1,866 matches
-
au pierdut vocalele nazale. Cu toate acestea, vocalele pot deveni nazalizate în apropierea consoanelor nazale. De-a lungul epocii moderne, consoanele galiciene au trecut prin schimbări semnificative, în paralel cu evoluția celor spaniole, și anume următoarele schimbări de sunet, eliminând consoanele surde: ß/→/b/; • /z/→/s/; • /dz/→/ts/→/s/ în dialectele vestice sau /θ/ în cele estice sau centrale • /ʒ/→/ʃ/ Pentru o comparație, a se vedea Diferențele dintre spaniolă și portugheză: Sibilants. În plus în timpul secolelor 17 și 18 dialectele
Limba galiciană () [Corola-website/Science/309091_a_310420]
-
estice sau centrale • /ʒ/→/ʃ/ Pentru o comparație, a se vedea Diferențele dintre spaniolă și portugheză: Sibilants. În plus în timpul secolelor 17 și 18 dialectele centrale și cele vestice a limbii Galiciene au dezvoltat o pronunnție a lui /ɡ/ asememănătoare consoanelor surde(un fenomen numit gheada). This may be glottal [h], pharyngeal [ħ], uvular [χ], or velar [x]. În secolele 20 și 21 spaniola a cunoscut o nouă schimbare în care consoana laterală / ʎ / a ajuns să fie pronunțată ca o
Limba galiciană () [Corola-website/Science/309091_a_310420]
-
Galiciene au dezvoltat o pronunnție a lui /ɡ/ asememănătoare consoanelor surde(un fenomen numit gheada). This may be glottal [h], pharyngeal [ħ], uvular [χ], or velar [x]. În secolele 20 și 21 spaniola a cunoscut o nouă schimbare în care consoana laterală / ʎ / a ajuns să fie pronunțată ca o consoană surdă / ʝ / (a se vedea yeísmo). Această fuziune a influențat oarecum alte dialecte vorbite în Spania, inclusiv unele consoane galiciene, dar acest lucru este respins de instituțiile de limbă galiciene
Limba galiciană () [Corola-website/Science/309091_a_310420]
-
surde(un fenomen numit gheada). This may be glottal [h], pharyngeal [ħ], uvular [χ], or velar [x]. În secolele 20 și 21 spaniola a cunoscut o nouă schimbare în care consoana laterală / ʎ / a ajuns să fie pronunțată ca o consoană surdă / ʝ / (a se vedea yeísmo). Această fuziune a influențat oarecum alte dialecte vorbite în Spania, inclusiv unele consoane galiciene, dar acest lucru este respins de instituțiile de limbă galiciene. În acest sens, se poate spune că portugheza este fonologic
Limba galiciană () [Corola-website/Science/309091_a_310420]
-
20 și 21 spaniola a cunoscut o nouă schimbare în care consoana laterală / ʎ / a ajuns să fie pronunțată ca o consoană surdă / ʝ / (a se vedea yeísmo). Această fuziune a influențat oarecum alte dialecte vorbite în Spania, inclusiv unele consoane galiciene, dar acest lucru este respins de instituțiile de limbă galiciene. În acest sens, se poate spune că portugheza este fonologic vorbind, mai conservatoare decât limba galiciană. permite formelor pronominale să fie atașate la forme de indicativ și conjunctiv, la
Limba galiciană () [Corola-website/Science/309091_a_310420]
-
Deviza cea mai renumită a orașului este "Tann deiliga Havn" (Tórshavn-ul frumos), fiind și numele unei melodii. Numele orașului vine de la zeul germanic Thor (în feroeză Tór) și de la cuvântul scandinavic havn (port), deci "portul lui Thor". În limba feroeză consoana fricativă dentală surdă /ț/ s-a transformat în /t/. Numele nordic Țórshöfn mai există în islandeză. Tórshavn este deseori numit de feroezi "Havn" [], care înseamnă port. Stema orașului arată "ciocanul lui Thor", Mjolnir, indicând astfel întemeierea orașului înainte de creștinare. Tórshavn
Tórshavn () [Corola-website/Science/309122_a_310451]
-
