2,327 matches
-
Prin urmare, inferențele posibile pot primi uneori caracter de necesitate în a n a l i z a d i s c u r s u l u i, acesta fiind singurul în măsură să ofere toate reperele și indiciile contextuale, fie ele lingvistice sau nonlingvistice. V. deducție, discurs, enunț, inducție. ENESCU 1985; MOESCHLER - REBOUL 1994; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. IO INFLUENȚĂ. În mod obișnuit, cuvîntul influență semnifică acțiunea exercitată de cineva sau de ceva asupra cuiva sau a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
beneficiile personale, de atitudine (de rezistență sau cooperare) și de consecințele interacțiunii comunicative; e) stilul comunicativ; f) autopercepția și percepția celuilalt; g) emoția; h) trăsături individuale de personalitate (extrovertit /introvertit, dominare /subordonare, machiavelism, atitudinea față de actul de comunicare, dependență/independență contextuală); i) diferențele biologice, sociale, culturale între indivizi (sex, vîrstă, prezență fizică, statut socio-economic, apartenență la o cultură determinată; particularități individuale privind producția verbală); j) abilități de ascultare; k) tipul de activitate comunicativă (formulele de adresare, formularea de întrebări, ranforsările, reflectarea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cuvîntul englez miscommunication). Neînțelegerea se poate cerceta în cadrul problemei intersubiectivității și prin studiul proceselor înțelegerii reciproce. În interpretările interacționiste, se distinge sursa neînțelegerii (fragmentul de discurs care este obiectul neînțelegerii) de cauza ei (neînțelegerea fiind adesea rezultatul convergenței unor factori contextuali și situaționali) și de tratamentul ei (pornind de la un enunț dat într-un schimb, reparațiile se pot produce în diferite moduri). Neînțelegerea presupune un timp al iluziei înțelegerii reciproce, încît, pe plan secvențial, trebuie să se ajungă la un schimb
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și producerea nominală a sensului (a indica prin nume; a-i spune pe nume). Mai întîi, dinamica producerii lexicale a sensului conduce la înțelegerea actului nominației la nivelul actualizării în discurs și la luarea în considerare a multiplelor lui relații contextuale, cotextuale, intersubiective și dialogice. Problematica nominației nu se poate rezolva în cadrul înțelegerii mitice, arhetipale a numelui, care face ea denominarea esenței lucrurilor și postulează posibilitatea unei clasificări lingvistice care redă adevărul despre lume. Nominația nu poate fi receptarea unei cunoașteri
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
presupun exprimarea neambiguă cu acțiuni redresive prin intermediul politeții pozitive, al politeții negative și, respectiv, al exprimării ambigue. Prin mijlocirea exprimării ambigue, emițătorul are avantajul de a nu putea fi considerat răspunzător de enunțare datorită ambiguității și multiplelor posibilități de interpretare contextuală. Această strategie înlesnește disocierea emițătorului de actele amenințătoare asupra imaginilor proprii. Exprimarea neambiguă cu acțiuni redresive presupune utilizarea politeții, atît a celei pozitive, cît și a celei negative, pentru redresarea actelor amenințătoare asupra feței pozitive sau a feței negative a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ceva despre obiect și face o predicație. Trebuie, pe de altă parte, să selecționeze pentru aceasta una dintre programele de sens posibile și trebuie să opereze reglări ale sensului care depind de viziunea lui, dar, în egală măsură, de determinările contextuale reperate ca fiind convenabile și non-contradictorii. Reglarea sensului vizat are o destinație referențială, prin care se operează o punere în relație a reprezentării lumii în limbă cu realitatea însăși. Sensurile astfel actualizate în discurs vin să încarce astfel cîmpurile semantice
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
principiu, de aceleași drepturi și îndatoriri); 2) complementare non-ierarhice (de ex., relația comerciant - client); 3) complementare ierarhice (de ex., relația profesor - elev). Catherine Kerbrat-Orecchioni consideră că există două tipuri de factori care determină constituirea unui tip deosebit de relații interpersonale: datele contextuale (care creează cadrul extern al interacțiunii) și relaționemele sau taxemele (în cazul marcatorilor relației verticale). Relația interpersonală se manifestă ca un proces dinamic, în care nimic nu este definitiv determinat și de aici decurge principala sa caracteristică, aceea de a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
MT S SCENARIU. Termenul scenariu din analiza textului sau a discursului (un sinonim al lui script și plan) se referă la schema standard de acțiuni, realizată prin inferență, cînd se recurge fie la o premisă implicită, fie la o ipoteză contextuală. Prin aceasta se stabilește că, pentru a fi coerent, nu este necesar ca proprietățile formale ale unui text să indice în mod explicit relațiile dintre enunțuri, în măsura în care scenariul este identificabil. În științele cognitive, schema sau scenariul își găsește echivalentul în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
