4,463 matches
-
Pentru pacienții care necesită operații necardiace elective, în afara urgenței și care au suportat un procedeu de revascularizare arterială anterior, recomandările indică utilizarea unor stenturi „bare metal” cu o terapie anticoagulantă de 4-6 săptămâni. Pentru pacienții care au deja implantate stenturi coronariene farmacologic active („drug eluting stents”) și necesită o intervenție necardiacă urgentă care implică oprirea medicației anticoagulante, recomandările indică continuarea terapiei cu aspirină dacă este posibil și reluara medicației prescrise cât mai curând posibil. Ghidurile recomandă utilizarea unor procedee de revascularizare
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
presiunea venoasă jugulară crescută, pulsuri la toate nivelurile, raluri, zgomot de galop, sufluri cardiace și vasculare. Boli asociate: diabet zaharat, disfuncție renală, boli pulmonare, tulburări hematologice. Examinări recomandate: EKG, analize biochimice, radiografie toracică. Abordări specifice pentru unele afecțiuni: A. Cardiopatie coronariană - Pacienți cu cardiopatie coronariană confirmată - Pacienți cu risc major de cardiopatie coronariană La pacienții coronarieni trebuie precizate: 1. Cantitatea de miocard la risc 2. Pragul de ischemie (efortul necesar la test pentru a produce ischemie ) 3. Funcția ventriculară stângă 4
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
pulsuri la toate nivelurile, raluri, zgomot de galop, sufluri cardiace și vasculare. Boli asociate: diabet zaharat, disfuncție renală, boli pulmonare, tulburări hematologice. Examinări recomandate: EKG, analize biochimice, radiografie toracică. Abordări specifice pentru unele afecțiuni: A. Cardiopatie coronariană - Pacienți cu cardiopatie coronariană confirmată - Pacienți cu risc major de cardiopatie coronariană La pacienții coronarieni trebuie precizate: 1. Cantitatea de miocard la risc 2. Pragul de ischemie (efortul necesar la test pentru a produce ischemie ) 3. Funcția ventriculară stângă 4. Dacă pacientul are medicația
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
sufluri cardiace și vasculare. Boli asociate: diabet zaharat, disfuncție renală, boli pulmonare, tulburări hematologice. Examinări recomandate: EKG, analize biochimice, radiografie toracică. Abordări specifice pentru unele afecțiuni: A. Cardiopatie coronariană - Pacienți cu cardiopatie coronariană confirmată - Pacienți cu risc major de cardiopatie coronariană La pacienții coronarieni trebuie precizate: 1. Cantitatea de miocard la risc 2. Pragul de ischemie (efortul necesar la test pentru a produce ischemie ) 3. Funcția ventriculară stângă 4. Dacă pacientul are medicația optimă necesară. B. Hipertensiune arterială (HTA) Pentru stadiul
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
vasculare. Boli asociate: diabet zaharat, disfuncție renală, boli pulmonare, tulburări hematologice. Examinări recomandate: EKG, analize biochimice, radiografie toracică. Abordări specifice pentru unele afecțiuni: A. Cardiopatie coronariană - Pacienți cu cardiopatie coronariană confirmată - Pacienți cu risc major de cardiopatie coronariană La pacienții coronarieni trebuie precizate: 1. Cantitatea de miocard la risc 2. Pragul de ischemie (efortul necesar la test pentru a produce ischemie ) 3. Funcția ventriculară stângă 4. Dacă pacientul are medicația optimă necesară. B. Hipertensiune arterială (HTA) Pentru stadiul 3 de HTA
