2,314 matches
-
împreună cu tânărul Goe, așteaptă cu multă nerăbdare, pe peronul din urbea X, trenul accelerat...” (I.L. Caragiale, II, 192) Observații: Când termenii relației de coordonare și odată cu aceștia, cei doi membri ai locuțiunii conjuncționale discontinue nu numai... ci și sunt inversați, conjuncția ci nu mai intervine: „Parcă te-ai teme și de altceva nu numai de moarte.” (O. Paler, Galilei, 141) Locuțiunile conjuncționale discontinue sunt în ele înseși mărci absolute ale coordonării copulative. Conjuncțiile sunt mărci relative (și, iar pot asigura și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
conjuncționale discontinue nu numai... ci și sunt inversați, conjuncția ci nu mai intervine: „Parcă te-ai teme și de altceva nu numai de moarte.” (O. Paler, Galilei, 141) Locuțiunile conjuncționale discontinue sunt în ele înseși mărci absolute ale coordonării copulative. Conjuncțiile sunt mărci relative (și, iar pot asigura și desfășurarea coordonării adversative). Locuțiunea conjuncțională împreună cu (care poate marca și un complement sociativ) precum și conjuncția cu (prezentă, ca prepoziție, și în manifestarea în planul expresiei a unor funcții sintactice: complement sociativ, circumstanțial
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
moarte.” (O. Paler, Galilei, 141) Locuțiunile conjuncționale discontinue sunt în ele înseși mărci absolute ale coordonării copulative. Conjuncțiile sunt mărci relative (și, iar pot asigura și desfășurarea coordonării adversative). Locuțiunea conjuncțională împreună cu (care poate marca și un complement sociativ) precum și conjuncția cu (prezentă, ca prepoziție, și în manifestarea în planul expresiei a unor funcții sintactice: complement sociativ, circumstanțial instrumental etc., în dezvoltarea relației de dependență), se constituie în mărci ale coordonării copulative, dacă asigură realizarea funcției sintactice printr-un constituent sintactic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
etc., în dezvoltarea relației de dependență), se constituie în mărci ale coordonării copulative, dacă asigură realizarea funcției sintactice printr-un constituent sintactic multiplu. Când aceasta actualizează funcția de subiect, verbul-predicat se situează la plural; acordul în număr fixează natura de conjuncție coordonatoare copulativă a celor două elemente relaționale și prin ele natura relației sintactice: „Eu cu Dumitru, însă, o duceam într-un cântec...” (I.Creangă,20) Pauza se constuituie în marcă numai dacă este întrebuințată concomitent, în aceleași poziții, cu adverbele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prin ele natura relației sintactice: „Eu cu Dumitru, însă, o duceam într-un cântec...” (I.Creangă,20) Pauza se constuituie în marcă numai dacă este întrebuințată concomitent, în aceleași poziții, cu adverbele și, nici sau dacă este substituibilă cu o conjuncție specifică: „Căci nimic în această cetate n-avea umbră, nici zidurile, nici copacii, nici oamenii.” (O. Paler, Galilei, 17), „Danțul, muzica, șșiț pădurea, Pe acestea le-ndrăgii.” (M. Eminescu, I, 102) Relația de coordonare copulativătc "Rela]ia de coordonare copulativ
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ori să-i desmierd mânile, ori să-i despletesc părul, ori să-i sărut umerii!” (M. Eminescu, P.L., 58) Exprimarea relației de coordonare disjunctivtc "Exprimarea rela]iei de coordonare disjunctiv\" Coordonarea disjunctivă se manifestă în planul expresiei prin două mijloace: • conjuncții (locuțiuni conjuncționale): sau, ori, fie, fie că; acestea preced sau numai ultimul termen, sau fiecare termen al relației: „O acopere-mi ființa cu-a ta mută armonie, Vino somn - ori vino moarte. Pentru mine e totuna.” (M. Eminescu, I, 49
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
