7,702 matches
-
fiind deopotrivă dorite și respinse, căutate și evitate. c. Relații concurențiale existente pe fondul încrederii în sine a unei părți sau a ambelor părți (a încrederii în eficiența, productivitatea, creația/inventivitatea proprie) și a admirației concurentului. Acest tip de relații concurențiale ambiționează, dezvoltă, emancipează, provoacă spre noi (și/sau valoroase) realizări personale și/sau de grup/echipă. 76 În concepția lui J. Hollis (2009), "bunătatea, afecțiunea și empatia sunt părți componente ale oricărei relații" (p. 135). La toate acestea, ne permitem
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
desfășoară ca și cum manualele de istorie sau de geografie, programele oficiale ale concursurilor de admitere, modalitățile de formare continuă ar decide în mod legitim ce trebuie să se studieze, ce trebuie să se știe și ce trebuie să se redea. • Forma concurențială Loisir-urile și activitățile extrașcolare nu sunt monopolul de drept al statului. În aceste domenii, asociațiile private își dezvoltă propriile activități. Însă, și pe acest plan, statul poate continua să folosească numeroase resurse. Poate determina locurile de muncă din cultură
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
capacitățile cognitive și academice ale elevilor: nu-i decât un mod de a înrădăcina inegalitatea socială printr-o ideologie a darurilor abia ascunsă. Payet (1995) a arătat într-adevăr că practica locală a segregării școlare în clase speciale sporește efectele concurențiale ale pieței școlare: încercând să-și păstreze "cei mai buni" elevi, școlile organizează aceste clase care permit evitarea amestecului social și etnic, nedorit de părinții elevilor (Debarbieux, 1999). Această piață școlară nu e creată de școala însăși și trebuie privită
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
să-și maximizeze puterea, cel puțin ca scop intermediar, putere ce poate fi apoi convertită în alte scopuri finale. Astfel, pentru teoria neoclasică, puterea este comparabilă cu banii. Adunarea laolaltă a năzuințelor individuale spre putere duce la o situație internațională concurențială, care, la fel ca prețurile pieței asupra actorilor economici individuali, impun constrîngeri externe asupra acțiunilor naționale. Interesul național reprezintă maximizarea utilității în acest context: el este un corespondent al optimului lui Pareto în teoria economică neoclasică. Raymond Aron a atacat
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
financiar ca nou stadiu al dezvoltării capitaliste. În mod tradițional, se consideră că statele reflectă interesele divergente ale clasei burgheze. Gînditorii marxiști din această școală a monopolului consideră că s-a produs o schimbare istorică în cadrul capitalismului, atunci cînd piețele concurențiale au căzut pradă marilor trusturi. Capitalismul monopolistului în-seamnă o tot mai mare concentrare a producției și cartelizarea piețelor în țările capitaliste avansate. Rudolf Hilferding a arătat, în plus, că cele două capitaluri financiar și industrial, fuzionaseră în capitalul-finanță. Astfel, economiile
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
la baza teoriei balanței puterii (vezi discuția despre Kaplan din capitolul 3). Teoria lui Waltz nu se bazează pe echilibrul homeostatic al teoriei cibernetice sau al funcționalismului structural, ci se îndreaptă spre echilibrul pieței din teoria economică neoclasică un mediu concurențial, dar care respectă anumite reguli. Prima teorie este structuralistă, iar teoria neoclasică a pieței este individualistă. Avînd în vedere că ultima idee a stîrnit multe confuzii în literatura relațiilor internaționale, nu e lipsit de interes să facem unele precizări. Spinoasa
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
central de sancționare, instinctul de supraviețuire determină actorii să maximizeze puterea, cel puțin ca scop intermediar. De aceea, se spune în continuare, puterea devine comparabilă cu banii din teoria neoclasică. Agregarea străduințelor individuale pentru putere duce la o ordine internațională concurențială, care, ca și constrîngerile pieței în economie, transferă constrîngerile externe asupra acțiunilor naționale. Iar invers, o dată ce aceste constrîngeri sînt cunoscute, actorii pot decide în mod rațional asupra alocării optime a resurselor lor (puterea), pentru a obține utilitatea cea mai mare
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
și atrăgînd producția pe teritoriul lor. Legitimitatea internă a sistemului de redistribuire, specific statului bunăstării, face ca statele să fie mai naționaliste decît înainte. După părerea lui Gilpin, doar un stat hegemonic poate impune o ordine liberală în acest mediu concurențial. Numai statul hegemonic poate oferi bunurile publice necesare pentru a face posibil compromisul liberalismului împămîntenit, adică a face să funcționeze un sistem multilateral prin îngăduirea politicilor economice naționale autonome. Dinamica economiei politice internaționale: dialogul dintre Lenin și Kautsky Dacă actualul
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
