5,573 matches
-
ea era controlată, pe alte căi, de toată lumea. Maghiarii cărora (din punctul de vedere al "fidelității naționale"), li se găsea ceva de reproșat se puteau trezi la serviciu pe o treaptă mai jos sau chiar dincolo de poartă. A fost deseori contestată discriminarea sau chiar și ironia din comportamentul funcționarilor din administrație față de solicitanții maghiari, dar și față de calitatea de membru în partide românești sau în cel comunist ori social-democrat. Și trecerea la grecocatolicism, motivată de șansa de supraviețuire, se putea solda
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
sau imposibil stripping ul) (80);este o metodă neinvazivă și facilă pentru a demonstra pacientului necesitatea tratamentului chirurgical. Conduita este foarte utilă pentru că rezultatele imediate și tardive, precum și necesitatea intervenției chirurgicale pentru boala varicoasă au reputația de a fi adesea contestate legal de pacient (81). 34.2.5. Tratament 34.2.5.1. Tratamentul medicamentos Medicamentele propuse pentru tratamentul insuficienței venoase cronice sunt numeroase: flebotropice, hemorheologice, prostaglandine, fibrinolitice, zinc, diuretice și agenți topici. Deși în America de Nord, cu excepția diureticelor, nici unul dintre acestea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Lucian Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/91951_a_92446]
-
dreptcredincioase s-au alăturat deja, prin consimțământul lor, acestei încercări de raliere a forțelor Bisericii de Răsărit". 8 Ibidem, p. 213: Necesitatea unei culturi proprii, cu rădăcini adânci și bine înfipte într-un ethos autentic național, nu mai este astăzi contestată; de asemenea, nici faptul că religiozitatea noastră face parte integrantă din acest ethos. Dar în ce constă această religiozitate, noi nu știm... La lămurirea acestor lucruri poate însă colabora, în foarte largă măsură, proiectata revistă; care, în afară de aceasta, ar mai
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
să-l pătrundă. Spirit al suprafețelor strălucitoare, poet al spumelor fosforescente, al peisajelor odorante, Bolintineanu n-are acces la mitologia interioară a spațiului. Bosforul său nu este, cu toate acestea, un spațiu al barbariei. Bolintineanu reabilitează lumea otomană, atît de contestata în epoca romantică. O reabilitează atît de mult încît face din ea un paradis al voluptăților molatice, al spețelor vegetale suave, al reliefurilor armonioase. Un mic univers, strîns în jurul unui lac enorm, un univers de parfumuri, culori, unde totul invită
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
două aspecte nu coincid cîtuși de puțin. Cineva poate fi un savant excepțional și totodată un profesor execrabil". Valoarea profesorilor se măsoară în numărul celor care-i frecventează cursurile - cum am spune în limbajul media actual - de rating. Viziune ades contestată, mai ales de cei cu vocație, de novatori. Adeseori afluența crescută a cursanților nu ține de cuprinderea științifică a profesorului cît de aspecte cu totul exterioare, de la temperament la maniera de a se îmbrăca, de inflexiunile vocii sau gesticulație etc.
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cetățenii sunt pe deplin mulțumiți (calitate privind rezultatul): numai printr-un ansamblu de instituții care se bucură de sprijinul total al societății civile este posibil un pas înainte în impunerea propriilor valori ale regimului. Dacă, în schimb, instituțiile sunt încă contestate, energia se va consuma pentru consolidare sau pentru menținere (a se vedea capitolul 5) și, deja, depășirea pragului minim devine un rezultat important. În al doilea rând, cetățenii, asociațiile și comunitățile care fac parte din acest tip de democrație beneficiază
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
democrațiile cu legitimitate slabă sau ilegitime care derivă din existența unei nemulțumiri generale, în care grupuri (mai mult sau mai puțin organizate) sfidează instituțiile, recurgând la varii forme de protest (greve, demonstrații). Mai presus de toate, legitimitatea scăzută determină democrațiile contestate să adopte măsuri de autoapărare, care au de obicei un impact negativ asupra libertății din aceste țări. Experiența mișcărilor teroriste și reacțiile regimurilor democratice italian și german ilustrează foarte bine acest subiect. Există democrații în care sunt limitate, din ce în ce mai mult
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
religioas?, a construi �n stil gotic, �n orice caz, �n stil medieval, forme dispre?uite de ?coală de Arte Frumoase, echivaleaz? cu un angajament moral ?i profesional. Este pozi?ia lui Viollet-le-Duc, restaurator dintre cei mai competen?i, dar uneori contestat � Madeleine de la V�zelay (1840), cetatea de la Carcassonne (1853), castelul de la Pierrefonds (1863) � care construie?te pu?în (Saint-Denis-de-l�Estr�e, 1864-1868), dar elaboreaz? o teorie plec�nd de la arhitectură gotic? luat? ca model de ra?ionalitate arhitectonic?, func?ional
