dar nu și pentru o autentică democrație pluralistă" și că, de fapt, s-a ratat un moment istoric important pentru reunificarea Basarabiei cu România în contextul căderii și destrămării Uniunii Sovietice, din cauza obedientei lui Ion Iliescu față de Uniunea Sovietică și
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Tătucul" să se implice până la nivelul voinței individuale? Acest flagel contemporan, numit corupția, lovește asupra tuturor". Alegerile din Republică Moldova de la sfârșitul anului 2014 au adus la guvernare o coaliție a formațiunilor proeuropene. Chiar dacă din această face parte și Partidul Comunist, cunoscut în istoria recentă ca partid prorus, el a primit voturi tocmai pentru că, de această dată, a avut un mesaj proeuropean. Parcursul european al Republicii Moldova trece în prezent print-o perioadă de ezitări, insă curentul proeuropean a căpătat amploare în
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
a continuat până la mijlocul lunii decembrie 2014. În cele ce urmează, voi realiza o scurtă trecere în revistă a acestora. Pe 19 iunie, în Aula Magna a Universității "Petre Andrei" din Iași, a avut loc dezbaterea Umorul studențesc în România comunistă. Invitatul principal al evenimentului a fost Toni Grecu, liderul grupului Divertis, căruia i s-au alăturat: dr. Iulian Șerban (fost conducător al brigăzii umoristice Seringă), Prof.univ.dr. Corneliu Dumitriu (fost președinte al UASCR Iași și inițiatorul Galelor Amfiteatru, desfășurate în anii
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
membru al grupului Ars Amatoria), artisul Radu Ștefan și Valentin Darie (cunoscut membru la trupei umoristice Divertis). Coordonatorul evenimentului a fost Prof.univ.dr. Doru Tompea, Rectorul UPA din Iași, fost lider al studenților și susținător al formațiilor umoristice studențești în perioada comunistă, care a declarat în deschidere că "Iașul universitar al anilor '80 a stat pe doi piloni, indiferent de cât de dur a fost regimul comunist, si anume: umorul studențesc și presa studențeasca. Din perioada anilor '80, sunt două vârfuri ale
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
UPA din Iași, fost lider al studenților și susținător al formațiilor umoristice studențești în perioada comunistă, care a declarat în deschidere că "Iașul universitar al anilor '80 a stat pe doi piloni, indiferent de cât de dur a fost regimul comunist, si anume: umorul studențesc și presa studențeasca. Din perioada anilor '80, sunt două vârfuri ale umorului studențesc din România care trebuie menționate, si anume: cel din '83 - Festivalul umorului studențesc - și al doilea, Galele Amfiteatru de la Iași, din '84". În
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
râdă cel mai tare. Nu mi-am propus să fac dizidenta și nici nu sunt un dizident. Ei doar voiam să fac lumea să râdă". Invitații au oferit publicului momente umoristice dintre cele ce i-au făcut celebri în perioada comunistă. Următorul eveniment l-a constituit masă rotundă 23 august după 70 de ani, organizat chiar pe 23 august 2014, coordonat de Prof.univ.dr. Doru Tompea și Prof.univ.dr. Daniel Șandru. În deschidere, Rectorul UPA din Iași a dat citire mesajului Casei Regale
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]