1,915 matches
-
Micul prinț" de Marc Antoine de Saint Exupéry, povești ale lui Perrault, "O mie și una de nopți"... După un timp, i-a dăruit fetei adorate cercei cu smaralde, ciocolată, bomboane, un coș cu trandafiri. Răsfățându-se cu stările de contemplare în fața frumuseții pure, nu și-a dat seama că fata a crescut, că Roza C. i-a vândut fecioria și a plasat-o pe drumul vânzării trupului. Revăzând-o, cu gene false, cu unghii vopsite, cu colier, cercei și brățară
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în mod spontan. Dimpotrivă, tocmai acest limbaj a creat mu-zica. Fără el n-ar fi existat societatea muzicienilor, ba chiar nici muzicieni, la fel cum fără legi n-ar exista nici cetatea, nici cetățenii. Departe de a ne izola în contemplarea stărilor interioare, muzica ne face să ieșim din noi înșine. Ea ne plasează într-o societate cu mult mai exclusivistă, mai exigentă și mai disciplinată decît toate celelalte grupuri din care facem parte. Dar acest lucru este firesc, fiindcă e
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
mai mult decît ar face-o o impresie afectivă sau un gînd oarecare: ea se va contopi cu el, fără a mă face să ies din mine însumi. Nu la fel percep, în aceeași ipoteză a unei conștiințe reduse la contemplarea propriilor stări, o formă umană, o voce sau un gest. Cursul gîndirii individuale nu va fi modificat: nu voi avea ideea unei alte durate decît a mea. Ca să se întîmple altfel, ar trebui ca obiectul să acționeze asupra mea ca
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
se deschid priveliști fără egal în toate direcțiile. Iașul apare ca o felină tolănită pe malurile nehotărâtului Bahlui. Apoi se văd ca în palmă valea Vămășoaiei, zarea Bvârnovei, Miroslavei, Copoului și Șorogarilor. Probabil că Eminescu rămânea ore în șir în contemplare...Poate că în una din aceste nopți, mușcat de viermele melancoliei, în mintea lui Eminescu au odrăslit primele patru versuri din poezia „Mai am un singur dor”, pe care le-a și scris pe o scândură de pe peretele sudic al
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
plină lumină - ca o bijuterie îndelung lustruită - a apărut minunea... Bisericuța schitului. Am rămas pe loc, cu respirația tăiată. Numai inimile băteau cu putere, iar tu ai șoptit: „Doar în Rai trebuie să fie așa”. Cu greu neam desprins din contemplare. Să ștergem acum colbul istoriei de pe hrisoave și vom afla că din vechime locul apare cu numele de „Schitul Sihăstriei de deasupra Socolei”. Se spune că începuturile schitului sunt legate de retragerea unor călugări aici, sub piscurile Pietrăriei, încă de
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
ogor" textual coincide în povestire cu sosirea personajului la capătul ogorului. Prima frază joacă un rol demarcativ care subliniază și limita inserției, dar o și atenuează, legitimând-o (secvența narativă are dreptul să facă o pauză și să lase loc contemplării descriptive doar pentru că personajul este obosit și se oprește). (b) O dată cu dominanta secvențială, avem de-a face cu o relație mai complexă, cu un fel de amestec de secvențe. Să analizăm acest fragment de Victor Hugo: Imaginați-vă [...] străzi, străzi
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
eram un contrapunct inutil în viața lor, programul meu cuprindea „activități“ de interior. Mai întâi, nelipsitele plimbări, de dimineață, prânz și seară, în incinta vastă a spitalului, pe trasee combinate în fel și chip, niciodată aceleași într-o zi. Apoi, contemplarea, iar de la un timp cercetarea, ca un botanist autodidact, a vegetației abundente, în mare parte necontrolată și incontrolabilă. Ce fel de cercetări „științifice“ făceam? Inventariam speciile de plante, făceam „recensământul“ în interiorul speciei, urmăream ritmurile de creștere, intensitatea clorofilei, anvergura frunzelor
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
puterea procreatoare" (Taitt. Șam., VII, 1,1,1). Cf. M. Eliade, Mephisiopheles et l'androgyne, p. 27; id., "Spirit, Light and Seed", pp. 3 sq. 39 Chăndogya Up. (III, 17, 7) citează două versuri rigvedice, în care se vorbește despre contemplarea "Luminii care strălucește mai înalt decât Cerul", și adaugă: "Contemplând (această) Prea-înaltă-Lumină, dincolo de Tenebre, noi atingem Soarele, zeu între zei". Realizarea în conștiință a identității dintre lumina interioară și lumina transcosmică este însoțită de două fenomene de "fi/. Iologie subtilă
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
de la Fr. Villon: "îngerul vagabond", ceata de "vagabonzi, hoți, nebuni", moartea prin spânzurare. Acel "noi", subliniat prin anaforă, îl face exponentul unei întregi comunități, unei generații nefericite, dar e, totodată, un plural al autorității, indicând detașarea de condiția mizeră și contemplarea spectacolului unei peregrinări prin lume din ipostaza oraculară a celui care a înțeles cursul existenței și poate să-i prevadă evoluția. Insistența cu care se pune semnul egal între eul liric și autorul declarat al poemului constituie o prelungire a
