2,502 matches
-
a fost un cărturar și cleric grec, care a trăit o vreme în Țara Românească. A fost între 1705-1715 corector al cărților de limbă greacă care erau scoase la tipografia din București. Conform lui Daponte, care l-a întâlnit în iulie 1730, cronicarul a susținut că avea 100 de ani. Ar fi murit la scurtă vreme. Grigoràs a lăsat o
Mitrofan Grigoràs () [Corola-website/Science/334034_a_335363]
-
bazele companiei teatrale Utah Valley Repertory, care a evoluat timp de două veri la "the Castle," un amfiteatru în aer liber din vremea Crizei, situat în spatele spitalului de boli mintale din Provo. Între timp, el s-a angajat ca și corector cu normă parțială la BYU Press, devenind apoi editor cu normă întreagă. În 1976 a reușit să se angajeze ca editor asistent la revista oficială a Bisericii, "Ensign", mutându-se în Salt Lake City. În timp ce lucra la "Ensign", Card a
Orson Scott Card () [Corola-website/Science/303450_a_304779]
-
decrepitudinii morale." (Daniela Cristescu, Viața studențească, 19 iunie 1985) NAPOLEON LA AUSTERLITZ (Domide contraatacă), Martie 27, 1986, Teatrul Național, Timișoara; Mai 5, 1987, Teatrul Municipal, Ploiești; Septembrie 15, 1988, Teatrul dramatic, Brașov Titlul comediei comentează ironic universul spiritual al protagoniștilor. Corectori într-o editură, ei duc o existență searbădă și cenușie, animați de preocupări și idealuri mărunte. Leneși, superficiali, flecari, (...) eroii satirizați de Tudor Popescu își consumă timpul și energia angajându-se în dispute forbalistice, făcând pronosticuri, bârfind, discutând despre rețete
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
Traducerea este interesantă, preponderent descriptivă, în detrimentul exactității și fidelității transpunerii textului. În opinia lui Tudor Arghezi, această traducere este mai bună decât traducerea lui Lucian Blaga. A venit în 1945 la București, unde s-a angajat ca secretar tehnic și corector la Editura Europolis, iar începând din 1948 a ocupat diferite funcții la ziarul „România liberă". Aici era încadrat ca documentarist. Tăia în fiecare zi articole din ziarele românești, le lipea pe pagini A4 și apoi le îndosaria. Era o muncă
Immanuel Weissglas () [Corola-website/Science/322668_a_323997]
-
Fulminata" - pentru a-și apăra provinciile sale mai degrabă, decât să intervin în luptele pentru Roma. Septimius Odenatus a fost asasinat și Vaballathus, fiul său, a fost făcut rege ("rex consul Imperator Dux Romanorum", "rege, consul, împăratul, liderul romanilor" și "corector totius Orientis", sau "co-rege peste tot Estul"), a Imperiului din Palmira. Adevărata putere din spatele tronului era Zenobia, mama sa. Cu legiunile aflate la dispoziția ei, și ajutată de lupta continuă pentru Roma, Zenobia cucerit Egiptul, Siria, Palestina, Asia Mică și
Imperiul de la Palmira () [Corola-website/Science/324989_a_326318]
-
de la apariția bisăptămânalului "Alegătorul liber", al cărui girant responsabil a fost în anii 1875 - 1876. În lunile mai și iunie 1877, Caragiale a redactat singur șase numere din "„foița hazlie și populară”", "Claponul". Între anii 1876 și 1877 a fost corector la "Unirea democratică". În august 1877, la izbucnirea Războiului de Independență, a fost conducător al ziarului "Națiunea română", scos la propunerea publicistului francez Frédéric Damé (1849, Tonnerre, Franța - 1907, București). În această perioadă a apărut și "Calendarul Claponului". Ziarul, cu
Ion Luca Caragiale () [Corola-website/Science/297104_a_298433]
-
