73,689 matches
-
mai arhaice a silui, a pîngări sau a rușina; ultimul, bine cunoscut din Letopisețului lui Costin, din fragmentul în care doamna lui Ieremia vodă "lăcrămîndu au dzis: ăBoieri, m-au rușinat păgînulă". Contrastul dintre conotațiile termenilor folosiți de ziariști în contextul paginilor "Cotidian", "Infracțiuni", "Eveniment" etc., e destul de șocant. Terminologia tradițională implică aproape întotdeauna un cod de norme ale onorabilității și folosește din plin mecanismul eufemismului; vocabularul modern, în schimb, e de natură neutru juridică și ia în considerare în primul
Necinstiri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17749_a_19074]
-
cu strategiile politice și de securitate promovate de NATO, UE, UEO și Consiliul Europei. Excluderea oricărei țări central sau est-europene din acest proces general de integrare europeană constituie un risc cu implicații majore asupra securității naționale și comunitare. În acest context, au fost prezentate la Reuniunea la nivel înalt a Consiliului Nord-Atlantic de la Romă din 7-8 XI 1991 "noile riscuri la adresa securității NATO": ăRiscurile pentru securitatea Aliaților pot, mai puțin probabil, să rezulte dintr-o agresiune organizată împotriva teritoriului Aliaților, ci
Nationalism sau integrare by Mircea Naidin () [Corola-journal/Journalistic/17732_a_19057]
-
Din varii motive, culegerea n-a fost încheiată. reprezintă cîteva firimituri scăpate de la plănuitul festin, si anume amplă anchetă din Facla, 1935, căreia i s-au adăugat altele de mai mică întindere, dar înrudite tematic, din aceiași ani '30. La contextul internațional al anchetelor cu pricina (îndeosebi al celei din Facla) m-am mai referit într-un articol din Curentul. Autorul notelor, dl Durnea, îl cunoștea foarte bine și îl semnalează ca atare. Acum aș vrea să evoc pe scurt un
De ce scrieti? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17775_a_19100]
-
administrează cu multă eficiență posteritatea Luciei Ioan, cît faptul că opera artistei, asemenea seminței prinse sub asfalt, începe să germineze - și poate chiar să erupă -, spărgînd blindajele artificiale și efemere ale istoriei mici. Dacă expoziția din 1991, poate și din pricina contextului de atunci și din aceea a interesului excesiv pentru politic și pentru evenimentul cotidian, s-a consumat în grabă și a fost receptata șters, cea de la Palatul Parlamentului redeschide cu adevarat discuția despre patrimoniul artistic contemporan, despre valorificarea lui, despre
Expozitia Lucia Ioan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17769_a_19094]
-
parcă prea senin, prea prietenos, mici naivități de adolescență, un sentimentalism, ce-i drept, nu dezagreabil, un patriotism răspicat, dar parcă excesiv și de aceea neconvingător - toate acestea m-au descurajat, la început, mai mult chiar decît prejudecată legată de contextul apariției cărții. La capătul celor aproape patru sute de pagini ale memoriilor Domniței Ileana, pe care le-am citit cu o crescîndă plăcere, presupunerile și aprecierile mele inițiale mi s-au părut teribil de nedrepte. Cartea e scrisă pentru un public
O printesă adevărată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17754_a_19079]
-
anonimă de afară. Așadar, ceea ce desparte fundamental desenul lui Perjovschi de un desen oarecare sînt situarea artistului față de propria să opera, față de real și de convențiile simbolice, dar și faptul de a asocia limbajului consacrat un metalimabaj, un limbaj de context, inepuizabil că bogăție și că eficiența în actul comunicării. În același registru se înscriu și fotografiile grupului subREAL, un fel de coloane ale neantului, de cariatide ale vidului, decupate din chiar existența precară și artificială a artistului prizonier într-un
Bienala de la Venetia (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17787_a_19112]
-