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
frecvent o reflectare a contextului în care are loc operația - stare de echilibru sau posibilitatea unei pregătire preoperatorii adecvate, factori ce țin de operație (modificări lichidiene, nivel de stress, durata procedeului sau hemoragii) sau factori ce țin de pacient (cardiopatie coronariană asociată bolii chirurgicale care impune operația). Entitățile clinice care definesc riscul cardiovascular sunt: Risc major: - sindroame coronariene instabile - insuficiență cardiacă decompensată - aritmii semnificative Risc intermediar: - angină pectorală - infarct miocardic anterior - insuficiență cardiacă compensată sau anterioară - diabet zaharat insulino-necesitant - insuficiență renală
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
preoperatorii adecvate, factori ce țin de operație (modificări lichidiene, nivel de stress, durata procedeului sau hemoragii) sau factori ce țin de pacient (cardiopatie coronariană asociată bolii chirurgicale care impune operația). Entitățile clinice care definesc riscul cardiovascular sunt: Risc major: - sindroame coronariene instabile - insuficiență cardiacă decompensată - aritmii semnificative Risc intermediar: - angină pectorală - infarct miocardic anterior - insuficiență cardiacă compensată sau anterioară - diabet zaharat insulino-necesitant - insuficiență renală Risc minor: - vârstă avansată - modificări ecg. - absența ritmului sinusal - capacitate funcțională scăzută - anamneză de accident vascular cerebral
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
asociate cu pierderi sanguine sau lichidiene. Risc chirurgical intermediar: - endarterectomie carotidiană - operații la cap și gât - operații intraperitoneale și intratoracice - chirurgie ortopedică - chirurgie urologică - prostată Risc chirurgical scăzut: - proceduri endoscopice - proceduri superficiale - operații de cataractă - operații de sân. Deși cardiopatia coronariană este riscul covârșitor de morbiditate perioperatorie, procedeele chirurgicale cu diferite nivele de stres sunt asociate cu nivele diferite de morbiditate și mortalitate. Procedurile superficiale și cele oftamologice prezintă riscul cel mai mic și rareori sunt asociate cu morbiditate și mortalitate
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
postoperator. Complicații cardiace majore (infarct miocardic, edem pulmonar, fibrilație ventriculară, stop cardiac și bloc atrio-ventricular complet) au survenit la 2% din operați. Factorii de risc identificați au fost: - operații cu risc mare (intraperitoneale, intratoracice sau vasculare suprainghinale), - anamneză de cardiopatie coronariană ischemică, - anamneză de insuficiență cardiacă congestivă (edem pulmonar, dispnee paroxistică nocturnă, raluri bilateral, zgomot S3 de galop, redistribuție vasculară pulmonară pe radiografie), - anamneză de boală cerebro-vasculară (AVC, TIA), - terapie insulinică, - creatinină serică > 2 mg/dL, Riscul de complicație cardiacă a
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
atunci când: - Evaluarea clinică estimează riscul chirurgical, intermediar sau apreciabil, - Risc chirurgical mare, - Rezultatetele vor afecta tratamentul. 4. Obiectivele evaluării preoperatorii sunt: - Evaluarea exactă a riscului perioperator, - Scăderea riscului cardiac perioperator dacă este posibil, - Evaluarea riscului tardiv, - Modificarea factorilor de risc coronarian corectabili [1].
