121,069 matches
-
de a demonstra că, în formarea unor teorii științifice, precum cele din mecanică lui Newton sau termodinamica lui Boyle a contat și o anumita construcție a identității omului de știință, o identitate constituită pe baza criteriilor comportamentale ale vremii. Așadar, corpul și comportamentul sînt două subiecte la modă în discursul intelectual occidental. Am început prin această precizare și explicație totodată, pentru că ea ne dă, cred eu, capacitatea de a înțelege în ce stă valoarea și, în același timp, originalitatea cărții lui
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
în ce stă valoarea și, în același timp, originalitatea cărții lui Jean-Claude Schmitt, Rațiunea gesturilor, publicată în traducerea Doinei Marian și cu o prefață a profesorului Alexandru Duțu de Editură Meridiane. Schmitt, pe scurt, combină ambele chestiuni, pe cea a corpului și pe cea a retoricii comportamentale, descoperind și problematizînd de fapt în studiul său tocmai verigă de legătura dintre ele: gestul. Pornind de la o propoziție celebra datorată profesorului sau, Jacques Le Goff, aceea că întreaga lume occidentală ar fi o
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
e bazată în chip esențial, susține Schmitt, pe dihotomia dintre trup și spirit: gesturile aparțin trupului, ele sînt deci conotații ale excesului și păcatului. După Sf. Augustin, mîntuirea individului, care este scopul vieții monastice, e preconditionată de înstrăinarea de propriul corp, si aceasta e realizabila prin contopirea propriilor gesturi în mișcările unei întregi comunități. Așa se explică disciplină monastica, bazată pe un principiu al uniformizării și reducerii la singularitate a unei mulțimi. Gesturile prescrise, mult mai riguros decît în retorica latină
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
inconștiență și extazul aproape păgîn,/ și atunci de ce îi admirăm totuși cu un fel de/milă și înțelegere, de simpatie vinovată și/ slăbiciune?// Spumă mării și spumă berii băute pe terasa,/ sarea lor/ amestecîndu-se pe buzele înroșite de soarele/ leneș,/ corpul ruinat revenindu-si în vigoarea efebului/ arămiu și suplu, ca în adolescență, să fie/ începutul// Altei vîrste? Cea de dupa bătrînețe, un/ surogat de basm?/ Motelul miraculos - însăși casa lui Circe, mult/ priceputa/ în farmece, de vreme ce, pierduți,/ mestecam/ frunze de oleandru
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
uimiți că nu ne mai înăl;tam că înainte în cer după voie.// Arbori, cîini și căprioare, cum vezi din geamul deschis/ se îndepărtau de noi, înspăimîntate: ceață din pădurile/ umede ale Bucovinei își strîngea supărată vălătucii:/ iubita mea fără corp era numai aripi: eu, fără aripi, fără corp" (Iubita fără corp). Pasul poetului e potrivit hexametrilor, ghidul sau turistic e un înger: După ce-a măsurat cu pași de hexametru cheiul/ și-a tot așteptat sub copertina cafenelei din apropiere
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
înainte în cer după voie.// Arbori, cîini și căprioare, cum vezi din geamul deschis/ se îndepărtau de noi, înspăimîntate: ceață din pădurile/ umede ale Bucovinei își strîngea supărată vălătucii:/ iubita mea fără corp era numai aripi: eu, fără aripi, fără corp" (Iubita fără corp). Pasul poetului e potrivit hexametrilor, ghidul sau turistic e un înger: După ce-a măsurat cu pași de hexametru cheiul/ și-a tot așteptat sub copertina cafenelei din apropiere, zadarnic,/ condus de îngerul sau a ajuns la
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
după voie.// Arbori, cîini și căprioare, cum vezi din geamul deschis/ se îndepărtau de noi, înspăimîntate: ceață din pădurile/ umede ale Bucovinei își strîngea supărată vălătucii:/ iubita mea fără corp era numai aripi: eu, fără aripi, fără corp" (Iubita fără corp). Pasul poetului e potrivit hexametrilor, ghidul sau turistic e un înger: După ce-a măsurat cu pași de hexametru cheiul/ și-a tot așteptat sub copertina cafenelei din apropiere, zadarnic,/ condus de îngerul sau a ajuns la Catedrala lui Dimitrie
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
li se adaugă o înălțime neobișnuită și o deformare a mâinii drepte. Infirmitatea fizică (extinsă și asupra altor personaje, ca, de pildă, asupra tatălui său a lui Vasco da Gamă, un pictor aciuit pe lângă casa lor) sugerează că în Bombay corpul fizic se destramă, își pierde normalitatea, se deconstruieste. Același lucru este valabil și pentru naționalitatea lui Moraes, resimțită că o naționalitate infirmă, incompletă, dureroasă. Născut dintr-un tata evreu și o mamă catolică, nu-și poate gândi condiția decât în
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
de umorul conceput că imensă doză de bun simț într-o lume în care se petrec tot felul de ciudățenii. Orice întîmplare supranaturala, orice personaj fabulos, cum e, de pildă, cavalerul inexistent (o armura în care nu se află nici un corp, dar totuși o făptura cu identitate) e inserata pe fundalul unui univers firesc și cotidian, care se miră cînd descoperă ceva altfel, bombăne eventual, dar nu opune rezistență, ci asimilează acel altceva. Vicontele tăiat în două, de pildă, este un