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Dumnezeu și ocupîndu-se de clevetiri lumești”. Oricît ar fi avut de săltăreață mintea marii mincinoși arătați de mine, totuși nu trebuie să mai înghițim asemenea porcării cu pretenții de adevăruri sacre interzise a fi puse în discuție vreodată, și nicidecum contestate! Pe la mijlocul secolului lll, în imperiul roman erau atîțea iudeo-cretini cît negru sub unghie, dar și acestora le ardea mintea de trăsnăile ivriților farisei și turbați precum cîinelui a linge sare. O scrisoare a episcopului Cornellus(251-253) păstrată în Istorie bisericească
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
sau discipline. În timp, capacitatea de alergare cu viteză mare poate fi dezvoltată. „ Acesta este un simplu adevăr. Viteza obținută nu ține de destin, și nici nu este un dar genetic.” consideră (L. Seagrave, 1996). Totuși zestrea genetică nu trebuie contestată și nici minimalizată, întrucât viteza se educă numai în situația în care sportivul are predispoziții nervoase, musculare și antropometrice care avantajează obținerea unor adaptări ce permit exersări rapide. Același autor definește viteza de alergare, ca fiind și rezultatul tehnicii de
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
prin Isus Christos, cel întrupat în istorie. Teologii musulmani ortodocși văd Unul treimic drept o imagine insuficient monoteistă a lui Dumnezeu, iar tradiția ebraică drept un monoteism depășit. Nu mai vorbim de faptul că teologii dialogului interreligios sînt puțin numeroși, contestați adesea de autoritățile instituționale ale propriilor tradiții și că se recrutează mai ales din creștinism (perceput de celelalte religii ca precursor al modernității laice). în orice caz, dialogul interreligios cu teologia lui, oricît de onestă și de subtilă, cu un
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
cu sfera puterii, dacă l-a privat de acele trăsături utile și utilizabile pentru organizarea unei societăți, ea dă astfel vederii discreția, retragerea, enigma unui Dumnezeu care acceptă să fie nu doar respectat și invocat, ci și ignorat, lăsat deoparte, contestat, deși susține totul în ființă. Spectacolul acesta poate mobiliza conștiința religioasă să se elibereze de ceea ce Berdiaev numea sociomorfism: a concepe transcendența mai ales potrivit unor categorii care reglează viața oricăror societăți omenești (putere, posesiune, dar și filantropie, justiție, ordine
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
nici o normă, nici o lege nu se adoptă în cuprinsul ei fără persistența unei minorități potrivnice sau indiferente, recunoscută drept legitimă în poziția ei de alteritate. Rînd pe rînd, valorile care asigurau legătura socială în democrațiile moderne s-au dovedit erodabile, contestate, depășite. Descumpăniți, în căutare de soluții, analiștii și cercetătorii în științele sociale au trebuit să admită că religia de sub a cărei autoritate proclamaseră că democrațiile occidentale ar fi ieșit se dovedește totuși destul de trainică și în această privință: grupuri destul de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
a găsit Basarabia, regiune cu populație covârșitor majoritară românească, sub stăpânirea nefirească a unui mare stat slav. Identitatea Moldovei rămâne, oricum, pe fundațiile la fel de fluide ca și teritoriul său, din acest motiv este probabil să rămână pentru un viitor incert contestată ca spațiu cum a fost întotdeauna. Însă, întrucât obiectul studiului de față a fost unul preponderent istoriografic, se cuvin câteva aprecieri făcute și la adresa ideologilor curentului moldovenist. Din acest punct de vedere, în ultimele rânduri trebuie să îmi exprim dezamăgirea
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
să o ducă mai departe. Se pare că, riguros judecînd, sine ira et studio, nu putem identifica vreo dîră concretă care pornește spre noi din opera lui Vulcănescu, chiar dacă siajul lăsat de personalitatea sa copleșitoare nu poate fi de nimeni contestat. Ar fi fost oare posibil să avem, odată cu el, exemplul în care un autor n-a generat o școală, dar a avut discipoli?! E drept că unele dintre tendințele sociologice sau proiectele de reflecție ale lui Vulcănescu, prin forța lor
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Dacă ea nu este importantă pentru susținerea fundamentală a regimului democratic, are o funcție însemnată în formarea unui bun cetățean. Pentru că susținerea democrației nu este decât începutul unui lung proces. Odată fundamentele puse, atunci când legitimitatea regimului democratic nu mai este contestată și preferințele cetățenilor nu se mai îndreaptă spre alternative nedemocratice, democrația trebuie să dezvolte un atașament practic și apoi afectiv. Ea trebuie să se dovedească capabilă să răspundă cerințelor cetățenilor, să fie eficace și să rezolve conflictele inerente. Tocmai aici
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
în numeroase feluri, mai curând ad-hoc, pragmatic și nesistematic (Flap, 1999). Definirea și măsurarea capitalului social ridică încă numeroase probleme. De asemenea, legătura dintre elementele capitalului social încrederea, densitatea rețelelor sociale, participarea în organizații secundare a fost de multe ori contestată și reformulată. Cum vom vedea, chiar legătura dintre capitalul social și diverse atitudini și valori, precum toleranța, cooperarea, interesul pentru politică, competența cetățenească ș.a.m.d. este în continuare un subiect de dispută. Vom începe prin a explica importanța acordată
