11,446 matches
-
coordonare, iar senzorialitatea accentuează pragmatismul atât de necesar în domeniul militar. Ținând cont de cele prezentate, putem afirma că tipurile cel mai frecvent întâlnite la subiecții cu funcții militare se constituie în pattern-uri de personalitate. De aceea, am analizat corelația acestor dimensiuni cu cele trei tipuri de stiluri de conducere, pentru a contura existența unor relații confirmate și statistic între aceste variabile, în virtutea cărora se pot desprinde anumite legități privind adoptarea unui stil de leadership în funcție de tipul de personalitate. Analiza
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
acestor dimensiuni cu cele trei tipuri de stiluri de conducere, pentru a contura existența unor relații confirmate și statistic între aceste variabile, în virtutea cărora se pot desprinde anumite legități privind adoptarea unui stil de leadership în funcție de tipul de personalitate. Analiza corelațiilor cu ajutorul programului SPSS a confirmat corelații între funcțiile tipurilor psihologice P (stil perceptiv) și T (stil logic-rațional) și stilurile de conducere(autoritar, respectiv, cooperativ). Dacă prima funcție nu apare în cadrul tipurilor psihologice identificate în cadrul eșantionului (corelația este negativă, r = -0
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de stiluri de conducere, pentru a contura existența unor relații confirmate și statistic între aceste variabile, în virtutea cărora se pot desprinde anumite legități privind adoptarea unui stil de leadership în funcție de tipul de personalitate. Analiza corelațiilor cu ajutorul programului SPSS a confirmat corelații între funcțiile tipurilor psihologice P (stil perceptiv) și T (stil logic-rațional) și stilurile de conducere(autoritar, respectiv, cooperativ). Dacă prima funcție nu apare în cadrul tipurilor psihologice identificate în cadrul eșantionului (corelația este negativă, r = -0,342 la un prag de semnificație
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
tipul de personalitate. Analiza corelațiilor cu ajutorul programului SPSS a confirmat corelații între funcțiile tipurilor psihologice P (stil perceptiv) și T (stil logic-rațional) și stilurile de conducere(autoritar, respectiv, cooperativ). Dacă prima funcție nu apare în cadrul tipurilor psihologice identificate în cadrul eșantionului (corelația este negativă, r = -0,342 la un prag de semnificație p = 0,05), cea de-a doua apare foarte frecvent (corelația este pozitivă, r = 0,322 la un prag de semnificație p = 0,05). Când este vorba despre niveluri ierarhice
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
logic-rațional) și stilurile de conducere(autoritar, respectiv, cooperativ). Dacă prima funcție nu apare în cadrul tipurilor psihologice identificate în cadrul eșantionului (corelația este negativă, r = -0,342 la un prag de semnificație p = 0,05), cea de-a doua apare foarte frecvent (corelația este pozitivă, r = 0,322 la un prag de semnificație p = 0,05). Când este vorba despre niveluri ierarhice, s-ar părea că, într-adevăr, mai semnificative sunt funcțiile conducerii sau particularitățile sarcinii care sunt diferențiate pentru fiecare nivel ierarhic
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
în viitor cu scopul de a verifica concluziile rezultate pe un eșantion mai mare. Aceste preferințe cerebrale nu sunt însă relevante dacă nu sunt corelate cu alte caracteristici. Am încercat corelarea acestor preferințe cu stilul de conducere, dar au rezultat corelații nesemnificative. Realizând același demers cu funcțiile tipului psihologic, am determinat următoarele corelații: Dimensiuni Corelația Pragul de semnificație CoS - P - 0,303 0,058 LiS - J 0,286 0,073 LiS -P 0,318 0,045 LiD - E 0,336 0
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
mai mare. Aceste preferințe cerebrale nu sunt însă relevante dacă nu sunt corelate cu alte caracteristici. Am încercat corelarea acestor preferințe cu stilul de conducere, dar au rezultat corelații nesemnificative. Realizând același demers cu funcțiile tipului psihologic, am determinat următoarele corelații: Dimensiuni Corelația Pragul de semnificație CoS - P - 0,303 0,058 LiS - J 0,286 0,073 LiS -P 0,318 0,045 LiD - E 0,336 0,034 LiD - I - 0,314 0,049 Raț - I 0,296 0
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Aceste preferințe cerebrale nu sunt însă relevante dacă nu sunt corelate cu alte caracteristici. Am încercat corelarea acestor preferințe cu stilul de conducere, dar au rezultat corelații nesemnificative. Realizând același demers cu funcțiile tipului psihologic, am determinat următoarele corelații: Dimensiuni Corelația Pragul de semnificație CoS - P - 0,303 0,058 LiS - J 0,286 0,073 LiS -P 0,318 0,045 LiD - E 0,336 0,034 LiD - I - 0,314 0,049 Raț - I 0,296 0,064 MSO
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
