4,926 matches
-
posibilității”. În eseul Teaching against the Grain a enunțat principiile reconceptualizării teoriei curriculumului plecând de la practica pedagogică și de la valorile acumulate de aceasta de-a lungul istoriei educației 66. Problematica politică a curriculumului a fost dominată în anii ’80 de controversele pe marginea teoriei reproducției și a teoriei rezistenței. Personalitățile care au dominat aceste dezbateri au fost Apple și Giroux. În deceniul următor s-au afirmat alte personalități - s-au impus mai ales trei teoreticieni: C.A. Bowers, profesor la universitățile
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ales conservatorii politici s-au năpustit asupra conceptelor de multiculturalism și postmodernism. Ironie a sorții: retorica scolastică, noniluministă, sărea în ajutorul Iluminismului raționalist (ce era zguduit de gândirea postmodernistă, contestatoare a raționalismului iluminist)! La fel s-a întâmplat cu multiculturalismul. Controversele politice și educaționale din jurul acestui concept nu s-au realizat cu argumente raționale; s-a apelat la resursele persuasive și pasionale ale tradiției retorice. De aceea, în anii ’90, în SUA nu se conturase încă o teorie clară, științifică despre
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
slaba cuprindere a psalmilor în ritualul sacru (cele câteva inițiative din Transilvania, înregistrate după 1673, apar sub influență calvină). Aceeași metodă, privilegiind informația documentară, stă la baza întregii activități a lui P., ce reunește lucrări de istorie literară centrate în jurul controverselor din biografia lui Mihai Eminescu, cum sunt Contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu (1962), Mărturii. Eminescu - Veronica Micle (1967), Noi contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu (1969), Întregiri documentare la biografia lui Eminescu (1983), Caleidoscop eminescian (1987), ori
POP-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288883_a_290212]
-
1960 i s-a interzis să publice. A reușit, totuși, să dea tiparului numeroase articole nesemnate sau sub inițiale. A folosit și pseudonimul Ciluna Căluci. Debutează încă din anii studenției în paginile revistei „Cercetări istorice” (1926), iar prima carte, O controversă literară: cine e autorul poemei „Cântarea României”, îi apare în 1929. Stăpânind deopotrivă domeniul istoriei literare și al istoriei propriu-zise, P. se apleacă asupra începuturilor scrisului și literaturii române în două momente distincte ale vieții sale: în perioada elaborării tezei
PREDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289005_a_290334]
-
și publică fragmente comentate din cronicarii Grigore Ureche, Miron Costin, Eustratie Logofătul, Radu Popescu, Mihail Moxa, Udriște Năsturel, Radu și Șerban Greceanu; în anii 1960-1974, când îi apar în reviste o serie de lucrări: Mihail Moxa și opera sa, O controversă literară-religioasă. Contribuția fraților Radu și Șerban Greceanu în cultura bisericcească și laică, Udriște Năsturel și răspândirea romanului religios „Varlaam și Ioasaf”, Influența romanului „Varlaam și Ioasaf” în folclorul românesc, Contribuții la viața cronicarului Gr. Ureche, Contribuții la două opere bisericești
PREDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289005_a_290334]
-
reprezintă cel mai important efort de acest fel din cultura noastră. P. a lăsat în manuscris și o culegere de proză artistică sub titlul Nuvele, schițe și descrieri, texte din anii 1921-1923, relevând disponibilitate tematică și aptitudini literare. SCRIERI: O controversă literară: cine e autorul poemei „Cântarea României”, pref. Ilie Bărbulescu, Iași, [1929]; „Giorge” Pascu și istoria literaturii române sau O nulitate universitară, Turnu Severin, 1932; Ion Creangă. Viața și opera, I-II, București, 1932; Panait Cerna. Viața și opera, Cernăuți
PREDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289005_a_290334]
-