complexe, cum spune Freud, fie că-i admitem metoda psihanalitică, fie că nu.” (G.Călinescu, U.P., 51) • pauză; când relația de coordonare disjunctivă cuprinde mai mulți termeni, între primii ea se exprimă prin pauză iar între ultimii doi prin conjuncții: „Numele candidatului poate să fie al meu, al d-tale, ori al d-sale, după cum cer enteresurile partidului.” (I.L.Caragiale, I, 196) Când relația de coordonare se constituie doar din doi termeni, pauza se impune ca marcă distinctivă pe baza
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ba alt animal domestic.” (M. Eminescu, I, 140), „Și tot horhăind el când pe o cărare, când pe un drum părăsit, numai iaca ce iar îi iese spânul înainte...” (I. Creangă, 203) Mai rar, coordonarea alternativă se exprimă și prin conjuncții, fie, fie că, sau repetate: „Atunci, ca și acum, stam fie în sala de așteptare, fie pe peron.” (O. Paler, Viața..., 92) COORDONAREA ADVERSATIVĂTC "COORDONAREA ADVERSATIV|" Coordonarea adversativă se desfășoară între termeni care se asociază în constituirea planului semantic al
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
din patul împărătesc - pat aurit, însă pustiu și nebinecuvântat - trist mergea în război...” (M. Eminescu, P.L., 3) Exprimarea relației de coordonare adversativătc "Exprimarea rela]iei de coordonare adversativ\" Relația de coordonare adversativă se manifestă în planul expresiei prin elemente relaționale: conjuncțiile dar, iar, însă și locuțiunile conjuncționale numai că și în schimb. Conjuncțiile dar și însă coordonează termeni aparținând la orice tip structural: „Cu noi ședea și moș Bodrângă, un moșneag fără căpătâi însă de tot hazul.” (I.Creangă, 53), „- Nici
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
război...” (M. Eminescu, P.L., 3) Exprimarea relației de coordonare adversativătc "Exprimarea rela]iei de coordonare adversativ\" Relația de coordonare adversativă se manifestă în planul expresiei prin elemente relaționale: conjuncțiile dar, iar, însă și locuțiunile conjuncționale numai că și în schimb. Conjuncțiile dar și însă coordonează termeni aparținând la orice tip structural: „Cu noi ședea și moș Bodrângă, un moșneag fără căpătâi însă de tot hazul.” (I.Creangă, 53), „- Nici vorbă că seamănă, însă nu ceasul e un animal ci inima e
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
144), „Și în acea față atât de palidă, plină, dar tristă, surâdea suferitor oarecum gura de purpură...” (M. Eminescu, P.L., 93), „Tragicul e sublim prin definiție dar în zilele noastre sublimul e eliminat.” (M. Preda, Cel mai iubit..., II, 17) Conjuncția iar și cele două locuțiuni conjuncționale coordonează numai propoziții sau fraze: „Jilțul e ros și arată destul de mizerabil, în schimb sfeșnicul, chiar pătat de funingine, îmi place mult.” (O. Paler, Viața..., 85), „Se auzea răsunând glasul unui pârăuaș ce venea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
din veac în veac, același suflet, numai că moartea-l face să uite că a mai trăit.” (M. Eminescu, P.L., 38), „Numai ochiul e vorbăreț, iară limba lor e mută.” (M. Eminescu, I, 82) Această deosebire privind capacitatea relațională a conjuncțiilor adversative stă într-o relativă legătură cu raportul dintre distribuția lor și particularități ale planului semantic al relației de coordonare. Prin conjuncția iar, termenii implicați în coordonarea adversativă se situează în antiteză: „Părând pe veci a răsări Din urmă moartea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ochiul e vorbăreț, iară limba lor e mută.” (M. Eminescu, I, 82) Această deosebire privind capacitatea relațională a conjuncțiilor adversative stă într-o relativă legătură cu raportul dintre distribuția lor și particularități ale planului semantic al relației de coordonare. Prin conjuncția iar, termenii implicați în coordonarea adversativă se situează în antiteză: „Părând pe veci a răsări Din urmă moartea-l paște, Căci toți se nasc spre a muri Și mor spre a se naște. Iar tu, Hyperion rămâi, Oriunde ai apune
