2,136 matches
-
trebuie să înțelegem nu numai trecutul acestor țări, o perioadă de conducere nedemocratică, dar și unde speră ele să ajungă. Dacă un regim fondat pe un val de entuziasm democratic va ajunge la destinația propusă, este o întrebare empirică deschisă. Contingența rezultatelor este reflectată în descrierea schimbărilor de regim din America Latină, ca "tranziții improbabile spre regimuri nesigure" (Conaghan și Espinal, 1990). Nesiguranța este și mai mare în Africa. ABORDAREA IDEALISTĂ ÎN PRACTICĂ Multe din articolele despre democrație iau forma teoriei politice
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
căruia apare un comportament operant. Condiționare clasică - procesul prin care un stimul condiționat prin asociere cu un stimul necondiționat generează un răspuns condiționat, similar răspunsului necondiționat. Condiționare operantă - procesul prin care un organism produce un comportament operant ca urmare a contingențelor sale (stimuli: antecedente și consecințe). Emoții funcționale - emoții asociate cu cogniții funcționale/raționale; se mai folosesc termenii de raționale/adaptative/funcționale/sănătoase/adecvate, dar cu referire la emoții și stări afective se preferă termenul de funcționale. Emoții disfuncționale - emoții asociate
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
în civilizație (testul „intrării în timp”). Produs a ceea ce raportul Clubului de la Roma numește prima revoluție globală, geomodernitatea, transformare radicală a modernității, implică și nevoia oamenilor de a înțelege o multitudine de schimbări, de a se acomoda la starea de contingență indusă de globalizare. SCRIERI: Repere, București, 1967; Sfinxul, București, 1969; Cronica anului 2000, București, 1969; Aurul cenușiu, I-III, Cluj, 1971-1973; Pietre vii, București, 1973; Fire și noduri, București, 1975; Idei în mers, I-II, București, 1975-1981; Zidul și iedera
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287971_a_289300]
-
oarecare întârziere la misivele Dv. (două). Motivele: 1) extrema solicitare la „Galerie”, care mi-a răpit tot timpul liber; 2) era în perspectivă un drum la Iași, pentru identificarea personalităților de origine fălticeneană, sau a căror activitate creatoare a avut contingențe cu regiunea noastră. Doream să știți ce am aranjat în legătură cu Otto Briese. Între 9-12 aprilie m-am aflat la Iași. Între altele, am făcut o vizită D-nei Dr. Lidia Jacotă 284 la Spitalul Sf. Spiridon. Cum domnia sa era în plină
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
durabil al nedesăvârșirii. Ar putea fi o scuză faptul că toate textele reproduse aici sunt, în sens literal, niște elucubrationes theologicae? Rezultat al unor insomnii netratate, născute din dialogul cu prietenii din vremea studenției, aceste schițe depășesc rareori limitele unor contingențe epistolare. Bufnița din dărâmături își propune redescoperirea tonului profetic în ambientul urban al teologiei. Pe acest drum, provocarea unor prejudecăți postbizantine și a unor reflexe pietiste s-a dovedit inevitabilă. Printr-un spontan efect retoric, multe dintre eseurile de față
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
revista de critică teologică Predania. Mai ales între anii 1940-1950, Dumitru Stăniloae își disputa prioritățile între Telegraful român și munca la Filocalie. Firește, compromisurile era vizibile. Unii adoptau o stilistică didacticistă, grăbită sau improvizată; alții sacrificau prea multe pagini unor contingențe minore ale istoriei. La aceasta se adaugă, în cazul fiecărui autor, o anumită vulnerabilitate față de legea de atracție gravitațională a istoriei: virajul spre extremismul politic în cazul lui Nae Ionescu, gafele poporaniste ale lui Crainic sau apologia naivă a românismului
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Ergo" Dincolo de tradiție, vom putea descoperi în tăcere conturul propriilor mărginiri. Suntem întotdeauna parte a unui proces de transmitere și transformare alchimică a trecutului în prezent. Limba este interfața acestei medieri și, din cauza sedimentelor lingvistice care ne afectează gândirea (prin contingența metaforelor), nici o rațiune nu poate pretinde că este perfect autonomă. Vorbind limba străină a conlocutorului, nici un interpret nu reușește să-și ascundă total accentul. Ceea ce numim îndeobște stil ține de contribuția tradiției la formarea unei individualități. Această perspectivă asupra tradiției
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
plutește undeva în larg ca o barcă făcută din scânduri putrezite, pierdută într-o imensă lagună. (Wittgenstein prefera imaginea unei muște captive într-o sticlă, căutând ieșirea prin orificiul gurii fără de dop.) În fine, accidentul nașterii biologice abia rivalizează cu contingența morții. Suntem deja în sumbra anticameră a „barbariei” (Michel Henry). Eseul filozofic elaborat în fieful cercurilor de postmoderniști și-a uitat complet vocația: aceea de a fi o fericită „epică de idei” (Gabriel Liiceanu). În loc să asiste calificat la complicațiile nașterii
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