dintre acestea sunt: În a syllabary, graphemes represent syllables or moras. (Note that the 19th century term "syllabics" usually referred to "abugidas" rather than true syllabaries.) În aceste sisteme, unele combinații consoană-vocală sunt scrise că silabe, iar altele că și consoana plus vocală. În cazul Persanei vechi, toate vocalele se scriau regardless, șo it was "effectively" a true alphabet despite its syllabic component. În Japanese a similar system plays a minor role în foreign borrowings; for example, [tu] is written [to
Listă de sisteme de scriere () [Corola-website/Science/310784_a_312113]
-
"Vocale". "Diftongi". Nota: Analiză din Cornel Lupea- "Racovița, Monografia unei străvechi așezări sibiene", 1995 "Consoane". "Paletizarea consoanelor". Nota: Analiză din Cornel Lupea- "Racovița, Monografia unei străvechi așezări sibiene", 1995 "Substantivul": vocala e din finalul unor substantive trece în ă, apărând forme ca : cucuruză, ogoară, capiță, frunză, gainușă, păpușă, etc. "Articolul demonstrativ" se întrebuițează sub formele
Graiul comunei Racovița () [Corola-website/Science/309771_a_311100]
-
"Vocale". "Diftongi". Nota: Analiză din Cornel Lupea- "Racovița, Monografia unei străvechi așezări sibiene", 1995 "Consoane". "Paletizarea consoanelor". Nota: Analiză din Cornel Lupea- "Racovița, Monografia unei străvechi așezări sibiene", 1995 "Substantivul": vocala e din finalul unor substantive trece în ă, apărând forme ca : cucuruză, ogoară, capiță, frunză, gainușă, păpușă, etc. "Articolul demonstrativ" se întrebuițează sub formele: ia, iel
Graiul comunei Racovița () [Corola-website/Science/309771_a_311100]
-
de dialecte din zona orașului Baja, cel din zona orașului Szeged și cel din ținutul Kiskunság. Aparțin tot de această regiune dialectele maghiare din Voivodina (Serbia), din județul Arad și din județul Timiș. Particularități de pronunțare: În această regiune cade consoana finală a desinenței "-hoz/-hez/-höz" „la” și a sufixului "-szor/-szer/-ször" „de ... ori”, iar vocala acestora se lungește: "a házhó vs. "a házhoz „la casă”, "ötsző vs. "ötször „de cinci ori”. Ca și în regiunea Transdanubia centrală, desinențele
Dialectele limbii maghiare () [Corola-website/Science/305067_a_306396]
-
standardele celorlalte limbi din diasistem (vezi Limba croată și Limba sârbă). Pe lângă acestea normează pronunțarea (i)jekaviană, care este standard și în croată, precum și câteva trăsături proprii numai muntenegrenei. Este normata o palatalizare provocată de pronunțarea jekaviană. Această produce două consoane specifice, rezultate din palatalizarea jekaviană a lui /s/ și /z/: Palatalizarea jekaviană privește și alte două consoane, producând consoane care există în celelalte standarde, dar nu produse de acest tip de palatalizare. Exemple: Sunt totuși admise că dublete și variantele
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
care este standard și în croată, precum și câteva trăsături proprii numai muntenegrenei. Este normata o palatalizare provocată de pronunțarea jekaviană. Această produce două consoane specifice, rezultate din palatalizarea jekaviană a lui /s/ și /z/: Palatalizarea jekaviană privește și alte două consoane, producând consoane care există în celelalte standarde, dar nu produse de acest tip de palatalizare. Exemple: Sunt totuși admise că dublete și variantele nepalatalizate ale acestor consoane, normate în standardul croatei. Pronunțarea (i)jekaviană este în general comună standardelor muntenegrean
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
standard și în croată, precum și câteva trăsături proprii numai muntenegrenei. Este normata o palatalizare provocată de pronunțarea jekaviană. Această produce două consoane specifice, rezultate din palatalizarea jekaviană a lui /s/ și /z/: Palatalizarea jekaviană privește și alte două consoane, producând consoane care există în celelalte standarde, dar nu produse de acest tip de palatalizare. Exemple: Sunt totuși admise că dublete și variantele nepalatalizate ale acestor consoane, normate în standardul croatei. Pronunțarea (i)jekaviană este în general comună standardelor muntenegrean și croat
