1,716 matches
-
politică nu mai putea afla, însă, nici un punct de sprijin în realitățile continentale și zonale. Revoluția franceză a modificat, în mod fundamental, structura sistemului politic european, în sensul că vechii aliați au devenit dușmani ireconciliabili, iar "dușmanii de moștenire", aliați conjuncturali. În această categorie se află chiar Austria, în primă ipostază față de Franța, în cea de a doua față de Prusia 115. În acel context, gravele și repetatele înfrângeri suferite de Austria din partea armatelor franceze au scos-o din competiția pentru rezolvarea
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
reis efendi, Rasih Mustafa efendi, a reiterat cererea Porții, adresată Prusiei, în repetate rânduri, de a media încheierea păcii sale cu Franța, pe baza evacuării Egiptului și a acordării independenței fostelor insule venețiene, fără a exclude, însă, pe aliații săi conjuncturali, Rusia și Marea Britanie 151. 148 Cf., loc. cît., doc. nr. 5; totuși, Poartă Otomană a suspendat, incepand cu data de 1 octombrie 1799, raporturile diplomatice cu Spania, invocând faptul că aceasta, fiind sub controlul nemijlocit al Franței, era obligată să
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
educaților și se concretizează la nivelul fiecărui element al procesului educațional sau autoeducațional, la nivel școlar sau extrașcolar. Desigur că nu vom confunda alternanța metodologică, ca mod de schimbare rațională, oportună, reflexivă, prin cercetare, cu instabilitatea, nesiguranța, empirismul procedural cauzat conjunctural, prin imitație, neargumentat, fără un studiu, o analiză minimală a cerințelor și posibilităților contextului, a experiențelor, a așteptărilor, a dificultăților. Educatorul poate să demonstreze că recursul său la alternarea unei paradigme, pentru a schimba aspecte ale modului de educare, este
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
natura umană. De exemplu, Morgenthau este de părere că "lumea socială nu este altceva decât o proiecție a naturii umane în planul colectiv" (1962:7, compară cu Niebuhr 1932:23). Acești realiști "văd conflictul ca fiind explicabil parțial de elemente conjuncturale, dar ... consideră că și de nu ar fi fost așa, mândria, lăcomia și goana după glorie ar face ca războiul tuturor împotriva tuturor să continue pe o perioadă nelimitată. Până la urmă, conflictul și războiul sunt înrădăcinate în natura umană" (Waltz
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de exemplu, În surprinderea implicațiilor subtile din termenii verbali ai unor proverbe: „Durerile mari sunt mute”; „Prea multă minte strică”; Cine se scuză se acuză”; „Rău cu rău, da-i mai rău fără rău” etc.). În schimb, inteligența animalelor este conjuncturală, exprimându-se mai ales prin abilitatea de a fructifica o situație concretă de viață. Este cunoscut, În acest sens, exemplul cimpanzeului care, pentru a-și satisface nevoia de foame, rupe la un moment dat un fir mai lung de iarbă
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
scena cu "la mulți ani", revolta în fața avertismentelor venite din pereți; în partea a doua nu e clară semnificația vecinilor... EUGEN TODORAN, regizor: Tematica piesei oferă un prilej pentru un spectacol notabil. OANA POPESCU, scriitoare:...este necesară eliminarea unor lucruri conjuncturale, și să se salveze semnificația filosofică. VALERIA DUCEA, critic teatral: un talent matur, fără stîngăciile debutului; o piesă matură, solidă ca idee, dialog, portretizare; are lungimi; deranjează fixațiile internaționale; "regulamentul" poate să aibă ceva în plus față de comunicatul din ziar
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
din timp, incomodat Însă de lipsa oricărei informații despre presupusa legătură dintre el și Ferrer. Cei doi se Întâlnesc spre finalul romanului, printre cele câteva femei cu care Ferrer avea relații sporadice și pentru care nutrea sentimente incerte sau interes conjunctural. Se Împacă, tot răul spre bine. De Revelion, Însă, Ferrer se vede părăsit de ultima iubită (qui s’en est allée, aluzia la titlu este constantă de-a lungul romanului). Se hotărăște În ultima clipă să-l petreacă la fosta
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
corpul. Prin ele se intermediază contactul și se stabilește relația dintre mine și celălalt sau ceilalți. Să le analizăm În continuare. 1. Privirea Privirea este actul perceptiv al celuilalt, relația de obiectivitate a celuilalt cu mine și are un caracter conjunctural. Prin aceasta, Eu Îl percep pe celălalt ca obiect, apoi ca prezență și, În final, ca persoană. Dar, pentru ca celălalt să nu rămână obiectul percepției mele, eu Îl voi interioriza, raportându-l la mine. În felul acesta, aflu că celălalt
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
numărul de silabe : cinci, șapte, cinci. Cu alte cuvinte, punem poetul să tacă, va rămâne doar locul privirii sale". Resimțit, așadar, drept loc sensibil, înnobilator, al privirii poetului, textul va deveni principala formă de evaziune feminină și chiar substitut deloc conjunctural al erosului, amantul ei de elecție. Că erosul rămâne, totuși, o temă predilectă a autoarei de haiku, o vor mărturisi majoritatea poemelor sale, inclusiv cele dedicate în aparență naturii: adesea, decorul este aproape erotizat ("curg vești astrale:/ soarele flirtează c-