99-138; Cioculescu, Aspecte, 339-342, 446-447, 456-458; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 206-209; Munteano, Panorama, 232-237; Călinescu, Ist. lit. (1941), 681-690, Ist. lit. (1982), 765-774; Papadima, Creatorii, 212-224; G. Călinescu, Istoria literaturii române (compendiu), București, 1945, 336-337; Petre Pandrea, Portrete și controverse, I, București, 1945, 195-224; Horia Stancu, Cezar Petrescu, București, 1958; Mihai Gafița, Cezar Petrescu, București, 1963; Piru, Panorama, 247-266; Zaciu, Glose, 111-116; Botez, Memorii, I, 247-272; Papadima, Scriitorii, 68-69, 100-108; Crohmălniceanu, Literatura, I (1972), 316-331; Ion Bălu, Cezar Petrescu, București
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
frecvent utilizat și examinat în ultimele decenii în câmpul disciplinelor umaniste - filosofia culturii, istoria civilizațiilor și a mentalităților, istoriografie, teoria artei și critica de artă, teoria, istoria și critica literară etc. -, p. rămâne mai degrabă un subiect de dispute și controverse decât un concept pe deplin clarificat, fixat și general acceptat. Nu este considerat un curent artistic și/sau literar cu identitate și cuprindere relativ clar definite - cum au fost simbolismul, parnasianismul, dadaismul, letrismul, constructivismul, expresionismul, chiar suprarealismul -, și nici o modalitate
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
esență un anumit mod de a transforma p. românesc într-un mit compensator triumfalist, prin nesocotirea spiritului critic, rămas într-o marginalizare categorică „față de mainstream-ul mesianic, delirant propagandistic și «constructiv» cu orice preț și în orice condiții”. Existența unor asemenea controverse vădește faptul că un consens cu privire la identitatea, natura, particularitățile, amploarea și importanța fenomenului pe tărâm românesc e departe de a se fi produs. Nu numai pe plan teoretic, ideologic și principial, dar și la nivelul scrisului literar propriu-zis p. „canonizat
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
rași complet”; un birtaș, îndurerat că papagalul său și-a pierdut frumosul penaj, se îmbarcă pe un vas încărcat cu fosfați care, însă, explodează, eroul își pierde un picior (recuperat, bineînțeles, cu un colac de salvare) și, după o înfocată controversă privind felul înmormântării, se hotărăște să înhumeze piciorul ș.a.m.d. Autorul însuși își dădea seama că aceste compuneri nu pot aspira la o recunoaștere critică și le numea „simple tatonări”, cu toate că uneori nu erau lipsite de fantezie și de
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
Jebeleanu, „Patul lui Procust”. Domnul Camil Petrescu despre noul său roman și despre altele, „România literară”, 1933, 51; Șerban Cioculescu, „Patul lui Procust”, ADV, 1933, 14 386; Petru Comarnescu, Camil Petrescu, romancier, „România literară”, 1933, 53; Petre Pandrea, Atitudini și controverse, București, 1982, 455-457; Al. Robot, „Patul lui Procust”, RP, 1933, 4530; Rebreanu, Opere, III, 481-482; Mircea Eliade, Itinerarii și reportagii, VRA, 1933, 285; Papadima, Creatorii, 179-185; C. Gerota, „Rapid-Constantinopol- Bioram”, „Calendarul”, 1933, 381; Eugen Ionescu, Nu, București, 1934, 95-158; Iorga
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
au putut fi totuși evitate. Prefața volumului e o virulentă critică, în spirit iluminist, a societății timpului. Poema Plângerea și tânguirea Valahiei asupra nemulțemirii streinilor ce au derăpănat-o, apărută în 1825, la Buda, fără semnătură (ceea ce a dat naștere la controverse privind paternitatea ei), este o elegie exprimând durerea și mânia țării în haosul provocat de Eterie. Prin alegorie și prin tonul liric (de rugă și blestem), Plângerea și tânguirea Valahiei... precedă Cântarea României. Reprodusă de Aron Pumnul în Lepturariu rumânesc
MUMULEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288275_a_289604]
-
sa de ideolog al poporanismului, de critic și eseist, apoi „aventura românească”. O altă încercare monografică, Vasile Cârlova (1981), reconstituie, cu documente istorice, cadrul social în care se situează poetul Cârlova, de al cărui nume se leagă o serie de controverse biografice. SCRIERI: Orion, constelația mea, București, 1976; Mihail Sadoveanu, povestitor și corespondent de război, pref. Al. Piru, București, 1978; C. Stere, scriitorul, București, 1978; Ars amandi, București, 1980; Vasile Cârlova, București, 1981; De față cu desăvârșirea, București, 1983; Secretul femeii
MUSAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288323_a_289652]
-
debut este o constantă a dramaturgiei lui N. B. Autor cu multe lecturi, face uz de ele la propriu, citând abundent (cu predilecție din filosofi) și practicând cu dezinvoltură tehnicile moderne ale genului. Piesele, majoritatea într-un act, sunt pretexte de controverse și riposte, aprinse schimburi de replici care, chiar dacă frivole, conduc adeseori la dispariția unor personaje. În Laleaua galbenă, motoul „Hai să râdem de cadavrul din coșciugul acela” - cu explicația complementară: „Înțeleg prin absurd, în primul rând, maniera «civilizată» de a
NEAGU BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288384_a_289713]
-
pe rinichi anterior indemni, însă poate apărea și la pacienți cu disfuncție renală preexistentă. IRA se manifestă prin retenția ureei, creatininei și a altor produși de catabolism proteic excretați în mod normal de către rinichi. Până de curând, au existat numeroase controverse privind definirea IRA funcție de nivelul creșterii retenției azotate (s-au utilizat definiții foarte variabile, de la creșterea cu 0,50 mg/dl sau cu 25-50 % a creatininei serice față de valorile anterioare, până la reducerea bruscă a RFG cu 25-50 %). Un consens internațional
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
cea mai decăzută a balcanismului) la Constantin Brâncuși și la problemele metafizicii. Această bulimie spirituală și acest stil repezit, autoritar și deosebit de pitoresc se văd mai bine în literatura sa confesivă. Eseurile și portretele, scrise în anii ‘30 - Portrete și controverse (I-II, 1945-1946) -, amestecă judecățile politice cu cele estetice într-un stil arțăgos, inteligent și colorat. Portretele critice sunt sumare și se bazează, invariabil, pe diagnosticul ideologic completat de un diagnostic moral. „Tăietura directă” - pe care eseistul o observă în
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
Eu rămân om de stânga...”, se impunea drept unul dintre analiștii cei mai pătrunzători ai fascismului. MIRCEA IORGULESCU SCRIERI: Germania hitleristă. Trei luni la Berlin. Documente - Idei - Oameni, București, 1933; Filosofia politico-juridică a lui Simion Bărnuțiu, București, 1935; Portrete și controverse, I-II, București, 1945-1946; Pomul vieții (Jurnal intim 1944), București, 1946; Brâncuși (Amintiri și exegeze). București, 1967; Eseuri (Portrete și controverse. Germania hitleristă. Pomul vieții), îngr. Gh. Stroia, pref. G. Ivașcu, București, 1971; Atitudini și controverse, îngr. și pref. Gh.
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
Trei luni la Berlin. Documente - Idei - Oameni, București, 1933; Filosofia politico-juridică a lui Simion Bărnuțiu, București, 1935; Portrete și controverse, I-II, București, 1945-1946; Pomul vieții (Jurnal intim 1944), București, 1946; Brâncuși (Amintiri și exegeze). București, 1967; Eseuri (Portrete și controverse. Germania hitleristă. Pomul vieții), îngr. Gh. Stroia, pref. G. Ivașcu, București, 1971; Atitudini și controverse, îngr. și pref. Gh. Epure, București, 1982; Memoriile mandarinului valah, București, 2000; Reeducarea la Aiud, îngr. Nadia Marcu Pandrea, pref. Barbu Brezianu, București, 2000; Helvetizarea
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
București, 1935; Portrete și controverse, I-II, București, 1945-1946; Pomul vieții (Jurnal intim 1944), București, 1946; Brâncuși (Amintiri și exegeze). București, 1967; Eseuri (Portrete și controverse. Germania hitleristă. Pomul vieții), îngr. Gh. Stroia, pref. G. Ivașcu, București, 1971; Atitudini și controverse, îngr. și pref. Gh. Epure, București, 1982; Memoriile mandarinului valah, București, 2000; Reeducarea la Aiud, îngr. Nadia Marcu Pandrea, pref. Barbu Brezianu, București, 2000; Helvetizarea României (Jurnal intim 1947), îngr. Nadia Marcu Pandrea, pref. Florin Constantiniu, București, 2001; Garda de