un singur exemplar original, aflat în custodia Bibliotecii Naționale Széchényi din Budapesta. Harta a fost realizată prin tehnica gravurii în lemn, meșteșug pe care Honterus l-a deprins la Basel, unde a lucrat între anii 1530 și 1532 ca lector, corector și consilier literar al tipografiei și editurii Insingrin. Harta prezintă o mulțime de elemente geografice și conține 219 nume de locuri, scrise în germană și, în unele cazuri, în latină. O excepție notabilă este chiar orașul natal al autorului, Brașovul
Harta Transilvaniei - Johannes Honterus () [Corola-website/Science/332949_a_334278]
-
și Liceul nr. 3 (fost Colegiu Catolic, azi Colegiul „Csiki Gergely”). Câțiva ani a frecventat Liceul de Coregrafie din Cluj. A lucrat în construcții, pe șantier și, pentru scurt timp, a fost și pedagog la Cluj. Între 1975-1983 a fost corector la ziarul Drapelul Roșu (Vörös Lobogó) din Arad. După apariția primelor două volume de versuri ale sale a intrat în vizorul Securității. Ca să scape de amenințări și persecuții a fugit prin Iugoslavia în Austria, de unde a emigrat în Canada. A
Böszörményi Zoltán () [Corola-website/Science/333983_a_335312]
-
sunt substanțe care prelungesc durata de depozitare a produselor alimentare prin protejarea acestora împotriva deteriorării cauzate de microorganisme. Antioxidanții reprezintă substanțe care prelungesc viața produselor alimentare prin protejarea acestora împotriva deteriorării cauzate de oxidare, precum râncezirea grăsimii și schimbarea culorii. Corectorii de aciditate reprezintă substanțe care modifică sau controlează aciditatea sau alcalinitatea unui produs alimentar. Emulgatorii sau agenții emulsifianți reprezintă substanțe care fac posibilă formarea sau menținerea unui amestec omogen de două sau mai multe faze imiscibile în alimente, ca ulei
Listă de aditivi alimentari () [Corola-website/Science/312643_a_313972]
-
implicat în demonstrația studenților din ziua Crăciunului din 1968, fiind în legătură cu Ana Șincai, cea care a condus această demonstrație. A fost eliberat din închisoare după trei luni, fără nici o condamnare din lipsă de probe. Cu ajutorul unor prieteni, s-a angajat corector la revista "Viața Românească" unde a lucrat până în anul 1973, când i s-a permis să se angajeze în specialitatea sa la un atelier de proiectare din cadrul IPROMIN, principalul institut de proiectări miniere din România. Deși institutul a fost desființat
Gelu Voican Voiculescu () [Corola-website/Science/306327_a_307656]
-
s-a angajat ca funcționar de birou. A debutat ca jurnalist în anul 1913, tipărind o revistă proprie cu titlul de „Absolutis”, după care desfășoară o intensă activitate publicistică la un număr mare de ziare și reviste. A lucrat în calitate de corector la ziarele ieșene „Opinia” și „Iașul”, îndeplinind, din anul 1915, funcția de redactor la diferite publicații din țară. El a fost activ în cercurile literare de stânga din perioada interbelică. În anii de ascensiune ai fascismului, Ludo a publicat un
I. Ludo () [Corola-website/Science/307269_a_308598]
-
Rusia, a fost abandonat de părinții săi în copilărie și a trăit cu bunicii săi. A început să scrie poezii la nouă ani. Copil-minune al literaturii, în 1912 s-a mutat la Moscova, unde s-a întreținut muncind ca și corector la o tipografie. În anul următor s-a înscris la Universitatea de Stat din Moscova, unde a studiat un an și jumătate, ca student extern. În această perioadă a scris poezii inspirate din folclorul rus și a devenit un apropiat
Serghei Esenin () [Corola-website/Science/298503_a_299832]
-