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pe veci a răsări Din urmă moartea-l paște, Căci toți se nasc spre a muri Și mor spre a se naște. Iar tu, Hyperion rămâi, Oriunde ai apune...” (M. Eminescu, I, 178) Observații: Când termenii nu sunt în antiteză, conjuncția exprimă o relație de coordonare copulativă: „Pierdut e totu-n zarea tinereții Și mută-i gura dulce-a altor vremuri, Iar timpul crește-n urma mea... mă-ntunec!” (M. Eminescu, I, 201) Când coordonarea se realizează prin celelalte conjuncții, termenii
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
antiteză, conjuncția exprimă o relație de coordonare copulativă: „Pierdut e totu-n zarea tinereții Și mută-i gura dulce-a altor vremuri, Iar timpul crește-n urma mea... mă-ntunec!” (M. Eminescu, I, 201) Când coordonarea se realizează prin celelalte conjuncții, termenii introduc în enunț mai ales componente semantice divergente: „Nu înțelegem clar ce spune, dar sentimentul neted este că spune totuși ceva adânc...” (G. Călinescu, U.P., 61), „Ea arăta stingherită dar nu intimidată.” (M. Preda, M. Sg., I, 182
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
componente semantice divergente: „Nu înțelegem clar ce spune, dar sentimentul neted este că spune totuși ceva adânc...” (G. Călinescu, U.P., 61), „Ea arăta stingherită dar nu intimidată.” (M. Preda, M. Sg., I, 182) Uneori coordonarea adversativă se exprimă prin conjuncția și: „Era pe când nu s-a zărit, Azi o vedem și nu e.” (M. Eminescu, I, 234) iar alteori poate fi mascată prin construcții infinitivale: „Vei vedea cum ne se minte în școală, în biserică, în sfat, că intrăm într-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
c-a fost o lume de nedreptate, de ură.” (M. Eminescu, P.L.,48), „- Am venit, băiatule, într-aripat, încărcat de aripi imense și grele, întinse pe orizont. Ți le doresc, făr-a ți le povățui.” (T. Arghezi, IX, 129) sau prin conjuncția subordonatoare fără să: „Merse deci pe la toate dregătoriile și fu străgănit prin judecăți mai mulți ani, fără să-și dobândească dreptatea...” (P. Ispirescu, 161) COORDONAREA OPOZITIVĂTC "COORDONAREA OPOZITIV|" Raportul de coordonare realizat, în limba română contemporană, prin conjuncția ci este
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sau prin conjuncția subordonatoare fără să: „Merse deci pe la toate dregătoriile și fu străgănit prin judecăți mai mulți ani, fără să-și dobândească dreptatea...” (P. Ispirescu, 161) COORDONAREA OPOZITIVĂTC "COORDONAREA OPOZITIV|" Raportul de coordonare realizat, în limba română contemporană, prin conjuncția ci este considerat în G.A. (și în celelalte gramatici sau studii consacrate relațiilor sintactice) raport de coordonare adversativă, asemeni raportului realizat prin conjuncțiile dar, iar, însă. În discutarea planului semantic al acestui raport se subliniază cel mai frecvent existența
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
P. Ispirescu, 161) COORDONAREA OPOZITIVĂTC "COORDONAREA OPOZITIV|" Raportul de coordonare realizat, în limba română contemporană, prin conjuncția ci este considerat în G.A. (și în celelalte gramatici sau studii consacrate relațiilor sintactice) raport de coordonare adversativă, asemeni raportului realizat prin conjuncțiile dar, iar, însă. În discutarea planului semantic al acestui raport se subliniază cel mai frecvent existența unei opoziții între termenii implicați în raport, opoziție care nu duce, însă, la excluderea unuia dintre ei, așa cum se întâmplă în coordonarea disjunctivă (cf.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