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
rolul exponențial al criticii, F, 1974, 24; Cornel Ungureanu, O familie spirituală, F, 1974, 27; Piru, Reflexe, 311-312; Crohmălniceanu, Literatura, III, 384-391; Micu, „Gândirea”, 119-130; Simion, Scriitori, II, 404-426; Ornea, Tradiționalism, passim; Piru, Ist. lit., 478; Iuliu Pârvan, „Atitudini și controverse”, TR, 1983, 14; Gh. Socol, „Atitudini și controverse”, „Revista de filosofie”, 1983, 4; Dobrescu, Foiletoane, III, 237-241; Ilie Bădescu, Petre Pandrea. Agonie și iubire, LCF, 1985, 1; Iorgulescu, Prezent, 261-264; Ornea, Actualitatea, 255-259; Marcel Marcian, Mângâie-mă, Marta, LCF, 1986
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
Ungureanu, O familie spirituală, F, 1974, 27; Piru, Reflexe, 311-312; Crohmălniceanu, Literatura, III, 384-391; Micu, „Gândirea”, 119-130; Simion, Scriitori, II, 404-426; Ornea, Tradiționalism, passim; Piru, Ist. lit., 478; Iuliu Pârvan, „Atitudini și controverse”, TR, 1983, 14; Gh. Socol, „Atitudini și controverse”, „Revista de filosofie”, 1983, 4; Dobrescu, Foiletoane, III, 237-241; Ilie Bădescu, Petre Pandrea. Agonie și iubire, LCF, 1985, 1; Iorgulescu, Prezent, 261-264; Ornea, Actualitatea, 255-259; Marcel Marcian, Mângâie-mă, Marta, LCF, 1986, 40-41; Victoria Dimitriu, „Manuscrise identificate” și nu numai
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
pare să o fi cunoscut la fel de bine ca Liviu Rebreanu sau Camil Petrescu, Mihail Sadoveanu sau G. Călinescu. Chiar dacă scriitura ei se dovedește mai pretențioasă la lectură, P.-B. rămâne printre aceștia la fel de mare și la fel de vie. Este, peste orice controverse, cea mai strălucită prozatoare a literaturii române. În mijlocul tendinței obștești spre primitivitate, literatura scriitoarei se distinge prin rafinare și intelectualizare; pornește de sus și se îndreaptă în sus; e floarea unei civilizații coapte. În procesul multdiscutat al urbanizării literaturii noastre
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
Russo, însoțită de o prezentare a semnificației politice și estetice a scrierii, făcută de Radu Năsturaș (Nicolae Densușianu). Aron Densușianu dă versuri originale și tălmăciri din Leopardi și Petrarca, nuvele istorice și articole de critică literară. El continuă aici și controversa cu Titu Maiorescu (articolul Regenerarea literaturii române), care îl va împinge spre atitudinea antijunimistă și antieminesciană de mai târziu. În paginile O. l. s-a afirmat ca o personalitate culturală și literară cu mari disponibilități tânărul profesor brașovean I. Al.
ORIENTUL LATIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288574_a_289903]
-
lucrările Scriitori buzoieni. Fișier istorico-literar (1980) și Presa buzoiană și râmniceană. Dicționar bibliografic (I-III, 1995-2001). Autorul, specialist în biblioteconomie, se dovedește și un istoric literar riguros. În prima lucrare sunt sintetizate date biobibliografice, note, bibliografie, texte inedite sau rare, controverse biografice, iconografie despre scriitorii și oamenii de cultură născuți în zona Buzăului, începând din secolul al XVII-lea până în contemporaneitate. În cea de-a doua sunt descrise succint și sistematic peste cinci sute de publicații editate din 1839 și până
OPROESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288560_a_289889]
-
este în drept să estimeze - a fistructurile fundamentale ale gândirii sociologice în calitatea ei de gândire științifică. Acestea sunt expuse în ceea ce mi s-a părut a avea ele mai durabil, făcându-se abstracție de particularitățile genezei lor și de controversele asupra amănuntelor. Sunt astfel eliminate din capul locului discuțiile critice prilejuite de formulările particulare și de propozițiile unilaterale. Din analiză dispar deci „teoriile” cu caracterul lor singular, distinct, cu opțiunile lor epistemologice și ideologice, cel mai adesea divergente. Nu va
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]