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
și a comportamentului elitelor, consideră Marc Morjé Howard (2002). Desigur, recunoaște autorul, democrația are nevoie de elite favorabile, dar și de cetățeni devotați democrației. Ceea ce observă autorul este o participare civică în general scăzută în toată regiunea. Chiar dacă generalizarea este contestată (Kubik, 2005), nu e mai puțin adevărat că nivelul ei este mult mai scăzut decât în vestul continentului. Dar ceea ce s-ar putea să conteze nu este slăbiciunea numerică, ci calitatea societății civile, așa cum pare să indice un studiu recent
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
revoluționare (Dalton, 1999). În ciuda erodării încrederii în deținătorii funcțiilor politice și chiar în instituțiile democrației reprezentative, fenomenul nu pare să fi afectat sprijinul pentru sistemul politic și valorile democratice. Desigur, legătura dintre încrederea socială și încrederea instituțională a fost deseori contestată. Dar în același timp ea a fost pusă în evidență în numeroase contexte. Explicațiile încrederii sunt fie socio-psihologice, punând accentul pe experiențele primare din stadiile incipiente ale formării personalității, experiențe care au efecte de durată și influențează comportamentul ulterior; fie
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
căror spirit domină în Convenție, când ei constată (cel puțin cei mai lucizi dintre ei) că valorile în numele cărora au făcut mari și nobile sacrificii, demne de tot respectul, nu mai sunt recunoscute și apreciate. Sunt adesea chiar ignorate sau contestate, de cele două mari categorii sociale și generații politice, ca să le numim astfel, post penitenciare: 1. Generația tânără, de intelectuali oameni politici grupați în unele aripi liberale și în PAC, nu chiar întâmplător nu și-au găsit locul, după 1989
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
problemă într-un dezvoltat articol introductiv (1991) 5. Să amintim că același critic a editat în S.U.A. și un volum de studii pe această temă: The Hospitable Canon. Trebuie precizat, imediat, că ideea de canon este tot mai respinsă, mai contestată. Și atunci se pune o întrebare fundamentală, crucială, și pentru studiile literare românești: de ce ele ar fi neapărat obligate să se alinieze docil-sincronic (unii ar spune mimetic, epigonic) exclusiv canoanelor occidentale? Faptul că acestea resping sintezele personale, că istoriile literare
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
nu izbutea, nici pe departe, s-o propună cu aceeași eficacitate. Deci, încă o situație profund și inevitabil ambiguă: aceste reviste își realizau, în condiții extrem de dificile, doar vocația și programul inițial. Ele apăreau, totuși, în cadrul unui sistem contestabil și contestat. Deci, puteau fi considerate și ca propagandă. Cum, de altfel, au și fost uneori considerate în unele cercuri, deși nuanța oficială era, în esență, din punctul de vedere al revistelor amintite, radical exclusă. Nu intrăm însă în detalii. Ne interesează
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
catastrofă. Nu trebuie să uităm că această idee a fost energic propagată și după 1989. Din nefericire, tradiția statului maximal, puternic centralizat, cu rol excesiv, este mai veche la noi decât perioada comunistă. Ea a fost pusă în discuție și contestată chiar și înainte de primul război. Cercetări recente demonstrează (Apostol Stan) tocmai acest tip de reacție antietatistă. Ea a existat deci efectiv și în reflexia politică românească 29. Un fir de gândire ce trebuie continuat și amplificat. O condiție esențială a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
scurtă, ca un tirbușon, provoacă mai Întâi o inflamație a mucoasei gastrice și apoi pătrunde prin mucoasă până la nivelul celulelor epiteliale gastrice. Prin lezarea acestor țesuturi are loc subțierea mucoaselor și perforarea substratului. Pentru această descoperire de primă importanță, deși contestată vreme de peste 25 de ani, autorii au primit, ca Înaltă recompensă, Premiul Nobel pentru Medicină În anul 2005, În valoare de 1,29 milioane de euro. Se apreciază că nivelul de risc al infecției cu H.p. este egal cu efectul
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
principala hibă a sistemului nostru Încă În tranziție. toate sondajele ne informează că românii nu au Încredere În Parlament, În politicieni, În sistemul judecătoresc, În poliție, În școală, În sistemul sanitar, În mai toate instituțiile statului. Orice decizie instituțională este contestată, sfidată, ignorată, persiflată. Instituțiile ignoră oamenii, acționează ca o forță malefică pentru a i umili. O Înțelegere a forțelor instituționale acționează ca o putere care dezumanizează, iată imaginea care răzbate din diagnozele analiștilor politici și din opiniile omului de pe stradă
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]