din Vestul României, „Litera de tipar“ nume dat de criticul Dan Lăzărescu după o poezie semnată Petre Don. A lucrat apoi ca redactor la Tribuna Aradului, Curierul Aradului, Reporter în Arad, Observator arădean, Oglinda. Între 2007-2016 Petre Don este redactor, corector și editorialist la cotidianul Glasul Aradului. A debutat publicistic în 1971 (Flacăra roșie) și literar în Excelsior (1973). Editorial a debutat în anul 1983 cu antologia de poezii „Noi Poesis“. Între 1979-1986 a condus Cenaclul literar „Poesis“. A publicat poezie
Petre Don () [Corola-website/Science/327531_a_328860]
-
și „Concordanța” pe care a publicat-o în 1521, cardinalului Egidio da Viterbo. În urma jefuirii Romei de către oștenii lui Carol Quintul în 1527, Eliya Levita a trebuit să se întoarcă la Veneția, unde a predat iarăși ebraica și a fost corectorul renumitei tipografii și case de editură a lui Daniel Bomberg. A publicat acolo și un manual de cantilație, adică de intonare melodică a versetelor din Tora și Biblia ebraică, intitulat „Sefer Tuv Hataam”. La 70 ani a părăsit soția și
Eliya Levita () [Corola-website/Science/329219_a_330548]
-
copil din șapte al unui țesător din Glachau. Studiază între 1514-1518 limbile vechi la Universitatea din Leipzig avându-l ca profesor pe Petrus Mosellanus (1493- 1524) care era un adept al umanistului Erasmus din Rotterdam. Astfel activitatea lui începe ca "corector" (1518) ulterior "rector" la școala din Zwickau (1519) alcătuiește un nou sistem de învățământ cu limbile latină, greacă și ebraică, cu discipline ca agricultură, viticultură, măsurători, calcul, aritmetică și cunoștințe militare. Revenit în Leipzig (1522) studiază medicina, urmează o perioadă
Georgius Agricola () [Corola-website/Science/305023_a_306352]
-
a născut în satul Mălăiești, comuna Goiești, județul Dolj. În perioada 1985-1988 a funcționat ca profesor la mai multe licee și la o școală generală din orașele Târgu-Secuiesc și Sfântu-Gheorghe, județul Covasna. Din 1989 și până în 1990 a fost încadrat corector, apoi redactor la ziarul "Cuvântul nou" din municipiul Sfântu-Gheorghe, județul Covasna. Între anii 1990 și 1994 a lucrat ca redactor la cotidianul "Cuvântul libertății" din Craiova și la "Ziua de Dolj" din același oraș. Între anii 1994-1995 a deținut funcția
Ion Munteanu (scriitor) () [Corola-website/Science/314903_a_316232]
-
șef de promoție. În 1997 a absolvit Masteratul de Literatură Modernă și Contemporană la Facultatea de Litere din București. Din 2005 devine doctor în Filologie ("summa cum laude") al acestei universități, cu o teza despre Ion D. Sîrbu. A fost corector la "Contemporanul-Ideea europeană" (1994-1996), apoi redactor la "Caiete critice" (1996-1999), asistent de cercetare la Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu" (1997-2002), asistent la Catedra de Literatură română a Facultății de Litere, Universitatea din București (din 2000), secretar general
Daniel Cristea-Enache () [Corola-website/Science/307255_a_308584]
-
o carieră pe care a combinat-o cu unele colaborări în mediile de comunicație locale. Și-a început activitatea fiind corespondent pentru Amer al ziarului "Los Sitios" și a ajuns redactor șef al ziarului El Punt, unde a început ca corector lingvistic să lucreze în 1982. În timpul anului 1993 a vizitat țările din Uniunea Europeană pentru a elabora diverse reportaje, care au fost publicate în acel an în revistă "Presència". A făcut o școală post universitară de gestiune al jurnalismului electronic și
Carles Puigdemont () [Corola-website/Science/335404_a_336733]
-
de a se putea face clăci, în duminici și sărbători, în pentru ajutorarea familiilor cu bărbați duși pe câmpul de luptă. "Noaptea de Ajun" a anului 1915 a petrecut-o în mijlocul răniților veniți de pe diferite fronturi și cazați în "Institutul corector", transformat în spital de campanie, azi închisoare. Dragostea față de învățământ și-a arătat-o și prin înființarea unei noi școli preparandiale pentru fete, pe care a așezat-o la început, în incinta reședinței episcopale, în care episcopul și-a restrâns