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Maupassant, Le verrou, în La Parure, p.266]. 29 " Într-o societate tradițională, codul social oficial vehiculează o retorică a femininului unitară, pe care o numim marianică. Trăsăturile unei astfel de retorici sunt: fragilitatea, pietatea, virtutea, sacrificiul, pudoarea, iubirea casta, contemplarea. Conjugate, ele alcătuiesc o ideologie a dependenței femininului, care conduce la opacizarea, non-vizualizarea femeii că actant social" [Panea, p.179, subl. n. ]. 30 Astfel, pentru Condorcet prioritar este statutul juridic al femeilor, pentru Olympe de Gouges rolul lor politic, iar
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
le îngăduia să se unească” . Ne punem întrebarea dacă am fi rezistat în istorie având o altă mentalitate și o altă conștiință. Ce n-am fi făcut fără spiritul de libertate și de neatârnare? Suntem și toleranți și înclinați spre contemplare și poezie, cultivăm cu detașare „nepăsarea și fatalismul” care ne vin din Orient . S-ar putea cu portretul moral făcut românilor din secolele IX - X să nu placă, deși unele trăsături se regă sesc și astăzi la românii secolului al
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
opuse unei realități contemporane, imediate de care era dezamagit creatorul. Scriitorul este preocupat de reflectarea În opera sa a specificul național ori de culoarea locală. Evadarea din lumea reala se realizeaza prin vis (starea onirică) Într-un cadru natural nocturn. Contemplarea naturii se concretizează prin descrierea peisajelor, a momentelor anotimpurilor În pasteluri și prin reflectarea asupra problemelor universului În meditații; acordă o importanță deosebită sentimentelor omenesti, cu predilecție iubirii, trăirile interioare intense fiind armonizate cu peisajul naturii ocrotitoare sau participative. In
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
realul și mai mult esențialul stării propriu zise. Cuplul se integrează lucid, fără speranța vieții și a iubirii veșnice, Înt-o mitologie a iubirii. O mitologie livrescă poate, dar aceasta nu excluse bucuria de a trăi momentul. Entuziasmul pare generat de contemplarea intelectuală a Înscrierii Într-o formulă eternă. 3. „Poveste” de Marin Sorescu este un monolog al Îndrăgostitului, discurs ținut În fața iubitei, o povesate a ceea ce va fi. Iluzia comuniunii perfecte dintre el și ea este denunțată de la Început. Cei doi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
al Întruchipării sentimentului de dragoste, ori, mai simplu, „amorul sănătos, de orientare populară, senzualitatea frustă”, cum spune G. Călinescu. 9. Hiperion este o metaforă a renunțării geniului la lumea pământeană, la fericirea ei și retragerea lui În lumea Însingurării și contemplării. În același timp, el trăiește dezamăgirea imposibilității de a fi Înțeles de lumea În mijlocul căreia ar fi dorit să-și consume existența: „Trăind În cercul vostru strâmt / Norocul vă petrece, / Ci eu În lumea mea mă simt / Nemuritor și rece
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
finalul unui opus trebuie să-ți (reăsune în memorie, în auz, în fiecare fibră nervoasă, în fiecare globulă de sânge începutul și partea mediană. Metaforic, aș spune că audiția unei piese de muzică modernă (inclusiv semnată de Zappaă seamănă cu contemplarea punctului El Aleph, dintr-o povestire a lui Borges: totul există simultan și desfășurat, istoria întreagă se poate urmări în curgerea ei, dar se percepe integral într-o fracțiune infimă a timpului, ca o revelație. Dacă Zappa s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
și atitudinilor personajelor sunt prezente în foarte multe tablouri și la pictori care se înscriu în curente diferite ale artei. Subliniem faptul că prezentarea accepțiunii artistice a gesturilor și alegerea tablourilor exemplificatoare sunt influențate de gustul estetic personal și posibilitatea contemplării acestora în muzee diferite din țară și străinătate. Ilustrarea mișcării, gesturilor și naturaleții atitudinilor personajelor pictate o întâlnim la Francisco José Goya în operele ,,Vânzătorul de veselă", ,,Baba- oarbă", ,,Manechinul", ,,Luptă cu taurii", ,,Toamna", ,, Pe catalige", ,,Săritură temerară", ,,Doi bătrâni
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Comentatorii văd în creația poetului altfel de poezie, o meditație profundă, inconfundabilă. Sufletul său parcă s-a împrospătat. Este vorba despre o poezie directă, cu subiecte care i le oferă ceea ce se cheamă din afară, dar care sensibilizează, cheamă la contemplare, dar simți și autocenzura care dă valoare, ritm și un cântec specific versului pus în carte, deși întâlnim un impersonal, ca în Sunt peșteri: Tu nu uita că sunt în tine peșteri... Un pas, o șoaptă, numai un suspin, Sporesc
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
