2,909 matches
-
învețe să cânte la un instrument, acordeon (îl poate ajuta bunicul, care e lăutar) și ar fi plăcut, recunoaște el, să poată compune și interpreta vocal și instrumental cântece prin care să atragă atenția oamenilor asupra nevoii de toleranță, înțelegere, conviețuire împreună indiferent de rasă. Ar vrea chiar să facă lăutărie, pentru a continua tradiția familiei, deși până a vedea că este apreciat la antrenamentele creative, nu se gândea la acest aspect. Dorește chiar să devină mai bun la învățătură și
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
Valorile morale au existat și înainte de apariția creștinismului. Conform legii naturale, și păgânii făceau « din fire » cele ale legii (Rom.2,14-16). Scopul pentru care acestea se practicau era mai ales reglementarea relațiilor între semeni, prin care să se asigure conviețuirea pașnică pe un anumit teritoriu. Creștinismul aduce un nou scop al practicii valorilor morale: desăvârșirea omului. Problema conștiinței morale este deosebit de complexă și rămâne o temă de permanentă reflecție, dar și de dispute pentru specialiștii psihologi, teologi, medici și sociologi
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
tablă, grădina cu pomi roditori și cu tot locul și atenansele lor după stăpânirea de față, venit în proprietatea mea de la defuncții mei părinți Ene și Margareta Chirilă, în urma achitării contravalorii de 60 000 lei, cu condiția respectării obligației privind conviețuirea cu Ion I. Chirilă, unchiul său, în interiorul clădirii care făcea obiectul vânzării, până la încetarea lui din viață, moment în care Gheorghe I. Chirilă rămânea definitiv proprietar. Datele cuprinse în documentul din 1923 sunt confirmate de clarificările cuprinse în arborele genealogic
DOCUMENTE INEDITE REFERITOARE LA MICROREGIUNEA TĂTĂRAŞI. PIAȚA CHIRILĂ. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1722]
-
Nu există femei, nu există copii, nu există vârstnici, nu există prieteni, nu există într ajutorare. Fiecare individ este și trebuie să fie autosuficient, așa cum statele, in extremis, trebuie să-și fie autosuficiente. Artificialitatea și falsitatea unei asemenea înțelegeri a conviețuirii sociale la nivel național este similară cu artificialitatea și falsitatea, cel puțin în perioada contemporană, a unei astfel de viziuni asupra relațiilor internaționale. Autosuficiența și autonomia derivate din ea sunt judecând în ansamblul unei vieți umane, dar și în ansamblul
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
kantieni, nu este de mare ajutor în practică, ci este nevoie de un optimism moderat în rezolvarea problemelor comune. Foarte pe scurt, groțianismul este abordarea care privilegiază negocierile, scopul fundamental al acestora nefiind convingerea celuilalt față de justețea unei poziții, ci conviețuirea prin rezolvarea diferendelor (vezi și capitolul Școala engleză a Relațiilor Internaționale) Regimurile se pot construi în orice domeniu al vieții internaționale, fie că este vorba despre economie, mediu, securitate, drepturile omului, transporturi, comunicații etc. Ele sunt destinate a stipula condițiile
Regimuri de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1522]
-
acest lucru. De la statul minimal, paznicul de noapte în viziunea clasicilor, până la statul omniprezent, totalitar, fiecare dintre noi poate să aleaga exemplul care-i este pe plac. Un lucru este sigur: statul, oricât de minimal ar fi, trebuie să existe. Conviețuirea în anarhie nu este posibilă. Însa important este ca el să acționeze în anumite limite, să fie un stat de drept. În concepția lui Friederich Hayek, acesta ar trebui să le dea indivizilor diferiți aceleași posibilități obiective, regulile să fie
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
fiind nevoit să se limiteze doar la contactele cu cei care îi înțeleg propria limbă. Același lucru se întamplă cu orice individ care trăieste într-o societate dată: este nevoit să accepte și să-și însușească anumite norme fără de care conviețuirea în interiorul societății respective nu ar fi posibilă, libertățile sale nu ar putea fi exprimate dar nici respectate. Libertatea umană nu este anulată complet, nu orice faptă a omului este dictată de zei. Dar orice încălcare a voinței acestora este pedepsită
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
iluminiști și dezvoltată în cadrul filosofiei politice din sec XVIII-lea și al XIX-lea. În acest cadru, corelația libertate - necesitate dobândește sensuri noi prin necesitate înțelegându-se nu atât legile naturii, cât și legile juridice, care exprimă stringențele inevitabile ale conviețuirii oamenilor în cadrul societății. Această corelație va sta la baza ideii statului de drept, stat în care fiecare cetățean este liber deoarece voința sa nu se subordonează nici unei alte voințe subiective,după cum afirmă J. J. Rousseau, nici unui ordin arbitrar ci numai
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
neputând niciodată pretinde să aibă altă slujbă decât aceea de a le servi și asculta”. J.J. Rousseau, I. Kant și alți gânditori ai secolului al XVIII-lea considerau că rolul legilor și al statului este de a asigura condițiile necesare conviețuirii oamenilor, desfășurării normale a vieții sociale, prin asigurarea respectării drepturilor și libertăților umane. În viziunea lor, statul se subordonează societății slujind-o prin crearea cadrului de drept necesar activității libere a oamenilor și a grupurilor sociale. Din nefericire secolul următor