0,336 0,034 LiD - I - 0,314 0,049 Raț - I 0,296 0,064 MSO - J 0,292 0,068 MSO - P - 0,335 0,035 MDO - E 0,317 0,046 MDO - I - 0,297 0,063 Corelațiile marcate sunt semnificative la un nivel p < 0,05. Tabelul 10. Corelațiile Pearson între dimensiunile MBTI și preferințele cerebrale 4. Concluzii În urma aplicării testelor pentru determinarea tipului psihologic (MBTI), a preferințelor cerebrale și a stilului de conducere (leadership), datele obținute
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
0,296 0,064 MSO - J 0,292 0,068 MSO - P - 0,335 0,035 MDO - E 0,317 0,046 MDO - I - 0,297 0,063 Corelațiile marcate sunt semnificative la un nivel p < 0,05. Tabelul 10. Corelațiile Pearson între dimensiunile MBTI și preferințele cerebrale 4. Concluzii În urma aplicării testelor pentru determinarea tipului psihologic (MBTI), a preferințelor cerebrale și a stilului de conducere (leadership), datele obținute au fost prelucrate statistic. Prin această prelucrare s-au identificat tipurile psihologice
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
ISTJ. Se constată astfel un grad crescut de similaritate a personalităților, ceea ce antrenează o uniformitate a stilurilor de conducere. Stilul de leadership cel mai frecvent este cel participativ, urmat de cel cooperatist. Stilul de rezervă este cel autoritar. Prin aplicarea corelației bivariate Pearson, s-a stabilit că dimensiunea P se corelează negativ cu stilul de conducere autoritar, iar T cu stilul cooperatist, însă în mod pozitiv. Prin aplicarea testului c2 s-a constatat că nu există diferențe între stilurile de leadership
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
preferințe puternice pentru toate cele patru cadrane. Cele prezentate pot sta la baza realizării unui program de training care să permită dezvoltarea preferințelor cerebrale și armonizarea personalității și stilului de conducere cu obiectivele organizației. Studiul a evidențiat și existența unor corelații între funcțiile MBTI și anumite tipuri de dominanță cerebrală. În baza acestor rezultate, putem afirma că toate cele patru ipoteze se confirmă. Cele patru ipoteze sunt: Dacă vom avea o omogenitate a stilurilor de personalitate în cadrul fiecărui nivel ierarhic, atunci
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
putem vorbi și de o omogenitate a stilurilor de conducere. Este de așteptat ca în organizațiile militare cu grad de coeziune și eficiență ridicate, stilul de conducere predominant să fie cel cooperatist sau participativ. Este de așteptat să existe o corelație pozitivă între tipul de personalitate și un anumit mod de funcționare cognitivă, stâng sau drept. Este de așteptat ca la liderii militari, datorită etapelor de pregătire și verificare, preponderente în atingerea obiectivelor, să întâlnim o dominanță stângă a creierului. Bibliografie
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
o bază de date și supuse prelucrărilor statistice. 3.7. Prelucrarea datelor și interpretarea rezultatelor Pentru verificarea primei ipoteze (creșterea nivelului de hărțuire se asociază cu creșterea nivelurilor de stres, anxietate și depresie și invers) a fost calculat coeficientul de corelație Spearman dintre scorurile individuale la chestionarul LIPT și scorurile la subscalele stres, anxietate și depresie obținute la chestionarul DASS, ceea ce a demonstrat că există o corelație pozitivă și semnificativă între fenomene (stres: 0,34 pentru pragul de semnificație 0,01
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
creșterea nivelurilor de stres, anxietate și depresie și invers) a fost calculat coeficientul de corelație Spearman dintre scorurile individuale la chestionarul LIPT și scorurile la subscalele stres, anxietate și depresie obținute la chestionarul DASS, ceea ce a demonstrat că există o corelație pozitivă și semnificativă între fenomene (stres: 0,34 pentru pragul de semnificație 0,01, anxietate: 0,242 pentru pragul de semnificație 0,05, depresie: 0,443 la 0,01). Împărțind subiecții între hărțuiți și nehărțuiți (în funcție de mediana scorurilor obținute la
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
din domeniu. Pentru verificarea celei de-a doua ipoteze (persoanele care au obținut scoruri înalte la chestionarul de inteligență emoțională raportează un nivel de hărțuire percepută mai mic și invers) am procedat ca în cazul ipotezei anterioare, calculând coeficientul de corelație Spearman (- 0,178 la 0,05). Aplicând testul t, în grupul de persoane hărțuite și nehărțuite, precum și în prima și ultima cvartilă a scorurilor obținute la chestionarul de mobbing, am constatat că această ipoteză a cercetării a fost infirmată. Subiecții
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
lipsa de inteligență emoțională, care nu poate fi considerată un factor în dinamica hărțuirii. Ipoteza a treia (dacă nivelul de inteligență emoțională este mai mare, nivelul de stres este mai mic și invers) a fost verificată prin calcularea coeficientului de corelație Pearson (- 0.697 la 0,01), care a indicat existența unei relații inverse puternice. Așadar, prezența inteligenței emoționale, cu tot arsenalul de abilități de înțelegere corectă a propriilor trăiri, de controlare a manifestărilor dezadaptative și empatie are rolul de a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