granițele acesteia sunt suficient de bine conturate. Spun „suficient de bine” întrucât diferențele dintre cele două niveluri au conturat două fețe ale Organizației de Femei a Partidului Democrat. Dacă în cadrul său vor prevala activitățile „caritabile”, într-un mediu politic activ, concurențial O.F.-P.D. nu va reuși să promoveze interesele politice ale membrelor sale, deoarece nu se definește pe sine (pe baza activităților desfășurate) ca organizație politică. Reducerea sau limitarea activităților coincide cu restrângerea sau extinderea granițelor organizației. Iar limitarea
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
producție la scară planetară, ca urmare a intensificării procesului de globalizare economică. 1.2. Aspecte teoretice privind grupul de societăți Conceptul de grup de societăți a apărut ca urmare a globalizării, atunci când societățile, pentru a face față piețelor în cadrul economiilor concurențiale, au fost nevoite să-și extindă activitatea în diferite zone geografice, prin crearea de noi societăți cu propria personalitate juridică, care prin activitatea lor să producă rezultate economice superioare. Aceste noi societăți create se vor numi filiale. În literatura de
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
în mod exclusiv, a atinge o talie suficientă pentru a exercita o anumită putere pe piață și în fine a satisface dorința celor ce dirijează uneori în detrimentul acționarilor sau salariaților. Adesea, condiționată de capacitatea societății de a obține avantaje economice concurențiale durabile, creșterea influențează performanțele economice și financiare ale societății, și anume acelea care pot să fie ele însele obiective urmărite de conducător. Ele însă pot genera riscuri operaționale sau financiare, conform modului lor de finanțare. La rândul lor, performanțele economice
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
Tehnologiile numerice tind să elimine în mod progresiv frontierele tradiționale între diferitele sectoare, precum utilizarea electronicii de către marele public, telecomunicațiile, informatica și audiovizualul. Astfel, tehnologia numerică oferă oportunități de cooperare, dar ele sunt acompaniate în mod egal de noi probleme concurențiale, dintre care esențialul este acela de a fi în nucleul acestor noi tehnologii. Aceste evoluții conduc la o modificare a canalelor de valoare și la o migrare a acesteia din obiect fizic către servicii. 4.1. Conceptul și noțiunea de
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
trei pagini), destinată să atragă atenția cititorului. Este o fotografie a companiei dvs., care redă oportunitatea de piață pe care o urmăriți, produsele sau serviciile pe care le aveți în vedere, datele și cifrele legate de clienții țintă, o strategie concurențială, echipa managerială (dacă este relevantă) și o sinteză financiară. Dat fiind că aceasta este cea mai importantă parte a planului de afaceri, dar și cea mai dificil de scris, ar trebui să o lăsați la urmă. PLANUL DE MARKETING - Cel
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
nivel european și al statelor membre pe o bază anuală. 5.2. Evoluția orientărilor politicii industriale în UE Politica industrială europeană a cunoscut numeroase transformări în ultimele decade, evoluând de la o abordare sectorială și intervenționistă la una preponderent orizontală și concurențială (European Institute of Romania, 2007). Ca efect al globalizării și în paralel cu procesul industrializării, de la începutul integrării europene și până la sfârșitul anilor 1990, politica industrială a statelor membre ale UE<footnote Numai după anul 2000 putem vorbi despre o
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
față de această industrie, care au dispărut numai în decursul anilor 1990. Politici industriale orizontale și procompetitive În anii 1980, pe fondul unei insatisfacții crescânde privind efectele politicilor intervenționiste, o nouă paradigmă începe să prindă contur în lumea întreagă, accentuând superioritatea concurențială a piețelor competitive în raport cu etatismul și intervenționismul. Aceasta a reflectat redefinirea graduală a rolului politicilor economice, inclusiv a celui al politicii industriale. Rolul fundamental al politicilor economice este, potrivit acestei viziuni, să pună bazele piețelor competitive (prin liberalizare și eliminarea
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
a celui al politicii industriale. Rolul fundamental al politicilor economice este, potrivit acestei viziuni, să pună bazele piețelor competitive (prin liberalizare și eliminarea barierelor aflate în calea liberei concurențe) și să creeze condițiile pentru o mai bună funcționare a piețelor concurențiale (prin corectarea eșecurilor pieței, prin furnizarea unui cadru macroeconomic stabil și prin politica în domeniul concurenței). La nivel european, noua tendință prezentată mai sus, alături de îngrijorarea față de adâncirea decalajului tehnologic și economic în raport cu SUA și Japonia, s-au reflectat în
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
sus, alături de îngrijorarea față de adâncirea decalajului tehnologic și economic în raport cu SUA și Japonia, s-au reflectat în proiectul pieței unice. Aceasta marchează începutul unor schimbări majore în abordarea politicii industriale europene, cu obiectivul stimulării competitivității industriei europene prin extinderea piețelor concurențiale. Dar în ciuda acestei orientări, Actul Unic European, documentul care a stabilit oficial fundamentele Pieței Unice în 1986, nu include o bază pentru o politică industrială comună. Acest document a avut în vedere doar expansiunea pieței interne - așa încât companiile să poată