și subliniază comentariile literare, facerea lumii sau minunile lui Iisus Hristos, ci o poezie naivă la prima vedere dar cu priză sentimentală în lumea celor care citesc și simt religios. Nu-i o poezie mistică ci una de cunoaștere și contemplare. Acum îngerii lui Voiculescu nu-i sondează propria credință, ci neliniștea lui, interpretările : Stam pe prispă, halucinat: M-a văzut... nu m-a văzut? Că nu mi-a luat aminte... Era așa de abătut, Că n-am mișcat, n-am
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
-i paleta vorbelor în toate, G. Călinescu are elogii nu numai pentru peisaj și coloristica lui, ci mai cu seamă referințe pozitive despre ființele ascetice, despre ortodoxia poetului ... “Îngerii săi sunt prelungiri ale lumii fenomenale, ieșiți poate dintr-o lungă contemplare a zăpezilor...Fără să caute culoarea, peisajul d-lui Voiculescu devine colorat prin chipul în care e văzut. E ceva aici din arta icoanei pe sticlă ardelenești, la care petele de culoare sunt materia... Sunt în opera d-lui Voiculescu
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
artist și galerist, artistul operează într-un câmp real de producție a bunurilor și serviciilor, vizând instaurarea unei anumite ambiguități, în spațiul practicii sale, între funcția utilitară și funcția estetică a obiectelor pe care le prezintă, corespunzând unei oscilații între contemplare și utilizare 53. Produsă într-o lume a schimburilor și a comunicării, opera de artă dezvăluie atât condițiile exercitării procesului manufacturării ei, traversând un set de schimburi, cât și comportamentul creativ al artistului, care uzează de un set de stări
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
a fost condiționată de transformarea paradigmatică a practicii artistice, în special prin reflecția teoretică a artiștilor conceptuali care au in-format câmpul de acțiune al studiilor vizuale contemporane. Dezvoltând premisele unei teorii post-estetice, preocupată de articularea semnificațiilor, mai curând decât de contemplarea experiențelor perceptive și emoționale, critica artei conceptuale a deschis posibilitatea unei restructurări a câmpului artistic de pe pozițiile creativității teoretice și a asumării unui rol activ în comentarea situațiilor la care ar fi putut răspunde arta. Datorită regândirii funcționalității artei ca
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
îi aparținem, principala producție a societății actuale 201. Având ca simț privilegiat văzul, spectacolul apare ca tendință de a face vizibilă lumea, corelată cu specializarea puterii de a administra ordinea proclamată printr-un discurs fetișizat 202. Ca atare, raportul dintre contemplare și trăire este invers proporțional, pe măsură ce gesturile omului activ nu-i mai aparțin, ci sunt reprezentate în exterioritatea spectacolului 203. Ca soluție de ieșire din această criză spectaculistă, Debord propune politica dialogului, care își poate impune propriile condiții 204. Reflecțiile
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
a consensului care ar determina formarea hegemoniei și menținerea consimțămintelor. Astfel, am asista la o transformare a canalelor mediatice de la aparatele monologiste ale distribuirii la un câmp de comunicare multistratificat. Prin contra-atacarea experienței estetice dezinteresate, redusă la percepția vizuală și contemplarea frumuseții și, ca urmare, pasivă din punct de vedere politic, reacția participativă a artei critice ar presupune accesarea unei puteri și a unei influențe prin externalizare și dialog precum și prin învățare și dezvoltarea conștiinței. În acest caz, universalitatea unei sfere
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
1871. Câte un citat din fiecare interviu video este transpus ca text, pe benzi adezive instalate pe podea, orientând vizitatorii în spațiul expozițional non-ierarhic. În viziunea lui Ressler, aceste intervenții video au calitatea de a oferi stimuli și sugestii pentru contemplarea acestor alternative și crearea motivației de a acționa. Într-un articol apărut în publicația care însoțește expunerea instalației la Muzeele de Artă Contemporană din Novi Sad și Belgrad, din 2005, Brian Holmes 284 pune în discuție pericolele hypercapitalismului, susținând că
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
pusă în situația de a deveni un instrument de investigație a schimbărilor sociale determinate de mediile politicii, economiei și tehnologiei, completându-și astfel misiunea de a acționa ca un mecanism cultural și ideologic de dezvoltare a abilităților tehnice și de contemplare a experiențelor artistice. Procesul educațional se dezvoltă, astfel, în direcția informării producției artistice din perspectiva documentării, problematizării și oferirii soluțiilor artistice cu privire la teoriile circumscrise studiilor vizuale, a formării atitudinilor și opiniilor în decodarea și explicarea observațională, analitică (interpretativă, semiotică, culturală
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]