trepte de deviere față de uz. Apar, mai întîi, vocative de la prenume curente, absolut firești în limbajul colocvial, pentru care selectarea desinenței -e sau -ule depinde de terminația numelui - în consoana sau în -u: Emile, Tudore, Răzvane, Victore - dar Radule. În contextul publicisticii umoristice, singura deviere pe care o aduc aceste vocative este de natură extralingvistica sau cel mult sociolingvistica: ilustrînd adresarea amicală către personalități politice, prezentate de obicei publicului, în discursul oficial, prin numele de familie. Variații ale acestei strategii presupun
Vocative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17800_a_19125]
-
atipica: "Nea Quintuse, e nasol..." (AC 23, 1999, 4). Ar putea fi amintite aici și combinațiile hibride, între o interjecție de adresare de origine turcă și un nume maghiar: "bre Laszlo" (AC 2, 1999, 5). O atestare interesantă (din alt context publicistic) ilustrează încă o modificare, despre care vorbește și Domnită Tomescu, în Gramatică numelor proprii în limba română, 1998, p. 183, ca despre o tendință a limbii populare: extinderea analogica a vocativului în -e la nume masculine care au nominativul
Vocative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17800_a_19125]
-
gurile unor critici cunoscuți, de la Ov. S. Crohmălniceanu la Mircea Iorgulescu (primul, după ce afectase o "recondiționare", al doilea, cuvenindu-se a fi îndatorat, pe linia carierei, ex-directorului României literare). Oricum, Nicolae Breban reprezenta un "caz" aparte, demn de analizat în contextul contradictoriu al ideologiei totalitare, care-și atrăgea și își respingea victimele printr-un soi de dresaj savant. Nu am căderea a ma pronunța în mai mare măsură, în această sfera, ca unul care n-a făcut parte nici din nomenclatura
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
el însuși pentru a-l putea, mai apoi, genera la infinit. În această asociere fatală și în gestul cultural corespunzător, nu desenele lui Ilfoveanu și nici manuscrisele lui Agopian sînt importante. Sau, mai bine zis, importanța lor este una de context, pentru că în primul plan trece necruțător comuniunea lor că act existențial, ca scenariu inițiatic, ca regasire simbolică sau că reconstrucție mistica. Indiferent care din ei ar deschide gura pentru a-și declina identitatea, identificarea cu celălalt ar fi varianta obligatorie
Carnaval biblic si mistică levantină by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17817_a_19142]
-
daca n-a devenit încă, va deveni, în scurt timp, ceea ce se cheamă un film cult. Am văzut (care rulează, acum, la noi, cu titlul, poetizant, ca și la francezi, Aleargă, Lola, aleargă), anul trecut, la Mostră venețiana. Într-un context în care, la un moment dat, senzația e că toate filmele seamănă între ele, Lola a spart monotonia, cu o tinerețe trepidanta: era altceva! Autorul, Tom Tykwer, un tînăr neamț de 34 de ani, cu un aer modest și jovial
Lola fuge by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17818_a_19143]
-
care vrea să prindă șoareci. Contribuie la această anti-seductie și reputația prozatorului de-a fi practicat în unele din cărțile sale anterioare ingineria textuala, pe care iubitorii de literatură o acceptă teoretic, dar o evita în practică lecturii. În acest context apare o carte fermecătoare de Dumitru Tepeneag, românul Pont des Arts. Și nu este prima de acest fel. Ea a fost precedată de Hotel Europa, tot un roman, la care se fac, de altfel, numeroase referiri în Pont des Arts
COMEDIA LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17826_a_19151]
-
mea la această carte (cronică publicată în România literară din l9 mai l999) constată că, dimpotrivă, eu am deplâns imposibilitatea în care s-a aflat Mircea Cărtărescu, ca autor al cărții, de a vorbi despre sine. "Drept urmare - arătăm în acel context - din monografia unui curent literar lipsește protagonistul lui. Este ca și cum Alexandru Macedonski ar fi scris o monografie despre mișcarea de la Literatorul omitându-se pe șine." Așa stând lucrurile, este cu totul pe alături ironia pe care "Necumintele" o dezvolta în continuare
