8,042 matches
-
important pentru evaluarea în contabilitate, ce reprezintă procesul prin care se determină valoarea la care un element se recunoaște în contabilitate. Prin urmare, evaluarea este etapa premergătoare recunoașterii contabile. Chiar dacă un element al situațiilor financiare îndeplinește definiția dată de Cadrul conceptual IASB sau de reglementările naționale Și generează intrări sau ieșiri de beneficii economice în/din entitate, acest lucru nu este suficient pentru recunoașterea în contabilitate: evaluarea este cea care va decide dacă valoarea atribuită acelui element este credibilă pentru utilizatorii
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
În mod normal ar trebui ca dispozițiile legale să fie în concordanță cu realitatea economică. Chiar dacă acest lucru se întâmplă în majoritatea cazurilor, există însă o serie de situații când dispozițiile legale nu respectă întru totul realitatea economică. Chiar Cadrul conceptual IASB scoate în evidență acest aspect: „Fondul tranzacțiilor sau evenimentelor nu este întotdeauna în concordanță cu ceea ce transpare din forma lor juridică sau convențională” (IASB, 2009). În astfel de situații, realitatea economică primează în fața dispozițiilor juridice la recunoașterea în contabilitate
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
de a face anticipări raționale, ceea ce presupune ca acest model să fie acceptat de toți, ca model universal. Acest lucru nu se verifică însă în totalitate. Deși alte teorii sau metode s-au dezvoltat, ele nu au atins încă puterea conceptuală fondată pe simplitate, caracteristică modelului CAPM. Deoarece costul datoriilor pe termen lung Și scurt poate fi determinat cu ușurință calculând rata medie a dobânzii ca medie ponderată a împrumuturilor pe termen lung Și scurt, în continuare vom prezenta modul de
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
contabile, care, prin calculul valorii de utilizare, pot cunoaște adevărata valoare a activelor care susțin entitatea. Cum putem calcula aceste beneficii? Este o temă de cercetare inovativă care poate face obiectul unor cercetări viitoare. Cel puțin din punct de vedere conceptual, beneficiile calculului valorii de utilizare sunt superioare costurilor, atât pentru investitori, care prin cunoașterea valorii de utilizare a activelor pot aprecia dacă entitatea își poate continua activitatea, cât Și pentru creditori, deoarece prin cunoașterea fluxurilor de numerar generate de un
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
la obținerea profitului respectiv au participat mai mulți factori, printre care forța de muncă, renumele firmei Și că nu ar fi corect ca tot profitul să fie practic imputat utilajului care a participat la obținerea produselor respective. Este o problemă conceptuală care merită să fie supusă atenției în cercetările viitoare.
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
public de masă. 1.1. Educația la începutul epocii modernetc "1.1. Educația la începutul epocii moderne" La sfârșitul Evului Mediu funcționau în Europa o mare varietate de instituții școlare a căror organizare nu se subordona nici unei instituții centrale. Ordonarea conceptuală a acestui univers nestructurat poate fi realizată, urmându-l pe Grendler (2001), pe criteriul sponsorului sau al patronului școlilor. Din acest punct de vedere, pe la 1400, tipurile mari de școli care existau pot fi categorisite în școli ale profesorilor independenți
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în care înlocuim tratarea generală a schimbării cu chestiunea schimbărilor controlate: cum se justifică schimbarea a ceva care este deja justificat prin însăși funcția sa sociologic determinată? Încercând să atenueze criticile de acest gen, funcționaliștii au inovat permanent arsenalul lor conceptual, făcându-l în cele din urmă aproape de nerecunoscut. Sunt celebre contribuțiile lui Merton, care a introdus concepte precum funcție/disfuncție sau funcție latentă/funcție manifestă. Înaintea parcurgerii conținuturilor diferitelor funcționalisme care au abordat școala, este utilă o punere în context
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
3. Funcțiile școlii astăzi" O analiză sumară a literaturii de specialitate ar sugera că nici acum sociologia - și în special sociologia educației - nu se poate debarasa de abordările de tip funcționalist, cel puțin în planul unor dezbateri fragmentare, ca instrument conceptual și analitic facil sau ca tactică pedagogică relativ eficientă. Situația este evidentă mai ales în cazul sociologiei americane, cea care a dezvoltat cel mai serios, în fond, funcționalismul sociologic și a suferit cel mai mult de pe urma hegemoniei acestuia. Pe de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
imposibil controlul lor prin politici sociale sau educaționale. Tezele lui Jencks au fost obiectul unor intense critici metodologice. • Modelele teoretice și empirice care afirmau atingerea unui grad înalt de meritocrație atins în societățile occidentale avansate au fost supuse la critici conceptuale și metodologice. • Sociologul francez Raymond Boudon interpretează fenomenele de mobilitate și de stratificare de pe pozițiile individualismului metodologic. Creșterea inegalităților sociale cu fiecare treaptă de învățământ este explicată prin agregarea deciziilor individuale de investire în instrucție, decizii determinate de resursele disponibile