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
poată beneficia de avantajele economiilor de scară, devenind astfel competitive la nivel internațional. Comunicarea Comisiei Europene din 1990 intitulată Industrial Policy in an Open and Competitive Environment: Guidelines for a Community Approach<footnote Politica Industrială într-un Mediu Deschis și Concurențial: Linii directoare pentru o Abordare Comunitară. footnote>, numită și Comunicarea Bangemann, a însemnat atât începutul unei politici industriale coerente la nivelul Comunității, cât și mutarea accentului către politica orizontală direcționată către crearea unui cadru mai favorabil pentru creșterea competitivității firmelor
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
în Comunicarea menționată mai sus au fost asumate de Art. 157 al Tratatului de la Maastricht, care introduce pentru prima dată baza legală pentru o politică industrială comună, al cărui scop era competitivitatea și susținerea unui sistem al piețelor deschise și concurențiale. În acest scop și în acest cadru, Comisia Europeană a luat măsuri de creștere a vitezei ajustării economiei la modificările structurale; de promovare a unui mediu favorabil inițiativelor și dezvoltării afacerilor, în special pentru IMM; de asigurare a unui mediu
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
să reprezinte motorul creșterii în economia europeană. Până la izbucnirea crizei economice, industria europeană s-a comportat destul de bine în acest mediu aflat în rapidă schimbare. Și-a menținut cu succes ponderea în comerțul mondial în perioada 2000-2010 în fața puternicelor presiuni concurențiale. Industria manufacturieră reprezintă 75% din exporturi. Sectoare precum produsele farmaceutice și inginerești s-au dezvoltat solid. Motoarele, chimicalele și industriile aeronautice s-au extins și ele. Chiar dacă criza economică a determinat inițial o prăbușire temporară a producției, a urmat apoi
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
OMC în sistemul comercial internațional. Reprezentând actorul global major al comerțului internațional, UE susține activitatea OMC legată de elaborarea regulilor multilaterale, liberalizarea comerțului și dezvoltarea durabilă. Implicarea activă a UE în comerțul multilateral înseamnă vânzarea mai multor produse la prețuri concurențiale, mai multă creștere și mai multe locuri de muncă. Prin promovarea activă a unui sistem comercial internațional mai stabil și mai echitabil, UE urmărește să: asigure noi piețe de desfacere pentru companiile europene; respecte regulile și să se asigure că
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
al afacerilor și al întregii economii europene. În cadrul Comisiei Europene, sarcina aplicării regulilor din acest domeniu revine Direcției Generale pentru Concurență. Există însă limite stricte ale puterilor acestei Direcții Generale - ea poate interveni numai dacă are dovezi privind încălcarea regulilor concurențiale, iar deciziile sale pot fi apelate în fața CEJ. De aceea, Direcția Generală a Concurenței se deosebește de majoritatea celorlalte părți componente ale Comisiei prin faptul că, în loc să propună măsuri legislative, activitatea sa este concentrată asupra acțiunii împotriva companiilor sau statelor
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
fi apelate în fața CEJ. De aceea, Direcția Generală a Concurenței se deosebește de majoritatea celorlalte părți componente ale Comisiei prin faptul că, în loc să propună măsuri legislative, activitatea sa este concentrată asupra acțiunii împotriva companiilor sau statelor membre care încalcă conduita concurențială. Ea poate acționa și împotriva anumitor tipuri de activitate anti-concurențială dacă acestea afectează comerțul transfrontalier. Politica în domeniul concurenței vizează în general următoarele aspecte: a) acordurile cu efecte anticoncurențiale și abuzul de poziție dominantă; b) controlul fuziunilor; c) controlul ajutorului
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
concurență. Aceasta permite DG să înțeleagă mai bine piețele și să asigure o impunere mai eficientă a regulilor prin detectarea pro-activă a cazurilor celor mai dăunătoare pentru consumatori. Dezvoltarea politicilor DG Concurență produce documente ce explică modul în care regulile concurențiale sunt stabilite prin tratat și interpretate de către apelul CEJ. Aceste documente includ reglementări de implementare, linii directoare și comunicări. Atunci când acestea sunt revizuite, au loc ample consultări în cadrul DG înainte de emiterea unor noi versiuni. Cooperare cu alte autorități DG Concurență
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
acestea sunt revizuite, au loc ample consultări în cadrul DG înainte de emiterea unor noi versiuni. Cooperare cu alte autorități DG Concurență lucrează împreună cu autoritățile naționale din domeniul concurenței ale statelor membre pentru a asigura o aplicare coerentă și coordonată a regulilor concurențiale în Europa; lucrează de asemenea cu alte agenții din lume pentru a schimba informații, pentru a promova cele mai bune practici și pentru a coopera în cazurile individuale. Pledoarie pentru concurență DG Concurență acționează pentru introducerea principiilor concurențiale în legislația
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]