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
palatalizarea jekaviană a lui /s/ și /z/: Palatalizarea jekaviană privește și alte două consoane, producând consoane care există în celelalte standarde, dar nu produse de acest tip de palatalizare. Exemple: Sunt totuși admise că dublete și variantele nepalatalizate ale acestor consoane, normate în standardul croatei. Pronunțarea (i)jekaviană este în general comună standardelor muntenegrean și croat, dar cel muntenegrean normează grupul ije (pronunțat în două silabe) și în alte cuvinte decât cele în care este normat în croată. Exemple: Căderea consoanei
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
consoane, normate în standardul croatei. Pronunțarea (i)jekaviană este în general comună standardelor muntenegrean și croat, dar cel muntenegrean normează grupul ije (pronunțat în două silabe) și în alte cuvinte decât cele în care este normat în croată. Exemple: Căderea consoanei /l/ la sfarsitul formei de nominativ singular a substantivelor masculine după /o/ este comună cu standardul sârbesc: "șo" ( "șo", "sol") „sare”. În unele graiuri, grupul vocalic "ao", prezent, de exemplu, la sfârșitul formei de masculin singular a participiului activ al
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
se precizează și în constituția țării, existând tendința de a folosi mai mult alfabetul latin. Sunt aceleași alfabete pe care le folosesc limbile sârbă și croată (vezi Limba sârbă. Corespondență scriere-pronunțare), având în plus două litere pentru redarea celor două consoane specifice. În alfabetul latin, acestea sunt Ś și Ź, luate din scrierea limbii poloneze, care are de asemenea consoanele respective. În alfabetul chirilic, acestora le corespund Ć, respectiv З́. Admițându-se dubletele fără palatalizare jekaviană ale consoanelor respective, se
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
care le folosesc limbile sârbă și croată (vezi Limba sârbă. Corespondență scriere-pronunțare), având în plus două litere pentru redarea celor două consoane specifice. În alfabetul latin, acestea sunt Ś și Ź, luate din scrierea limbii poloneze, care are de asemenea consoanele respective. În alfabetul chirilic, acestora le corespund Ć, respectiv З́. Admițându-se dubletele fără palatalizare jekaviană ale consoanelor respective, se admite și scrierea acestora cu sj (chirilic сj), respectiv zj (chirilic зj). Că în sârbă, numele proprii străine se
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
celor două consoane specifice. În alfabetul latin, acestea sunt Ś și Ź, luate din scrierea limbii poloneze, care are de asemenea consoanele respective. În alfabetul chirilic, acestora le corespund Ć, respectiv З́. Admițându-se dubletele fără palatalizare jekaviană ale consoanelor respective, se admite și scrierea acestora cu sj (chirilic сj), respectiv zj (chirilic зj). Că în sârbă, numele proprii străine se transcriu de regulă fonetic și cu alfabetul latin, în afară de folosirea lor în traficul poștal. În unele cazuri, când se
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
formată de răul Prut și de afluientul acestuia, pârâul Vladnic sau Hlabnic (hlabnic „baltă noroioasa”, „lac”, „izvor”){O atestare veche de pe timpul lui Ștefan cel Mare, sub forma hlabnic și hlabnicel este menționată și în DA la cuvântul titlu hladnic. Consoana h pentru v se explică prin graiul moldovenesc, în care apare o astfel de substituire: vulpe>hulpe, bolovan>bolohan etc., iar d >b este rezultat al disimilației dinspre n, ambele consoane, d și n, fiind dentale}, 2 lacuri artificiale, numeroase