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
periodice. În 1958 îi apare primul volum, Fuga, urmat, an de an, de noi culegeri de proză scurtă și mai ales de multe romane și piese de teatru, precum și de eseuri și poezii. Situată în linia prozei realist-critice ardelene, integrată conjunctural „realismului socialist”, nuvelistica juvenilă a lui P. posedă însă, de la început, trăsături ce o particularizează. Realismul aspru, rebrenian, încorporează, prin crearea atmosferei, un lirism mai intens și mai subtil decât în scrierile lui Ioan Slavici și Ion Agârbiceanu, sensurile celor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
se întărească, să se perpetueze). Creșterea calității supervizării de acest tip presupune revizuiri periodice, al căror sens depinde de cultura organizației, dar numeroși alți factori pot fi și ei relevanți: tipul de lideri dominanți în organizație, intervenții ale donorului, interese conjuncturale politice etc. Pentru analistul extern un indicator foarte bun al calității supervizării este existența (numărul și amploarea) unor analize profesioniste, pe baze științifice, a activității organizației. Supervizarea derulării implementării proiectelor corespunde primei structuri, care poate exercita funcții efective de supervizare
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
care, efectiv, îl ghidează - are consecințe extrem de importante pentru tot procesul facilitării. Situația facilitatorului este, în bună măsură, similară cu cea a oricărui cercetător social care urmează să facă teren într-o comunitate: Intrarea într-o comunitate este un lucru conjunctural, care trebuie să țină cont de caracteristicile comunității și de nivelul informațiilor obținute inițial de cercetător. Soluțiile trebuie găsite pe loc apelând inițial și preferabil la persoanele care controlează opinia colectivă. Aceste persoane pot fi membri ai ierarhiei comunitare sau
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
însele. Tipologiile la care ajunge Donnat, când ele rămân strict interne și descriptive, nu legate de colective a priori, furnizează exemple perfecte. Dar există multe alte cercetări, mai ales în sociologia rețelelor (Forsé și Degenne, 1994). Acești autori evidențiază alianțe conjuncturale între indivizi, concepute independent de clase. Rețelele de sociabilitate studiate de INSEE începând din anii 1980 sunt subansambluri de acest tip. Principiul este simplu și original: se pornește de la o practică (ieșire în oraș, telefon, conversație cu ceilalți) și se
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
interpretându-l. De aici multitudinea de semnificații atribuite aceluiași simbol. El se sprijină în special pe tradiție, pe experiență și pe trăirea celui ce se îndeletnicește cu această preocupare. Din această perspectivă, divinația se prezintă ca "o inducție ipotetică sau conjuncturală întemeiată pe fapte cunoscute prin observație. Este interpretarea semnelor exterioare care ascund gândirea divină"58. În această categorie intră acele procedee care se sprijină în primul rând pe divinație. Prin ea se încearcă explicarea și interpretarea prodigiilor 59. Ea este
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cu întâmplătorul, iar în unele situații este chiar provocată. Ne referim aici la divinația cleromantică. În evoluția acestei categorii divinatorii, A. Bouché-Leclercq constată două stadii distincte: stadiul I, în care divinația se ocupă doar cu interpretarea prodigiilor. Are un caracter conjunctural și dobândește aspectul unei științe raționale; stadiul al II-lea îl reprezintă arta augurală, care numește, în fapt, o decădere a artei și cunoașterii divinatorii. Practic, auguratul susține autorul francez face trecerea către divinația intuitivă și cea profetică. Concret, divinația
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
reflectate și de a le intepreta. În general, obiectele confecționate și prelucrate nu au darul divinării prin ele însele, așa cum se întâmplă în cazul obiectelor naturale. Ele sunt supuse unui ritual special. La fel, semnificațiile lor sunt aleatorii, uneori chiar conjuncturale, și au o mai mică putere sugestivă în comparație cu instrumentele naturale. 12.4. Obiecte divinatorii abstracte: imagini și fantasme Deși pare destul de ciudat, în divinație sunt importante chiar și obiectele abstracte. Care sunt acestea? Registrul celor ce se înscriu în această
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sentimente. Din punct de vedere sociologic, această familiaritate s-ar traduce printr-o solidaritate de tip organic. Oamenii descoperă că pot stabili relații și pe criterii afective și că nu totul este urmare a unui calcul rațional, de fațadă sau conjunctural. Mai mult, dacă faptele pentru care se consultă un divinator au și o anumită frecvență, aceasta îndreptățește clientul să nu se considere exclus, străin sau izolat social. Fără îndoială, efectele unei atare familiarități nu pot fi decât pozitive în plan
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