AFLU DESPRE MINE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17825_a_19150]
-
foarte constrîngătoare, în măsura în care reduc sever libertatea și inventivitatea individuală. Pentru un ins modern (se-ntelege, omul obișnuit, nu cărturarul adîncit în studii de bibliotecă) vorbirea baroca e greu de urmărit, complicată pînă la confuzie sau ininteligibil, imposibil de folosit în contextul comunicării actuale, guvernată după legile pragmaticului. Că tratat de exprimare, Ascuțimea și arta ingeniozității e profund inactual. Că artefact de demult, ca amintire a gratiei unor vremuri trecute, cartea are farmecul unui obiect de muzeu, distincția amuletelor din vitrine, incrustate
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
iată, la volumul al patrulea. Primele două sînt din 1998: Constantin Cublesan, Luceafărul și alte comentarii eminesciene și Gh. Jurma, Eminescu, gînd și cînt. Următoarele două, din 1999: Eugen Todoran și G.I.Tohăneanu, De ce Eminescu? și Mircea Popa, Mihai Eminescu, contextul receptării. Ideea unei astfel de serii, incontestabil fericită, pare să-i fi venit editorului de la felul în care Todoran și Tohăneanu au ajuns autorii unei cărți de 300 de pagini și anume dînd curs invitației unui ziar timișorean de a
Studii eminesciene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17856_a_19181]
-
în anul 1995, și prima sa expoziție de pictură în țară după o absență de treisprezece ani. Lucrările sale, alături de cîteva lucrări ale lui Alexandru Tipoia, au fost atunci expuse la Galeria Simeza din București. Această expoziție a avut, în context, un dublu obiectiv: pe de o parte, a marcat revenirea în țară a pictorului George Tzipoia, iar, pe de altă parte, a prefațat curajoasă decizie de repunere în circulație a lui Alexandru Tipoia. Dacă opera lui Alexandru Tipoia a fost
George Tzipoia sau nostalgia spiritului clasic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17848_a_19173]
-
incredibilă, neasumîndu-ne culpabilitatea, răspunzînd cu ingratitudine la spectacolul atroce desfășurat în proxima vecinătate. O structură complexă ce se refuză neorealismului face ca prezentul să reverbereze trecutul prin reiterarea aceluiași vechi mit al unui Eldorado ce ucide în masă. În acest context, Marco Bellocchio cu virulenta redusă la zero a dezamăgit în ecranizarea Prințului de Homburg, după Kleist, o modestă tentativă de figurare operatistică a demonismului unei conștiințe la limita patologicului. Păstrîndu-se în notă obișnuitului sau umorism autoironziat ce echivalează cu tribulațiile
Zilele filmului italian by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17851_a_19176]
-
filosofie, de morală, de credință. Sărută-mă este practic un monolog, o piesă de teatru scurt, de teatru de cameră, kammerspiel cum îi spun germanii. Un om bolnăvicios de mic devine tarat pentru ceilalți, și tratat ca atare în orice context, chiar si in acela marital. Abia îmbolnăvirea cu adevarat permite eliberarea leprosului printr-o confesiune monolog, cu accente și tensiuni bine plasate. Creierul, o piesă în trei personaje, îmbracă în parabolă disputa dintre rațional și irațional, concret și abstract. Ființă
E o crimă să ai idei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17847_a_19172]
-
cărți, la origine teza de doctorat, presupune descifrarea titlului-metaforă, descifrare care, depărtîndu-se de speculații și ambiguități, poate fi regăsita chiar în textul lui Caragiale "Cîteva păreri" ("Opere 4", București, ESPLA, pag. 45) reluat de autoare la pagina 172 într-un context nimerit, anume al unui studiu asupra "mesajului straniu, de o polisemie amețitoare, care refuză să se lase decodat". Acest scurt fragment, citat spre sfîrșitul lucrării, probabil din motive de prelungire a suspansului, este cheia unui cod de interpretare autorizat de