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
medicului, atunci acesta ar trebui să aranjeze transferul îngrijirilor de sănătate într o altă secție sau instituție. 56.6.4. Alocarea de resurse O pacientă în vârstă de 80 ani se prezintă pentru o durere precordială indusă de efort. Angiografia coronariană evidențiază afectarea a 3 vase coronariene și o stenoză de 90% a trunchiului arterei coronare stângi principale. Cardiologul recomandă tratament medical și nu intervenție chirurgicală. Raționalizarea resurselor se referă la situația în care un medic se abține să recomande o
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
aranjeze transferul îngrijirilor de sănătate într o altă secție sau instituție. 56.6.4. Alocarea de resurse O pacientă în vârstă de 80 ani se prezintă pentru o durere precordială indusă de efort. Angiografia coronariană evidențiază afectarea a 3 vase coronariene și o stenoză de 90% a trunchiului arterei coronare stângi principale. Cardiologul recomandă tratament medical și nu intervenție chirurgicală. Raționalizarea resurselor se referă la situația în care un medic se abține să recomande o intervenție benefică din cauza costului său, plătit
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
în baza nevoilor medicale). Nedreptatea apare când deciziile medicale sunt bazate pe factori specifici unui pacient (de exemplu, vârsta) și NU pe indicațiile medicale. Exemplul ilustrat arată o potențială raționalizare a resurselor în baza vârstei. Dacă tratamentul standard pentru boala coronariană descrisă este cel chirurgical și nu există contraindicații relevante, atunci pacientului ar trebui să i se ofere tratament chirurgical. Tot o dilemă etică legată de alocarea de resurse/raționalizarea lor apare și în cazul pacienților care suferă de forme severe
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
stângă și provoacă o creștere a presiunii venoase pulmonare și consecutiv congestia pulmonară. Edemul pulmonar reduce capacitatea de transport arterial a oxigenului inhibând metabolismul aerob tisular. O creștere mai mare a presiunii end-diastolice în ventriculul stâng scade gradientul de perfuzie coronariană, ceea ce determină o restricționare a funcționării cordului prin dezechlibrul iîntre necesarul de oxigen și aportul sangvin. Dacă aceste modificări sunt persistente, apare remodelarea miocardică. Ca urmare, apare hipotensiunea arterială rezistentă la vasopresoare, hipoxemia, aritmii și decesul pacientului. Scopul unui suport
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ANTONIA IONESCU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92081_a_92576]
-
are caracter hemoragic. HEMOPERICARDUL Poate avea cauză traumatică sau reprezentată de infarct miocardic acut cu ruptura cordului, disecția aortei, după operații de chirurgie cardiacă sau pulmonară, implantarea de cateter pentru pace-maker permanent, puncționarea accidentală a cordului sau a unui vas coronarian după puncția pericardică, tratament anticoagulant incorect condus. EVOLUȚIA PERICARDITEI ACUTE Există anumiți factori care influențează modul de evoluție al unei pericardite și anume: etiologia, cantitatea de lichid și în special viteza de acumulare pericardică, evoluția spre cronicizare, importanța afecțiunii miocardice
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
ms [1-6]. Studiile leagă prezența QRS larg (fie sub forma blocului major de ramură stângă, fie sub cea a blocului major de ramură dreptă) de vârstă în cazul populației generale, dar și de afecțiuni, precum hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, boala coronariană, cardiomegalia și desigur insuficiența cardiacă. Nu doar un marker al unei boli de substrat, QRS larg este și un marker indirect al unei mortalități crescute. Într-o analiză recentă a peste 5000 de pacienți, BRS a fost asociat cu un
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
din motive de prag de defibrilare, partea stângă a pacientului. Există însă și suficiente cazuri în care pragul de defibrilare este adecvat chiar la implanturi drepte [8]. Procedura de implant decurge în mai multe etape: - stabilirea accesului venos - abordul sinusului coronarian - venografia sinusului coronarian - abordul ramurilor adecvate ale sinusului coronarian - plasarea sondelor de ventricul drept/atriu drept - cuplarea aparatului. 1. Stabilirea accesului venos se face clasic pe calea venei subclaviculare pentru că vena cefalică, utilizată uzual la implantul de stimulator cardiac, este
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
prag de defibrilare, partea stângă a pacientului. Există însă și suficiente cazuri în care pragul de defibrilare este adecvat chiar la implanturi drepte [8]. Procedura de implant decurge în mai multe etape: - stabilirea accesului venos - abordul sinusului coronarian - venografia sinusului coronarian - abordul ramurilor adecvate ale sinusului coronarian - plasarea sondelor de ventricul drept/atriu drept - cuplarea aparatului. 1. Stabilirea accesului venos se face clasic pe calea venei subclaviculare pentru că vena cefalică, utilizată uzual la implantul de stimulator cardiac, este adesea improprie plasării