exemplu, în plan familial, profesional, cultural etc.). Supradestinatarul se concretizează, astfel, într-o proiecție a interlocutorului dintr-o anumită situație de comunicare, interlocutor care nu este avut în vedere atît ca o prezență fizică asociată (real sau virtual) anumitor repere contextuale, cît ca un receptor plasat în reprezentarea mentală a situației enunțiative pe care locutorul o (re)creează - voluntar sau involuntar - prin prisma experiențelor sale anterioare din planul discursului. V. destinatar, evaluare, interlocutor, memorie discursivă. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002 AH SUPRAFAȚĂ DISCURSIVĂ
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cîștigi). V. dialogism, focalizare, predicație, rematizare. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2002; VARO - LINARES 2004; GA 2005. RN TEMĂ. Definirea temei se face invariabil în lucrările de specialitate prin opoziție cu rema și în mod neunitar, în funcție de perspectiva avută în vedere: funcțională, contextuală sau distribuțională. Pe terenul a n a l i z e i d i s c u r s u l u i, conturarea conceptului "temă" are ca punct de plecare perspectiva funcțională a frazei a lui V. Mathesius, fondată
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Prima definiție are în vedere tema ca unitate a sistemului gramatical (nivelul sintactic al frazei), cea de-a doua vizează tema ca parte a contextului (nivelul comunicativ al enunțului), distincția temă - remă fiind descrisă în termeni de dependență vs. independență contextuală: tema este elementul dependent de context, ea corespunzînd părții din enunț care, în raport cu fragmentul anterior de text sau cu informația ce reiese din situația de comunicare, este purtătoarea informației cunoscute. Este punctul de plecare al comunicării despre care urmează a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de comunicare, este purtătoarea informației cunoscute. Este punctul de plecare al comunicării despre care urmează a se spune ceva nou, prin remă. Aceasta din urmă are rolul de a vehicula o informație nouă referitoare la temă, fiind, în consecință, independentă contextual. Interesul central al conceptului "temă" pentru analiza discursului derivă, așadar, din dependența ei totală de discurs și de situația de comunicare: pentru că numai în cadrul discursului și într-o situație de comunicare dată este posibilă distingerea a ceea ce este informație nouă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
criza conștiinței europene", cum numea istoricul Paul Hazard mutațiile fundamentale survenite între 1680-1715 în viziunea asupra realității înconjurătoare. Filozoful evreu Amos Funkenstein plasează în acest interval de timp o revoluție profundă în gândirea istorică, și anume "descoperirea istoriei ca raționament contextual". În secolul al XVII-lea, explică Funkenstein, "s-a ivit o nouă concepție a faptelor istorice și a semnificației lor, potrivit căreia fiecare fapt istoric, fie el text, instituție, monument sau eveniment, este lipsit de semnificație dacă nu este văzut
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
preluată până și de Hegel, pentru care istoria este atât res gestae, cât și historia rerum gestarum, faptul în sine și relatarea acestuia. Unul din precursorii mâinii invizibile a fost Giambattista Vico, care în a sa Scienza Nuova a descris contextual și estetic procesul prin care omenirea a evoluat de la starea hobbesiană a lui homo homini lupus est la societatea actuală: "căci, deși oamenii și-au făurit această lume de națiuni, fără nicio îndoială că s-a născut dintr-o minte
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
della Provedenza Divina 90 pe care noi o situăm undeva la mijloc între Bossuet și Voltaire, între teologie și filozofia istoriei, întrucât providența se confundă cu filozofia până aproape de anularea ei. Prin folosirea metodei filologice în istorie și a raționamentului contextual ca mijloc de mediere între interpretările mecaniciste și cele teleologice, între natură și rațiune, Vico încearcă să stabilească o corespondență între planul divin al mântuirii și natura imanentă a omului. Kant, asemenea lui Vico, a combinat aspectele sincronice cu cele
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
1999) demonstrează faptul că femeile acordă credibilitate mai mare instituției religioase comparativ cu bărbații. Dincolo de factorii de ordin individual care influențează încrederea în biserică și în instituții in general, studiile dedicate acestui subiect identifică o serie de factori de ordin contextual/ macrosocial care pot să potențeze sau, din contră, să reducă gradul de credibilitate al respectivei instituții. Un prim determinat de ordin contextual îl reprezintă experiența istorică acumulată la nivel social (Sandu, 1999; Mishler, Rose, 1997). Astfel, dacă ne întoarcem în
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
în biserică și în instituții in general, studiile dedicate acestui subiect identifică o serie de factori de ordin contextual/ macrosocial care pot să potențeze sau, din contră, să reducă gradul de credibilitate al respectivei instituții. Un prim determinat de ordin contextual îl reprezintă experiența istorică acumulată la nivel social (Sandu, 1999; Mishler, Rose, 1997). Astfel, dacă ne întoarcem în timp, Biserica Ortodoxă a jucat în România un rol important în formarea identității naționale și în conturarea caracteristicilor culturale specifice spațiului românesc