în fața stresului. Regresia liniară a demonstrat că 48% din stres este controlat de intervenția inteligenței emoționale. Ipoteza a patra făcea presupunerea că, dacă nivelul inteligenței emoționale este crescut, atunci apelul la diferite strategii de coping se intensifică și el. Aplicarea corelației Pearson a demonstrat existența unei corelații pozitive puternice (0,494 la 0,01) între cei doi factori. Așadar, prin automotivare și recunoașterea emoțiilor, inteligența emoțională contribuie la mobilizarea resurselor interne de luptă împotriva agresiunii exterioare. Conform ipotezei a cincea, dacă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
că 48% din stres este controlat de intervenția inteligenței emoționale. Ipoteza a patra făcea presupunerea că, dacă nivelul inteligenței emoționale este crescut, atunci apelul la diferite strategii de coping se intensifică și el. Aplicarea corelației Pearson a demonstrat existența unei corelații pozitive puternice (0,494 la 0,01) între cei doi factori. Așadar, prin automotivare și recunoașterea emoțiilor, inteligența emoțională contribuie la mobilizarea resurselor interne de luptă împotriva agresiunii exterioare. Conform ipotezei a cincea, dacă se face mai mult apel la
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
prin automotivare și recunoașterea emoțiilor, inteligența emoțională contribuie la mobilizarea resurselor interne de luptă împotriva agresiunii exterioare. Conform ipotezei a cincea, dacă se face mai mult apel la coping, atunci nivelul de stres este mai scăzut și invers. Coeficientul de corelație Pearson (- 0,254 la pragul de semnificație 0,05) demonstrează existența unei relații invers proporționale semnificative. Calcularea coeficientului de regresie liniară (r = 0,254, r2 = 0,065) arată că numai 6% din varianța nivelului de stres e determinată de coping
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
254, r2 = 0,065) arată că numai 6% din varianța nivelului de stres e determinată de coping. Verificarea ipotezei a șasea (dacă eforturile de coping se intensifică, nivelul de hărțuire scade și invers) a fost făcută prin calcularea coeficientului de corelație Spearman. Acesta nu a fost însă semnificativ pentru nici un prag de semnificație acceptabil, iar testul t a infirmat ipoteza și la nivelul cvartilelor extreme (în grupurile de persoane puternic hărțuite, respectiv de persoane care au semnalat cele mai mici niveluri
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
819 1243 Tabelul 1. Rezultatele obținute de cele două grupuri de subiecți la chestionarele A1 și A2 Pentru a pune în evidență relația existentă între scorurile obținute de subiecți la chestionarele A1 și A2 am procedat prin calcularea coeficientului de corelație Pearson și am obținut valoarea - 0,540, ceea ce înseamnă că între cele două variabile există o corelație negativă semnificativă, în sensul că cu cât cresc valorile obținute la chestionarul de evaluare a politicilor de personal. cu atât scad cele obținute
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Pentru a pune în evidență relația existentă între scorurile obținute de subiecți la chestionarele A1 și A2 am procedat prin calcularea coeficientului de corelație Pearson și am obținut valoarea - 0,540, ceea ce înseamnă că între cele două variabile există o corelație negativă semnificativă, în sensul că cu cât cresc valorile obținute la chestionarul de evaluare a politicilor de personal. cu atât scad cele obținute la chestionarul pentru indicele de conflict și invers, ceea ce ne face sa acceptăm ipoteza lansată. Dat fiind
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de salarizare Evitare Forțare Aplanare Compromis Cooperare C1 569 570 542 684 578 683 571 608 C2 777 822 819 365 366 438 750 856 Tabelul 2. Rezultatele obținute de cele două grupuri de subiecți la chestionarele A1 și A3 Corelația dintre cele două variabile (politicile de personal și stilul de soluționare a situațiilor conflictuale de la locul de muncă) a fost evidențiată prin calcularea coeficientului de corelație Pearson, ale cărui valori sunt redate în tabelul de mai jos. A1 - evitare A1
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
2. Rezultatele obținute de cele două grupuri de subiecți la chestionarele A1 și A3 Corelația dintre cele două variabile (politicile de personal și stilul de soluționare a situațiilor conflictuale de la locul de muncă) a fost evidențiată prin calcularea coeficientului de corelație Pearson, ale cărui valori sunt redate în tabelul de mai jos. A1 - evitare A1 - forțare A1 - aplanare A1 - compromis A1 - cooperare Coeficient corelație - 0,496 - 0,457 - 0,440 0,460 0,637 Tabelul 3. Valorile coeficientului de corelație pentru
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]