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
este menționată și în DA la cuvântul titlu hladnic. Consoana h pentru v se explică prin graiul moldovenesc, în care apare o astfel de substituire: vulpe>hulpe, bolovan>bolohan etc., iar d >b este rezultat al disimilației dinspre n, ambele consoane, d și n, fiind dentale}, 2 lacuri artificiale, numeroase bălti și izvoare ce formează băhnișuri . Climă este temperat-continentala cu veri secetoase și ierni geroase.Temperatura medie a anului este cuprinsă între +9,7C și +11,5C, iar precipitațiile medii anuale
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
stabilește inventarul de unități segmentale (vocale și consoane) și unități suprasegmentale (accent, intonație) cu valoare funcțională, caracteristic limbii române. Totodată, ca în fonologia oricărei alte limbi, sînt determinate seriile de sunete echivalente (alofone) prin care se realizează fiecare fonem în parte. Prin analiza valorii funcționale a diferitelor aspecte
Fonologia limbii române () [Corola-website/Science/304927_a_306256]
-
fonetice se ajunge la concluzia că limba română standard folosește următoarele unități segmentale: și următoarele unități suprasegmentale: fiecare dintre acestea putîndu-se realiza fonetic în mai multe moduri echivalente fonologic. Lipsesc așadar din inventarul fonematic al limbii române numeroase vocale și consoane, clicuri, croneme, tonuri etc. Astfel de aspecte fonetice pot apărea totuși de exemplu în interjecții, pronunții idiolectice, regionale sau arhaice, ori în împrumuturi neadaptate. Unitățile segmentale sînt sunetele simple (vocale și consoane) din care se alcătuiesc silabele și apoi cuvintele
Fonologia limbii române () [Corola-website/Science/304927_a_306256]
-
inventarul fonematic al limbii române numeroase vocale și consoane, clicuri, croneme, tonuri etc. Astfel de aspecte fonetice pot apărea totuși de exemplu în interjecții, pronunții idiolectice, regionale sau arhaice, ori în împrumuturi neadaptate. Unitățile segmentale sînt sunetele simple (vocale și consoane) din care se alcătuiesc silabele și apoi cuvintele. Din punct de vedere funcțional, existența a două categorii distincte de sunete --- vocale și consoane --- și diferența dintre ele se poate demonstra astfel: Astfel se face distincție între vocale, ca sunete care
Fonologia limbii române () [Corola-website/Science/304927_a_306256]
-
interjecții, pronunții idiolectice, regionale sau arhaice, ori în împrumuturi neadaptate. Unitățile segmentale sînt sunetele simple (vocale și consoane) din care se alcătuiesc silabele și apoi cuvintele. Din punct de vedere funcțional, existența a două categorii distincte de sunete --- vocale și consoane --- și diferența dintre ele se poate demonstra astfel: Astfel se face distincție între vocale, ca sunete care pot alcătui singure o silabă și care pot purta accentul, și consoane, care nu au această calitate. Există desigur și alte definiții pentru
Fonologia limbii române () [Corola-website/Science/304927_a_306256]
-
vedere funcțional, existența a două categorii distincte de sunete --- vocale și consoane --- și diferența dintre ele se poate demonstra astfel: Astfel se face distincție între vocale, ca sunete care pot alcătui singure o silabă și care pot purta accentul, și consoane, care nu au această calitate. Există desigur și alte definiții pentru vocale și consoane, care au în vedere modul de articulare (deci aspectul fonetic) sau proprietățile acustice ale acestora, dar în subiectul de față interesează cu precădere relațiile pe care
Fonologia limbii române () [Corola-website/Science/304927_a_306256]