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
înzestrat cu introspecție și cu posibilitatea de evaluare a propriilor capacități, va servi ca sursă de inspirație și pentru filosofia practică și politică. Filosofia politică a subiectivității se concentrează pe oameni, întrebând de ce au aceștia nevoie să-și reglementeze statal conviețuirea. Ea răspunde la această întrebare cu un experiment. Ea ignoră tot ceea ce omul datorează conviețuirii statale, plasându-l într-o stare fără stat, într-o stare naturală . În această stare, omul se eliberează de toate constrângerile statale; aici își poate
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
de inspirație și pentru filosofia practică și politică. Filosofia politică a subiectivității se concentrează pe oameni, întrebând de ce au aceștia nevoie să-și reglementeze statal conviețuirea. Ea răspunde la această întrebare cu un experiment. Ea ignoră tot ceea ce omul datorează conviețuirii statale, plasându-l într-o stare fără stat, într-o stare naturală . În această stare, omul se eliberează de toate constrângerile statale; aici își poate demonstra adevărata esență, tendința de autoprezervare. În calitatea lor de ființe care se auto-prezervă, oamenii
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
îi conduce în mod drept, astfel încât nu este nevoie decât un minimum de stat. Filosofia politică a subiectivității pleacă de la premisa determinării omului, de la o antropologie politică. Aceasta motivează necesitatea existenței statului ca garant al siguranței auto-prezervării, ca garant al conviețuirii pașnice, gradul de înzestrare a statului cu putere depinzând direct de principiile antropologice. Dacă Aristotel definise scopul statului ca fiind o viață bună pentru oameni, modernitatea vede ca țel al conviețuirii în forma organizată statală garantarea auto-prezervării individuale, garantarea păcii
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
statului ca garant al siguranței auto-prezervării, ca garant al conviețuirii pașnice, gradul de înzestrare a statului cu putere depinzând direct de principiile antropologice. Dacă Aristotel definise scopul statului ca fiind o viață bună pentru oameni, modernitatea vede ca țel al conviețuirii în forma organizată statală garantarea auto-prezervării individuale, garantarea păcii. Această garantare a păcii constituie elementul de bază care oferă legitimitate statului în epoca modernă: mai întâi garantarea păcii în interior, în timp ce garantarea păcii în exterior cade în competența statelor. II
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
nelimitată de auto-prezervare a individului este limitată astfel încât să poată exista libertatea individuală a tuturor oamenilor care conviețuiesc în pace. Toți trebuie să renunțe la dreptul său neîngrădit, să accepte aceste limitări, primind în schimb garanția securității și a unei conviețuiri pașnice. Toți oamenii au dreptul natural la auto prezervare. Acest drept nu le poate fi negat, pentru că acest lucru ar însemna însăși negarea existenței. Acest drept poate fi însă limitat, pentru ca drepturile inalienabile ale tuturor oamenilor să poată exista. Aceste
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
asupra unei instanțe neutre, care poate da un verdict neutru, care are în vedere părțile conflictuale În epoca modernă, originile statului au fost explicate cu ajutorul modelului juridic: Statul este înființat ca o putere neutră care soluționează conflicte, garantând astfel o conviețuire pașnică. Sunt necesare astfel două condiții: pe de o parte, supremațiape de altă parte, supremația legii trebuie să fie ancorată prin înființarea unei instituții care monopolizează justiția cu dreptul rezervat de a apela la mijloace de violență fizică. Acestei instituții
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
și structurilor psihice și de personalitate depind de o multitudine de factori: momentul apariției, gradul, tipul, educarea, recuperarea și compensarea deficitului de auz, prezența afecțiunilor asociate, mediul socio-cultural în care trăiesc etc. Într-o comunitate, condiția esențială de integrare și conviețuire a membrilor săi este comunicarea. Deficienții de auz trebuie să se adapteze, să se facă înțeleși și să-i înțeleagă pe ceilalți. Întrucât incluziunea socială se referă la ansamblul relaților sociale stabilite între persoanele cu deficiențe și ceilalți membri ai
Comunicarea cu persoanele cu deficien?e de auz by Vasilica Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/84058_a_85383]
-
pe alții, fie prin consecințele lor punctuale, fie prin înscrierea mea liberă într-o normă, într-o lege, în genere într-un contract, eu pot fi tras la răspundere de alții. Alții pot să mă întrebe, în virtutea unor reguli de conviețuire, de ce, în numele libertății mele, am făcut sau nu am făcut cutare lucru. Alții nu pot să mă întrebe ce am făcut cu viața și cu libertatea mea în ansamblul lor (pentru că nu ei mi-au dat libertatea și pentru că nu