Vasile Hossu (episcop de Gherla) () [Corola-website/Science/309052_a_310381]
-
special denumite în ebraică Klaf sau Gvil și preparate manual din fragmente pătrate de piele de „animal pur”, după rigorile legii religioase iudaice: vită, oaie, capră sau căprioară. Muncă scribilor „Sofrei Stăm” este controlată de obicei manual către de doi corectori, de asemenea de profesie sofrei stăm, precum și cu ajutorul computerului. După Tratatul talmudic Gittin 45 b, "cărțile Torei, tfilin și mezuzot care au fost scrise de un "mosser" (informator), un "eretic", un "adorator al stelelor", un rob, o femeie, un minor
Sofer Stam () [Corola-website/Science/325703_a_327032]
-
la Saratov, am continuat la Moscova și am absolvit la București. Am lucrat toată viața ca editor la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, Editura pentru Literatură Universală și Editura Eminescu. Am avut funcția de redactor și după aceea corector. Am certificat de traducătoare din limba rusă în limba română și din română în rusă. În 1973, ne-am mutat toți patru în strada Londra nr. 15, într-un apartament mai mare, două camere plus hol, repartizat tot de la stat
Nu e normal să stea casele goale și oamenii în stradă! () [Corola-website/Science/295892_a_297221]
-
(n. 12 august 1955, satul Dereneu, raionul Călărași) este un corector de literatură tehnică, fost director de editură, istoric literar, politician și scriitor din Republica Moldova. s-a născut la 12 august 1955 în satul Dereneu, Călărași într-o famile de învățători. A fost membru ULCT (1969-1983). A absolvit Universitatea Tehnică a
Iurie Colesnic () [Corola-website/Science/312823_a_314152]
-
într-o famile de învățători. A fost membru ULCT (1969-1983). A absolvit Universitatea Tehnică a Moldovei. Învățător de cultură fizică (1972-1973) în satul Buda, Călărași, referent la Societatea „Știința” din Chișinău, profesor de tehnologie specială la ȘTP10 din Chișinău (1980-1983), corector și redactor tehnic, (1985- 1986), redactor-șef și director artistic la Studioul Animafilm (1986 - 1991), director al centrului Muzeografic M. Cogâlniceanu (1991- 1995), director al editurii „Universitas” (1991 - 1993), Director al editurii enciclopedice G. Asachi (1993 - 1995), director al editurii
Iurie Colesnic () [Corola-website/Science/312823_a_314152]
-
demisia din postul de pastor. Soția sa a cumpărat o casă în Oradea și familia s-a mutat acolo. Ferenc Boros a devenit în 1950 secretar literar și traducător la revista "Făclia" din Oradea, lucrârn mai târziu pe postul de corector. A început să publice proză scurtă în revista "Utunk" și în antologii, care au fost primite pozitiv. A tradus în limba maghiară scrieri publicate de Ion Istrati, Cezar Petrescu sau Ion Ghica atât în nume propriu, cât și sub pseudonimele
Ferenc Boros (pastor) () [Corola-website/Science/336493_a_337822]
-
nu poate exista vreo corelație. Un studiu efectuat pe 3126 de lucrări scrise la examenul de admitere la facultățile din Iași (3 de la Universitate și 3 de la Medicină) au arătat lipsa de unitate în notare. La evaluarea acelorași lucrări de corectori diferiți diferențele au fost și de 5 puncte pe scara de 10. De asemenea, s-au constatat mari diferențe între probele scrise și cele orale, la proba la limba română obținându-se 56 de calificative „foarte bine” la oral și
Docimologie () [Corola-website/Science/316260_a_317589]