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
corup]ia" Unul dintre fenomenele care pot afecta în modul cel mai serios viabilitatea unei instituții este corupția. În paginile următoare voi analiza corupția din sistemul de învățământ, din punctul de vedere al analizei instituționale. Capitolul va cuprinde o analiză conceptuală și teoretică a corupției, date referitoare la incidența, formele și cauzele micii corupții în învățământul românesc, trimiteri cu intenție comparativă la alte țări în ceea ce privește fenomenul discutat și o scurtă trecere în revistă a mijloacelor de luptă împotriva corupției. 1. Corupția
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
School, Routledge & Kegan Paul, Londra. Bray, Mark; Kwok, Percy, 2001, „Out-of-school Supplementary Tutoring: Scale, Nature, Determinants, and Implications”, Childhood Education: Infancy through Early Adolescence, vol. 37, nr. 6, pp. 360-366. Bray, Mark; Kwok, Percy, 2003, „Demand for Private Supplementary Tutoring: Conceptual Considerations and Socio-economic Patterns in Hong Kong”, Economics of Education Review, 22, pp. 611-620. Brown, David K., 2001, „The Social Sources of Educational Credentialism: Status Cultures, Labor Markets, and Organizations”, Sociology of Education, vol. 74, număr special, pp. 19-34. Burke, Peter
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
2. Ghid de acțiune pentru actualizarea declarației misiunii unei firme 51 2.3. Aplicații practice 53 Bibliografie 59 3. Analiza mediului înconjurător general 60 3.1. Contextul teoretic al studiului mediului înconjurător general al organizației 60 3.1.1. Delimitarea conceptuală a mediului înconjurător general 60 3.1.2. Analiza PEST 63 3.1.3. Particularități ale mediului înconjurător general din România 68 3.2. Ghid de acțiune pentru utilizarea analizei PEST 70 3.3. Aplicație practică 72 Bibliografie 77 4
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
68 3.2. Ghid de acțiune pentru utilizarea analizei PEST 70 3.3. Aplicație practică 72 Bibliografie 77 4. Analiza mediului înconjurător concurențial 79 4.1. Contextul teoretic al studiului mediului înconjurător concurențial al organizației 79 4.1.1. Delimitarea conceptuală a mediului înconjurător concurențial 79 4.1.2. Modelul Porter cu cinci „forțe” 83 4.1.3. Particularități ale mediului înconjurător concurențial din România 89 4.2. Ghid de acțiune pentru utilizarea modelului Porter cu cinci „forțe” 90 4.3
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
2. Ghid de acțiune pentru utilizarea analizei stakeholder-ilor în context strategic 125 6.3. Aplicație practică 127 Bibliografie 131 7. Analiza SWOT 133 7.1. Contextul teoretic ale analizei SWOT 133 7.1.1. Natura analizei SWOT și limitările sale conceptuale 133 7.1.2. Modele de analiză tip SWOT 137 7.1.3. Particularități de utilizare a analizei SWOT în România 142 7.2. Ghid de acțiune pentru utilizarea analizei SWOT 144 7.3. Aplicații practice 146 Bibliografie 151 8
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
8.3. Aplicație practică 168 Bibliografie 172 9. Matricele de portofoliu 173 9.1. Contextul teoretic al utilizării matricelor de portofoliu 173 9.1.1. Principii și deziderate în concepția matricelor de portofoliu 173 9.1.2. Dificultăți și limitări conceptuale ale matricelor de portofoliu 175 9.1.3. Particularități în utilizarea matricelor de portofoliu în România 180 9.2. Ghid de acțiune pentru utilizarea matricelor de portofoliu 181 9.3. Aplicație practică 183 Bibliografie 191 10. Implementarea strategiei prin modificarea
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
5, septembrie-octombrie, pp. 20-24. 3.Analiza mediului înconjurător generaltc "3. Analiza mediului înconjurător general" 3.1.Contextul teoretic al studiului mediului înconjurător general al organizațieitc "3.1. Contextul teoretic al studiului mediului înconjurător general al organizației" 3.1.1.Delimitarea conceptuală a mediului înconjurător generaltc "3.1.1. Delimitarea conceptuală a mediului înconjurător general" „Mediul înconjurător general” este echivalentul sintagmei englezești general environment, larg uzitată în literatura de specialitate de peste ocean. Definirea și delimitarea sa conceptuală sunt tratate superficial în majoritatea
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
3. Analiza mediului înconjurător general" 3.1.Contextul teoretic al studiului mediului înconjurător general al organizațieitc "3.1. Contextul teoretic al studiului mediului înconjurător general al organizației" 3.1.1.Delimitarea conceptuală a mediului înconjurător generaltc "3.1.1. Delimitarea conceptuală a mediului înconjurător general" „Mediul înconjurător general” este echivalentul sintagmei englezești general environment, larg uzitată în literatura de specialitate de peste ocean. Definirea și delimitarea sa conceptuală sunt tratate superficial în majoritatea lucrărilor de management general sau strategic, discutându-se direct
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