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
mai mari. Astronomia se ocupă cu studiul mișcărilor, dimensiunilor, distanțelor și componentelor astrelor cerești; în vreme ce astrologia, ca pseudoștiință este arta care stabilește din poziția astrelor influența acestora asupra caracterului și sorții oamenilor. Separarea lor a intervenit treptat, după secole de conviețuire. La popoarele antice, ele constituiau un singur corp, astfel încît ele erau denumite ca un unicat. În lumea greco-romană, cele două circulau împreună, având aceeași semnificație. Grecii întrebuințau curent, chiar și după începutul erei noastre cuvântul astrologia( știința influențelor siderale
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
norme: normele prescriptive, care le indică indivizilor ceea ce trebuie să facă; normele proscriptive, care le indică indivizilor ceea ce nu trebuie să facă; normele formale, exprimate sub forma regulilor scrise, elaborate de autorități și care include prescripții de comportament absolute indispensabile conviețuirii armonioase în grup; acestea sunt, de regulă, normele juridice ; în cazul comunității școlare, normele formale sunt cele incluse în Regulamentul școlar și Regulamentul de ordine interioară; normele informale adică regulile nescrise, dar subînțelese; acestea se dezvoltă prin procesele de interacțiune
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
puternic suicidul, sinuciderea unei persoane investite cu putere ca semn de protest sau pentru apărarea unor valori va fi un gest valorizat și recompensat social; d) pragul de toleranță socială; într-o societate, există două tipuri principale de norme de conviețuire, și anume: norme minimale cele legale, juridice, fără respectarea cărora conviețuirea devine imposibilă și norme maximale cele morale, care prefigurează tipul ideal de comportament. Pragul de toleranță socială este dat de unghiul de deschidere dintre normele de conduită codificate și
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
protest sau pentru apărarea unor valori va fi un gest valorizat și recompensat social; d) pragul de toleranță socială; într-o societate, există două tipuri principale de norme de conviețuire, și anume: norme minimale cele legale, juridice, fără respectarea cărora conviețuirea devine imposibilă și norme maximale cele morale, care prefigurează tipul ideal de comportament. Pragul de toleranță socială este dat de unghiul de deschidere dintre normele de conduită codificate și practica socială reală . Dacă pragul de toleranță socială este scăzut, în
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
ca un fapt social dat, omniprezent, având atât un rol benefic, cât și unul perturbator în raport cu funcționarea societății. Este important de reținut că devianța este un fenomen social complex, cu o istorie la fel de îndelungată ca și cea a formelor de conviețuire socială, în cursul căreia formele sale de manifestare au evoluat o dată cu normele sociale, în funcție de semnificația acordată de indivizi normativității. Comportamentul deviant apare ca un produs inevitabil al interacțiunilor dintre indivizi și se caracterizează prin relativitate, universalitate și normalitate statistică, îndeplinind
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
considerându-se mereu frustrate în drepturile și năzuințele lor,nu pot realiza în fapt acel schimb de drepturi și obligații pe care ar trebui să le aibe în mod normal cu societatea fiind într-un permanent conflict cu normele de conviețuire socială și cu legislația juridică. Promovarea exagerată a propriilor interese subiective face ca afectivitatea să domine și să deformeze interpretarea situațiilor obiectuive exterioare, proiectând asupra lumii propriile dorințe și temeri egoiste. Nivelul stimei de sine afectează puternic performanțele în toate
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
pe baza unor principii bine conturate cum sunt cele de colaborare, respect și ajutor reciproc Între state, respectarea independenței și suveranității „Trăim Într-o lume a independenței Între state. Cooperarea lor validă e construită pe fundamentul solid al respectării principiilor conviețuirii. Numărul mare de interacțiuni (consulaturi politice, comerț, proiecte comune și societăți mixte) arată că gradul de conexiune al lumii crește. Interacțiunea pașnică a statelor este cel mai sigur antidot la tendințele de conflict, violență și război.”
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Eliza-Carolina Vieru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93558]
-
de BOR este biunivocă: Biserica nu face politică, iar Statul nu se amestecă în treburile Bisericii. Autonomia formal căpătată a Bisericii devine inoperantă atunci când Biserica este controlată de un partid politic. Modelul bizantin care funcționează în Ortodoxie este modelul de conviețuire a celor două tipuri de autorități: autoritatea laică (Statul) și autoritatea ecleziastică (Biserica). Modelul creștin-oriental al raporturilor dintre religie și politică este prost cunoscut și judecat de către occidentali. Unii autori, precum Hugo Rahner subliniază contrastul dintre supunerea Bisericii orientale și
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]