duce, însă, la excluderea unuia dintre ei, așa cum se întâmplă în coordonarea disjunctivă (cf. vol.II, p.248). În același timp, însă, se vorbește de dezvoltarea a diferite grade de intensitate în desfășurarea opoziției dintre unitățile sintactice coordonate, corespunzător diverselor conjuncții: „Dintre conjuncții, ci exprimă cel mai puternic opoziția, primul termen coordonat fiind întotdeauna o parte de propoziție negativă.(...) Celelalte conjuncții enumerateșdar, însă, iarț au o valoare adversativă mai slabă; de aceea, ele exprimă uneori raporturi care se găsesc la limita
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la excluderea unuia dintre ei, așa cum se întâmplă în coordonarea disjunctivă (cf. vol.II, p.248). În același timp, însă, se vorbește de dezvoltarea a diferite grade de intensitate în desfășurarea opoziției dintre unitățile sintactice coordonate, corespunzător diverselor conjuncții: „Dintre conjuncții, ci exprimă cel mai puternic opoziția, primul termen coordonat fiind întotdeauna o parte de propoziție negativă.(...) Celelalte conjuncții enumerateșdar, însă, iarț au o valoare adversativă mai slabă; de aceea, ele exprimă uneori raporturi care se găsesc la limita dintre raportul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
timp, însă, se vorbește de dezvoltarea a diferite grade de intensitate în desfășurarea opoziției dintre unitățile sintactice coordonate, corespunzător diverselor conjuncții: „Dintre conjuncții, ci exprimă cel mai puternic opoziția, primul termen coordonat fiind întotdeauna o parte de propoziție negativă.(...) Celelalte conjuncții enumerateșdar, însă, iarț au o valoare adversativă mai slabă; de aceea, ele exprimă uneori raporturi care se găsesc la limita dintre raportul adversativ și cel copulativ.” (vol.II, p. 224). În noua ediție a Gramaticii Academiei relația de coordonare realizată
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
însă, iarț au o valoare adversativă mai slabă; de aceea, ele exprimă uneori raporturi care se găsesc la limita dintre raportul adversativ și cel copulativ.” (vol.II, p. 224). În noua ediție a Gramaticii Academiei relația de coordonare realizată prin conjuncția ci , integrată tot la coordonarea adversativă, este definită ca un raport " de corectare". (vol.II, p. 23) În discutarea raportului adversativ, I. Iordan și Vl. Robu51 pun în lumină o trăsătură semantică absentă din alte interpretări preocupate de stabilirea identității
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
coexistă într-o dinamică proprie limbii ca sistem semiotic distinct și a unei limbi anumite totodată. Prin luarea în considerare a celor trei perspective, se impune o deosebire de esență între relațiile sintactice construite și marcate, în planul expresiei, prin conjuncțiile coordonatoare ci și dar: • Unitățile coordonate prin conjuncția dar exprimă - prin conținutul lor lexical (în interiorul propoziției), prin planul lor semantic global (când unitățile au dezvoltare propozițională) - nu realități opuse mutual, în mod obiectiv, ci realități intrate în mod subiectiv în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
semiotic distinct și a unei limbi anumite totodată. Prin luarea în considerare a celor trei perspective, se impune o deosebire de esență între relațiile sintactice construite și marcate, în planul expresiei, prin conjuncțiile coordonatoare ci și dar: • Unitățile coordonate prin conjuncția dar exprimă - prin conținutul lor lexical (în interiorul propoziției), prin planul lor semantic global (când unitățile au dezvoltare propozițională) - nu realități opuse mutual, în mod obiectiv, ci realități intrate în mod subiectiv în opoziție, aduse în opoziție din perspectiva viziunii despre
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]