situația politică europeană și războiul dintre Sardinia, Franța și Austria au coborât problema românească într-un plan secund al preocupărilor marilor puteri, ceea ce a fost în avantajul cauzei române. Reușita actului din ianuarie 1859 nu poate fi explicată prin motive conjuncturale, prin bunăvoința marilor puteri europene. Triumful cauzei românilor a fost opera poporului român într-o perioadă în exista „un echilibru de forțe în ansamblul continentului și de imposibilitatea vreuneia dintre puterile europene de a-și impune în exclusivitate punctele de
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
subiectului uman realizarea unor observații spontane. Abia atunci când procesele de cunoaștere sunt standardizate, făcând parte dintr-o strategie coerentă, agenții cunoscători procedează la o observație științifică. Observația spontană are următoarele caracteristici 10: * este nesistematică și fragmentară, producându-se la întâmplare, conjunctural, fără un plan dinainte stabilit și vizând aspecte disparate ale realității; * este imprecisă în sensul că ea este marcată de inexactități, de exagerări ale unor detalii în dauna întregului, ale manifestului în dauna latentului, de interpretarea necorespunzătoare a unor semne
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
ș.a.). Totuși, reproșurile care i s-au adus, încercările de „demolare”, chiar, n-au contestat palierul valoric și gradul de importanță foarte înalt al scrisului lui B., considerate subînțelese, dacă nu enunțate explicit: pare-se, nici chiar detractorii, sinceri sau conjuncturali, nu-i pot refuza statutul de scriitor de primă mărime al ultimelor decenii. Deoarece s-a abținut de a sacrifica „modei” demascărilor oficial agreate - și abil limitate - a „obsedantului deceniu”, cărțile lui de dinainte de 1989 s-au dovedit, după schimbarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
Prima carte, Francisca, e un roman-cronică al unor transformări sociale postbelice și a fost remarcată la vremea apariției datorită viziunii novatoare în care trata subiecte ce în epocă se bucurau în mod curent de abordări convenționale; acuzată ulterior de conformism conjunctural față de „comandamentele” impuse de politica de dirijism cultural a oficialității comuniste, parțial repudiată de autorul însuși, cartea nu e, totuși, neglijabilă sau neinteresantă: temele predilecte și obsesiile romancierului, caracteristice, sunt deja depistabile în acest volum de debut. În absența stăpânilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
intelectuali publici, astfel încât orice tentativă de a compara fascismul/nazismul și comunismul, fie și mutatis mutandis, în maniera cea mai contrastivă, este redusă la absurd, adică la încercarea de a echivala două fenomene rămase eterogene în pofida numeroaselor asemănări genetice, structurale, conjuncturale, punctuale. În fața unui asemenea „baraj”, cei mai mulți est-europeni au ales tăcerea prudentă, iar unii au preferat ralierea ipocrită sau resentimentară (utilizabilă atât pentru a atrage resurse externe, cât și pentru a-i stigmatiza pe competitorii interni) la pozițiile stângii procomuniste. Iată
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
encomiastic, sunt marcate etapele importante ale propășirii naționale: La moldoveni. La restatornicirea domnilor pământeni. 1822, La introducerea limbei naționale în publica învățătură, Restaurarea școalelor naționale în Moldova, Paladiul moldovenilor (la inaugurarea Academiei Mihăilene). Poezia patriotică nu rămâne doar declamativă și conjuncturală, ci resuscită, alteori, figuri alegorice, clasicizante: motivul „bărcii”, „luntrea”, „vasul patriei plutitor” - preluat din Horațiu. Spiritul religios și sentimentalismul preromantic se întâlnesc în meditația asupra morții din poezia sepulcrală a lui A., în care conștiința deșertăciunilor lumii este îndreptată spre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
se află nu cronicarii ca niște cazuri în speță, ci însuși principiul epicului - nevoia de succesiune cronologică, deghizată în necesitate cauzală. În sistemul de repere al lui N. numele celor prin care se manifestă principiul în cauză rămân simple accidente conjuncturale. Întreprinderea hermeneutică își trădează astfel, încă din punctul de pornire, orientarea dominantă, deschiderea supraindividuală, transtemporală și metatehnică, asupra producerii de sensuri prin limbaj. Cea de-a doua etapă, de orientare poetică, aduce în prim-plan literaritatea latentă în textul scris
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288409_a_289738]
-
de o manieră extrem de negativă, aducând acuze chiar și celor care se solidarizează cu opera științifică a savantului. Subliniez științifică, pentru că nimeni în perioada postbelică și postrevoluționară (după 18) nu mai creditează scrierile antisemite paulesciene, considerate unanim ca fiind determinate conjunctural, în contextualitatea epocii în care a trăit și care nu mai au absolu t nici o relevanță astăzi. Ceea ce vexează, oneros aș putea spune, memoria lui Paulescu este modul derizoriu în care un elev al unei școli de medicină în care
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]