Despre oglinzi by Tudor Vlă () [Corola-journal/Journalistic/17862_a_19187]
-
atunci devenise evidență verva satirica a scriitorului. Ținând pasul cu epoca, romancierul imită acum, la fel de caustic, stilul scrisorilor de amenințare și al articolelor calomnioase din presa de scandal. Textele sunt adevărate demonstrații de virtuozitate stilistica și ar merita, în alt context, o analiză aparte. În această scurtă prezentare însă trebuie relevata funcția lor în economia întregului român. Practic este vorba de o a doua versiune, falsificată, grotesca a vieții lui Matei Popa. Gabriela Adamesteanu i-a impresionat pe cititori arătându-le
REVENIRE SPECTACULOASă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17842_a_19167]
-
întrebarea "Festivalul de la Cannes e o bună vitrină pentru un film?", a răspuns: "Pentru filmele și actorii francezi e o expunere foarte periculoasă, uneori dureroasă..." E vorba, aici, de un orizont de așteptare exacerbat, e vorba de plasarea într-un context internațional care schimbă perspectivele și "minimalizează" obiectul, e vorba de o suprapunere critică, de cele mai multe ori cu efecte distrugătoare. Dacă, în prima zi a festivalului, i-ai fi putut privi cu invidie pe cei trei tineri regizori aleși să reprezinte
Selectia franceză by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17835_a_19160]
-
prin sine, eul se teme de el însuși, se evita, se exorcizează. O înfățișare mai superficială a unei atari autonegări a eului am consemnat-o, în mai multe rînduri, comentînd tendința centrifugala a optzeciștilor, atrași de anecdotic, descriptivism, reportaj, în contextul moral al unui cinism vizînd deopotrivă obiectul și subiectul discursului lor. Un alt tip de reacție constă în asumarea profundă a eului, pînă în momentul în care acesta se desprinde de sine prin propriile-i motivații, printr-un proces organic
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
cît și imaginea despre sine pe care fenomenul însuși a furnizat-o și a acreditat-o în timp. Folosind mii de fotografii alb/negru și de clișee foto din arhiva revistei Artă, subREALul intenționează o demontare a mecanismelor prin care contextul își selecta valorile ,,convenabile" și le camufla pe cele ,,rebele" sau potențial subversive în raport cu ordinea stabilită. Proiectul lui Dan Perjovschi se numește EST și cuprinde cărți unicat cu decupaje din paginile ziarelor în care artistul și-a publicat, de-a
Drumul spre Venetia by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17878_a_19203]
-
artist cu o foarte mare disponibilitate pentru experiențele directe și unul dintre cei mai buni cunoscători ai fenomenului artistic internațional, oferă un set de ,,informații" în care implicarea vie și reflectarea simbolică nu sînt prin nimic despărțite. Relația lui cu contextul și răspunsurile la provocările imediate sau la chestiunile de principiu nu sînt doar o ,,materie primă", ci acțiunea artistică însăși. Iar această participare, pe lîngă faptul că este pentru prima dată legitimata printr-o procedură de selectare corectă, are și
Drumul spre Venetia by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17878_a_19203]
-
distractiv, echilibrat pe baza unui material epic caracterizat de dramă și dezechilibru. S-a vorbit despre acest film ca fiind cel mai bun film britanic de la Gol pușcă încoace. Legătură nu este lipsită de sens. În ambele pelicule există un context social (în Gol pușcă mult mai explicit decît în Jocuri, poturi și focuri de armă) favorizant pentru dramele eroilor. În vreme ce Gol pușcă rezolva problemele cu o soluție serioasă, Jocuri, poturi... canalizează rezolvarea într-o direcție înfundata. Comicul situației provine în
Unde nu-i foc, nu iese fum by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/17880_a_19205]