organizației" 3.1.1.Delimitarea conceptuală a mediului înconjurător generaltc "3.1.1. Delimitarea conceptuală a mediului înconjurător general" „Mediul înconjurător general” este echivalentul sintagmei englezești general environment, larg uzitată în literatura de specialitate de peste ocean. Definirea și delimitarea sa conceptuală sunt tratate superficial în majoritatea lucrărilor de management general sau strategic, discutându-se direct despre clasificări, componente ori efecte. O definiție operațională este necesară totuși de multe ori pentru a putea întreprinde un demers de natură analitică și pentru a
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Upper Saddle River, NJ. 4.Analiza mediului înconjurător concurențialtc "4. Analiza mediului înconjurător concurențial" 4.1. Contextul teoretic al studiului mediului înconjurător concurențial al organizațieitc "4.1. Contextul teoretic al studiului mediului înconjurător concurențial al organizației" 4.1.1. Delimitarea conceptuală a mediului înconjurător concurențialtc "4.1.1. Delimitarea conceptuală a mediului înconjurător concurențial" Ca și în cazul mediului înconjurător general, definirea mediului înconjurător concurențial este relativ dificilă. Dacă se trece de formularea laconică utilizată în manualele de management general și
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
4. Analiza mediului înconjurător concurențial" 4.1. Contextul teoretic al studiului mediului înconjurător concurențial al organizațieitc "4.1. Contextul teoretic al studiului mediului înconjurător concurențial al organizației" 4.1.1. Delimitarea conceptuală a mediului înconjurător concurențialtc "4.1.1. Delimitarea conceptuală a mediului înconjurător concurențial" Ca și în cazul mediului înconjurător general, definirea mediului înconjurător concurențial este relativ dificilă. Dacă se trece de formularea laconică utilizată în manualele de management general și se încearcă o conceptualizare în măsură să fundamenteze aprecieri
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
face o demarcare inițială a industriei pe baza unuia dintre sistemele de criterii enunțate. Pentru simplificare, se poate începe prin considerarea tipului de competențe necesare, punându-se accent pe tehnologie și comercializare (mod de distribuție) pentru produse funcțional substituibile. Demarcarea conceptuală poate combina mai multe sisteme de criterii, în funcție de specificul industriei. 2.Definirea ariei concurențiale: se delimitează aria concurențială ca dimensiune geografică, apoi completându-se cu elemente definitorii pentru cerere - criterii socioculturale, demografice etc. Segmentarea de marketing poate oferi un ajutor
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
să plătească. Acestea se raportează direct la mijlocul pe care firma îl alege pentru a concura: costul redus sau diferențierea. Valoarea creată este produsul dintre preț și cantitatea vândută, incluzând costul total al realizării produselor și profitul. În realizarea acestei construcții conceptuale se presupune că se dorește maximizarea valorii create. Conceptul diferă de cel de valoare adăugată, considerată de Porter neadecvată, pentru că diminuează interesul alegerii celor mai avantajoase combinații din punctul de vedere al costurilor de achiziție. Originalitatea modelului de descompunere a
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
NJ. 7. Analiza SWOTtc "7. Analiza SWOT" 7.1.Contextul teoretic ale analizei SWOTtc "7.1. Contextul teoretic ale analizei SWOT" 7.1.1. Natura analizei SWOT și limitările sale conceptualetc "7.1.1. Natura analizei SWOT și limitările sale conceptuale" Analiza SWOT este unul dintre cele mai cunoscute instrumente ale managementului strategic, datorită prezentării sale în sute de lucrări și utilizării într-o mare varietate de forme. Practic, toate manualele de management sau management strategic, dar și de marketing fac
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
abordări par clare și relativ simple, iar elementele de bază ale modelului de analiză, ca și strategiile asociate, par a nu genera probleme. În practică, utilizarea este însă dificilă prin relativitatea care apare în aprecierea apartenenței unui factor la categoriile conceptuale enunțate. Trebuie remarcat faptul că multe variante ale analizei SWOT se reduc în mod artificial la primele etape, ceea ce se traduce în realizarea a patru liste pentru fiecare categorie de elemente. Relevanța acestora este îndoielnică, asemenea posibilității de utilizare cu
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
instrumentar modern de management. Practic, orice material de analiză a unui organizații conține și o referire la acest instrument, ușor de sesizat după acronimul cunoscut. Din păcate, de cele mai multe ori uzul degenerează în abuz, iar folosirea sa denotă grave carențe conceptuale generate de o cunoaștere superficială a teoriei. Nu sunt rare cazurile în care cititorul trebuie să-și pună chiar probleme legate de buna-credință a realizatorului „studiului” ce include și analiza SWOT pe post de „garnitură”, care se dorește a fi
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]