figurile de stil. Pe scurt, nu există idealități descărnate, lipsite de un anume efect de limbaj, forjat într-o matrice istorică specifică. Nu există o întemeiere sau obiectivitate absolută, după rigorile rațiunii iluministe. Dacă nici științele exacte nu pot evita contingența paradigmelor incomensurabile (Th. Kuhn), atunci este cazul să ne întrebăm în ce măsură dispariția „marilor povestiri” - declarate moarte de J.-F. Lyotard în 1979 - este totuși o realitate. Într-o lume care nu mai crede în întemeierea dialectică a valorilor, prin apelul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Până de curând, nu credeam că celălalt, adică străinul, ne privește într-un mod personal. Astăzi învățăm să gândim altfel. Globalizarea nu este doar un nou cuvânt în retorica săracă a politicienilor. Realitatea mondializării este reflectată în cele mai derizorii contingențe: fructele ne vin din Spania, produsele textile vin din Malaysia, computerele din Taiwan. Sentimentul apartenenței noastre la o istorie comună, care nu mai depinde doar de resursele locale, se întâlnește chiar și la cele mai simple suflete. Ciobanii din Poiana
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
trecut sub pana unor autori ca Hans Urs von Balthasar, Henri de Lubac, Jean Daniélou sau H.I. Marrou - este acela de a intrica retrospectiv categoria necesității într-un șir de fapte care pentru modesta minte omenească apare drept o simplă contingență. „În parte cunoaștem, în parte prorocim” (I Corinteni 13, 9). Există o tentație a sistematizării istorice care sacrifică detaliul pentru o imagine de ansamblu capabilă să valideze numai prejudecățile. „Mizeria istorismului” are ambiția de a spune că știm nu ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
sau aparentă) negare sau chiar aneantizare a dumnezeirii - generalul. Revelația nu mai este prezentată drept „conștiință de sine” a absolutului. Limbajul cartezian al conștiinței dispare. Cu Schelling, ambiția hegeliană de a construi un sistem al cunoașterii absolute este demitizată, iar contingența radicală a gândirii filozofice este, în sfârșit, recunoscută. Revelației i se recunoaște dreptul la un alt vocabular decât cel folosit de idealismul german. Friedrich Schleiermacher este unul dintre puținii autori moderni care încearcă să depășească facilul contrast dintre „supranaturalism” și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
dintre „supranaturalism” și „raționalism” sau, altfel spus, războiul surd între religia naturală a rațiunii și o pretins irațională revelație. Schleiermacher vrea să identifice partea de adevăr din ambele poziții: pe de o parte, el contestă puterea rațiunii de a depăși contingența autodeterminării, ceea ce impune o reevaluare a cunoașterii de tip a posteriori; pe de altă parte, Schleiermacher rezistă tentației religioase de a apăra unilateral o theologia crucis care neagă accesul la înțelegere și discursivitate. Totodată, alături de Kierkegaard, Schleiermacher a fost printre
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
clericală” și „intelectuali” este constantă de-a lungul istoriei Bisericii 1. Evagrie s-ar afla, desigur, de partea „intelectualilor”. Pentru alți cercetători ai fenomenului monastic creștin din primele secole, această idee ar fi de neacceptat, întrucât ea se întemeiază pe contingențe disparate. Nici Derwas Chitty 2 - care a redactat o monografie a deșertului -, nici John Binns 3 - istoric al monahismului palestinian -, nici Alexander Golitzin - cel care a studiat în adâncime sursele iudaice ale controversei antropomorfite -, nici E. Prinzivalli 4 - care a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ultim al pietrei filozofale: iubirea (s. 244) care îmbracă mirii în „veșmântul de nuntă” (s. 262). Stadiul contemplației naturale (numită physike theoria în teologia lui Evagrie Ponticul) descoperă în orice creatură „ecoul Domnului” (s. 264), eliberând-o de supoziția simplei contingențe. Textul se încheie cu o apoftegmă în registru parenetic de care depinde, în ultimă instanță, orice progres în viață, unde a nu urca înseamnă, de fapt, nu a sta pe loc, ci a retrograda: Stehen ist zurükke gehen (s. 302
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
tipic de copil răsfățat ajuns la maturitate nu director, după aspirațiile familiei, ci infractor, iar Neamul palavragiilor detaliază asupra subspeciilor descoperite în lumea instructorilor de partid: palavragiul filosof, palavragiul energic, palavragiul ad-interim. Îndepărtându-se din ce în ce mai mult de contextul aflat în contingență cu ideologia, M. își limitează observațiile la scene din cotidian, reluând temele predilecte: iubirea eșuată, singurătatea, moartea și boala, ca în Iubiri contemporane și Doamna Voltaire. Către acest spațiu se concentrează efortul artistic al autorului, celelalte realizări satirice, fără a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