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Zagreb: Institute for Social Research, pag. 61 78 Need, Ariana, Evans, Geoffrey. 2001. "Analyzing Patterns of Religious Participation in Post-communist Eastern Europe". British Journal of Sociology 52, pag. 229 248 Nelsen, Hart. 1981. "Religious Conformity in an Age of Disbelief: Contextual Effects of Time, Denomination and Family Processes upon Church Decline and Apostasy". American Sociological Review 46, pag. 632 640 Pollack, Detlef. 2001. "Modification in the Religious Field of Central and Eastern Europe". European Societies 3, p. 135 165 Pollack, Detlef
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
sau depinde de ritmul altor texte. Dar cînd începem să ne gîndim la scenă, și în special la reprezentarea replicilor între personaje în vorbirea directă, se produce ceva semnificativ. Tindem să nu evaluăm ritmul unei scene în relație cu standardele contextuale, ci mai degrabă în relație cu standardele lumii reale. Înțelegem acum de ce acceptăm necondiționat dialogul fictiv ca fiind cea mai completă și mimetică reprezentare a dialogului real. Tindem să presupunem că a citi dialogul în vorbirea directă „ajunge să fie
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
nu a fost la fel de bine suportată (în Estonia, în Ungaria), dar atitudinea în ceea ce privește activitatea politică a Bisericii este mult mai pozitivă decât în țările monoconfesionale tradiționale. Biserica are libertatea alegerii între diferitele opțiuni, însă activitatea ei suferă de asemenea constrângeri contextuale: confesiunea, puterea religiei în societate și legătura dintre religie și identitatea națională. 4. Prima constrângere: confesiunea Dincolo de compoziția pieței religioase și de interesele instituționale ale Bisericii, Bisericile sunt de asemenea constrânse de doctrina lor istorică. Această doctrină predetermină într-o
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
mult la nivel de termeni de export doar zicând mai puțin, și zicând mai puțin într-o manieră evident mai puțin precisă"14. În această logică, vom încerca să formatăm canavaua teoretică tipic occidentală pentru a o face utilizabilă în contextual național românesc. Aceasta presupune așadar o reutilizare a conceptelor clasice fără a rămâne limitați la această abordare de colaj. Vom încerca să evaluăm pertinența acestor noțiuni într-un context în plină maturare. Aceasta presupune nevoia de a crea propriile noastre
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
lui G. Bacovia, Radu Niculescu, Constante în structura cîntecului epico-liric din Transilvania, Crișana și Maramureș. "Cîntecul lui Vălean", în Studii de poetică si stilistică, București, 1966. Metoda are însă defectul de a înregistra numai denotațiile cuvintelor nu și conotațiile (sensurile contextuale), ceea ce poate duce la rezultate eronate, fără anumite "corecții" (v. Sanda Golopenția-Eretescu, op. cit.). Acest motiv îndreptățește critica lui Tudor Vianu, recenzie la Guiraud - Problemes et methodes... în Limba română, 1959, nr. 3, p. 24-26 (cf. și rezervele lui Wellek, Warren
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
loc când indicii elementelor lingvistice sunt identici), acordul sintactic, concord (care are loc atunci când sunt identice unități lingvistice strict sintactice, cum ar fi valorile de caz, într-o configurație sintactică locală) și acordul pragmatic (care implică o compatibilitate între informațiile contextuale ale unor expresii coocurente). Acordul de tip index acoperă o serie largă de fenomene de acord: subiect - predicat, nume - determinant, pronume - antecedent etc. Acordul concord este mai restrâns, cuprinzând acordul în caz în anumite configurații sintactice locale, niciodată în discurs
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
trăsăturile prin raportare anaforică la un antecedent au valoare pronominală, deoarece ele nu se află într-o configurație sintactică specifică acordului. În limba română, formele de posesiv au și comportament adjectival, și comportament pronominal. O parte dintre trăsăturile lor sunt contextuale, formale (genul, numărul, cazul), iar una dintre ele este referențială, interpretabilă (persoana). Generalizarea lui Lehmann, referitoare la acordul în caz și în persoană în interiorul unui grup nominal, nu este încălcată de posesiv, deoarece acesta nu se acordă în persoană cu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
izolat acordat cu un nume propriu are aceleași posibilități de acord ca adjectivul predicativ, aflat într-o poziție de nume predicativ sau de predicativ suplimentar (vezi cap. 3. Acordul predicatului cu subiectul). La unele nume proprii, trăsătura de număr este contextuală: Maria - Mariile (ex. Mariile născute de Sfânta Maria), Ionescu - Ioneștii. La toponime, numărul este o trăsătură fixă. Tulcea, Cipru, Retezat etc. sunt toponime +singular (cu formă de singular), iar Fetești, Carpați, Statele Unite ale Americii etc. sunt toponime +plural. Între numărul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]