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
pacientului. Există însă și suficiente cazuri în care pragul de defibrilare este adecvat chiar la implanturi drepte [8]. Procedura de implant decurge în mai multe etape: - stabilirea accesului venos - abordul sinusului coronarian - venografia sinusului coronarian - abordul ramurilor adecvate ale sinusului coronarian - plasarea sondelor de ventricul drept/atriu drept - cuplarea aparatului. 1. Stabilirea accesului venos se face clasic pe calea venei subclaviculare pentru că vena cefalică, utilizată uzual la implantul de stimulator cardiac, este adesea improprie plasării a 3 sonde (dintre care una
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
de venă axilară prin metoda Belott (puncție în regiunea extratoracică), care în accepțiunea noastră oferă condițiile unei vene centrale mari, comparabilă cu vena subclaviculară, dar fără dezavantajele/complicațiile acesteia (pneumotorace, crush-phenomenon). 2. Odată obținut accesul venos se tentează abordul sinusului coronarian cu ajutorul kit-ului special de implant care oferă diferite variante de catetere ghid, cu curburi și consistențe multiple, în prezent caracteristice fiecărei firme producătoare de astfel de sisteme. Acestea pot fi utilizate direct pentru abordul ostiumului de sinus coronarian sau
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
sinusului coronarian cu ajutorul kit-ului special de implant care oferă diferite variante de catetere ghid, cu curburi și consistențe multiple, în prezent caracteristice fiecărei firme producătoare de astfel de sisteme. Acestea pot fi utilizate direct pentru abordul ostiumului de sinus coronarian sau pot fi combinate cu catetere de electrofiziologie dedicate sinusului coronar. Deși s-au făcut progrese mari în elaborarea unor catetere ghid ideale este încă posibilă disecția sau perforarea sinusului coronar la această manevră. Disecția apare în < 1% din cazuri
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
CMD, CMR, displazia aritmogenă de ventricul drept și cardiomiopatii neclasificabile - care fiecare la rândul lor pot fi familiale/ genetice sau nonfamiliale/nongenetice. Definiția propusă de ei pentru cardiomiopatii este reprezentată de anomalii structurale și funcționale ale miocardului - în absența bolii coronariene, hipertensiunii arteriale, bolilor valvulare sau congenitale [2]. În ceea ce privește definiția CMH s-a ajuns la un consens de ambele părți ale globului: este o boală genetică cu transmitere autosomal dominantă, reprezentată de hipertrofia fără dilatare a ventriculului stâng (VS) în absența
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
cererii de oxigen a inimii. În strânsă legătură cu fenomenele enunțate mai sus apare ischemia subendocardică, tipică pentru acești pacienți, datorată în primul rând scăderii perfuziei miocardice (prin modificări de micro¬circulație, răspuns vascular anormal, creșterea rezistenței la nivelul circulației coronariene) dar și creșterii necesarului de oxigen și a presiunilor crescute la nivel ventricular (prin hipertrofie miocardică excesivă, disfuncție diastolică, obstrucția tractului de ejecție al VS sau aritmii). La copii și tineri s-a descris asocierea destul de frecventă a CMH cu
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
cu ușurință caracterul dinamic al gradientului intraventricular, care crește odată cu manevrele ce cresc contractilitatea sau scad presarcina sau postsarcina. La pacienții ce au vârste de peste 45 de ani și care asociază factori de risc cardiovasculari se pun în evidență stenoze coronariene de cauză aterosclerotică la care se poate asocia prezența punților musculare. DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL Cea mai frecventă boală cu care se poate confunda CMH este stenoza aortică (SA), în special dacă pacientul este trecut de 50 de ani. Aspectul carotidogramei în
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
apariția noilor metode diagnostice noninvazive ca: ETE, CT-scan, IRM; aortografia a trecut din poziția de investigație indispensabilă confirmării diagnosticului într-o metodă la aprecierea chirurgului și a cardiologului intervenționist (tabelul 14.7). Cu toate acestea, informațiile aduse despre starea sistemului coronarian (care poate prezenta leziuni stenotice asociate), aprecierea vaselor mari supraaortice (fig. 14.5), precum și valoarea terapeutică în unele situații, ca fenestrația sau plasarea de stenturi, o mențin în arsenalul valoros al diagnosticului și terapiei. Actualmente, starea sistemului coronarian poate fi
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]