225 6.10. Analiza datelor măsurate pe scală de interval sau raport / 227 Capitolul 7. ANALIZA BIVARIATĂ / 231 7.1. Analiza variabilelor măsurate nominal sau ordinal / 231 7.1.1. Grafice cu două variabile / 231 7.1.2 Tabele de contingență pentru variabile nominale și ordinale / 234 7.1.3. Independența într-un tabel de contingență / 238 7.1.4. Asocierea într-un tabel de contingență / 240 7.1.5. Coeficienți de asociere pentru variabile nominale / 242 7.1.5.1
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
ANALIZA BIVARIATĂ / 231 7.1. Analiza variabilelor măsurate nominal sau ordinal / 231 7.1.1. Grafice cu două variabile / 231 7.1.2 Tabele de contingență pentru variabile nominale și ordinale / 234 7.1.3. Independența într-un tabel de contingență / 238 7.1.4. Asocierea într-un tabel de contingență / 240 7.1.5. Coeficienți de asociere pentru variabile nominale / 242 7.1.5.1. Șansa și raportul de șanse / 244 7.1.5.2. Coeficientul φ / 246 7.1
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
ordinal / 231 7.1.1. Grafice cu două variabile / 231 7.1.2 Tabele de contingență pentru variabile nominale și ordinale / 234 7.1.3. Independența într-un tabel de contingență / 238 7.1.4. Asocierea într-un tabel de contingență / 240 7.1.5. Coeficienți de asociere pentru variabile nominale / 242 7.1.5.1. Șansa și raportul de șanse / 244 7.1.5.2. Coeficientul φ / 246 7.1.5.3. Coeficientul V a lui Cramer / 247 7.1
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Coeficienți de asociere pentru variabile nominale / 242 7.1.5.1. Șansa și raportul de șanse / 244 7.1.5.2. Coeficientul φ / 246 7.1.5.3. Coeficientul V a lui Cramer / 247 7.1.5.4. Coeficientul de contingență C a lui Pearson / 247 7.1.5.5. Coeficientul lambda (λ), / 248 7.1.6. Coeficienți de asociere pentru variabile ordinale / 250 7.1.7. Testul 2 / 254 7.1.8. Valoarea reziduală standardizată și ajustată / 256 7.2
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
prezentare a rezultatelor cât mai relevantă pentru beneficiar. Aceasta nu înseamnă, bineînțeles, că o asemenea analiză se efectuează neapărat luându-se pe rând o variabilă sau o întrebare. Dimpotrivă, de obicei va reieși că ele implică clasificări încrucișate (tabele de contingență) și în consecință un studiu al relațiilor. Cercetătorul dorește să știe dacă persoanele care votează pe liberali sunt de asemenea cei care, în ansamblu, cred că existența serviciului medicilor de familie este un lucru bun; dacă cei care merg des
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
și conținutul noțiunilor: definiție, clasificare, diviziune, generalizare, concretizare. La nivelul nominal, răspunsurile pot fi grupate în categorii, stabilindu-se frecvența răspunsurilor în fiecare categorie, fiind permise toate operațiile efectuate cu caracteristicile sau variabilele discrete (determinarea criteriilor de independență sau de contingență, a coeficienților de asociere). Pentru întrebările închise, aceste operații sunt relativ simplu de realizat. Probleme speciale ridică întrebările deschise la care răspunsurile, fiind construite liber de către subiecți, se prezintă sub o varietate de forme și cu o varietate de conținuturi
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de măsurare a variabilelor Scala de măsurare Analiza univariată (descrierea datelor) Analiză bivariată (identificarea relațiilor dintre două variabile) Analiză multivariată (identificarea relațiilor dintre mai multe variabile) Nominală -determinarea frecvențelor absolute și relative (procente); -evidențierea modului distribuției; -teste non-parametrice. -coeficienți de contingență; -testul χ2 -analiză de corespondență; -analiza de corelație canonică; -analiză loglineară; etc Ordinală -mediana, modul și elementele înrudite: centile, decile, quartile; -coeficienți de corelație a rangurilor; -testul χ2; -teste non-parametrice Interval -mediana, modul și elementele înrudite: centile, decile, quartile și
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
la nivelul nominal și la cel ordinal. 1. La nivelul nominal, răspunsurile pot fi grupate în categorii, stabilindu-se frecvența răspunsurilor în fiecare categorie, fiind permise toate operațiile efectuate cu caracteristicile sau variabilele discrete (determinarea criteriilor de independență sau de contingență, a coeficienților de asociere). Pentru întrebările închise, aceste operații sunt relativ simplu de realizat. Probleme speciale ridică întrebările deschise la care răspunsurile, fiind construite liber de către subiecți, se prezintă sub o varietate de forme și cu o varietate de conținuturi
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
cu două variabile Graficul rezultat este prezentat mai jos: Interpretare: 47,4% dintre persoanele de sex masculin au declarat că au cunoștințe sau prieteni la spitale, iar 52,6% dintre femei au declarat același lucru. 7.1.2 Tabele de contingență pentru variabile nominale și ordinale Tabelele de contingență reprezintă un mod de a clasifică indivizii simultan, în funcție de două sau mai multe caracteristici ale populației studiate. Tabelele se folosesc atunci când caracteristicile sunt măsurate la nivel nominal sau ordinal și au un
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]