Jumătate pe pămînt, jumătate în nori by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18076_a_19401]
-
House care acum s-ar putea numi "litera H pentru a reprezenta o lume". O voce din off, patru actori, obiecte și imagini sau cuvinte proiectate, dar mai ales textul lui Greenaway despre tot ceea ce se știe că-l interesează: corpul, burtă, cărțile, Adam și Eva, copilul, cinematograful. Prop-Opera e mai mult o mică enciclopedie de obsesii ale regizorului. Salonicul a mai găzduit un regizor englez cu o retrospectivă: un univers artistic aflat la polul opus - Ken Loach. Veșnic cineast angajat
De la Valladolid la Salonic by Magdalena Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/18122_a_19447]
-
lipsesc. Spre exemplu, G. Călinescu se declară, ăn 1944, admirator al politicii lui Hitler față de străini ("Hitler, pe care de altfel al detest, continuă Călinescu, are totuși și câte ceva bun, de exemplu excluderea străinilor sau celor de origine străină din corpul națiunii germane; eu aș interzice și la noi ca persoanele devenite cetățeni români să nu aibă drepturi politice decât cel puțin după trei generații, adică, minimum de timp ca să-și poată formă puțină rădăcina an trupul neamului nostru"). Sau, alt
Sindromul tribunalului si istoria literară by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17422_a_18747]
-
taină, iar taină că o perla dintr-o scoică. Ascunsă și dăruita atât îndrăznețului scufundator al adâncului mării, cât și plimbărețului căutător de stele de pe plajă." "Prin cămășuța subțire, ca țesuta din fire de paianjen, liniile armonioase și frumoase ale corpului i se zăreau clare și ochii celor doi nu știură ce să admire mai întâi. Unduirea soldurilor de pâine de casă, îngustimea taliei de trestie necoapta sau sfârcurile sânilor că boabele de coarna?" Dacă susține cumva că scrie (doar) pentru
O lecturã-pedeapsã by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17446_a_18771]
-
în care a știut, o cinematografie, să exploateze o mină de aur... Auzim, la telefon, din Suedia, vocea lui Penciulescu, despre George Constantin: "...calitatea lui principala: senzualitatea. Iradia un adevăr imediat; chiar și ideile, în jocul lui George Constantin, aveau corp, piele, gust, miros"... Sînt multe lucruri, în film, care ar trebui, neapărat, citate. De pildă, Vlad Mugur, vorbind despre "corpul profesoral al Institutului de teatru, care, pe atunci, era de elită..."; sau despre cum a știut George să rezolve problemele
Dinastia Constantinilor by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17453_a_18778]
-
despre George Constantin: "...calitatea lui principala: senzualitatea. Iradia un adevăr imediat; chiar și ideile, în jocul lui George Constantin, aveau corp, piele, gust, miros"... Sînt multe lucruri, în film, care ar trebui, neapărat, citate. De pildă, Vlad Mugur, vorbind despre "corpul profesoral al Institutului de teatru, care, pe atunci, era de elită..."; sau despre cum a știut George să rezolve problemele unui regizor modern (în momentul de referință al culturii românești, care rămîne Lear-ul lui Penciulescu): "Să treci la scenă goală
Dinastia Constantinilor by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17453_a_18778]
-
ardente sunt ființe comune, socialmente condamnate la o existență mediocra, lipsită de orizont, alături de copilul pe care și-l cresc singure. Datele lor fizice, deloc de neglijat, sunt și ele similare, până la a părea interșanjabile: blonde, fragile, cu ochi albaștri, corpuri zvelte, învestmântate în ținută unisez a ultimelor decenii (blue-jeans obligatorii etc.), insă care explodează pur și simplu atunci când se lasă descoperite în intimitate. Ambiguitatea naturii feminine se menține, sau chiar sporește, și dincolo de certitudinea orgasmului: "Sub ține, ai din nou
Douã romane by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/17449_a_18774]
-
sau chiar sporește, și dincolo de certitudinea orgasmului: "Sub ține, ai din nou o fetiță care a închis ochii ca să nu mai vadă ce-i faci, care scâncește melodios, pana cand finalul împins cât mai departe sosește. Partea de jos a corpului, smucita cu furie, contrazice aerul angelic al fetei acoperite de o roșeața ciudată." Cu toate ca Educație târzie își asumă, încă din titlu, o ascendentă flaubertiană, eu îl văd pe Mihai Zamfir mai aproape de postura unui Nabokov al literelor române. (Dar scriitorul
Douã romane by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/17449_a_18774]
-
reprezentant al Școlii brașovene, poetul exploatează la maxim interacțiunea corp-text. Astfel, zâmbetul iubitei devine o "cutie neagră" "după care vor fi reconstituite ăntâmplările acestui trup" pentru ca an poemul "Anamorfoza" actul sexual să fie travestit (după un preludiu de semiotica a corpului)ăntr-un act textual: "și la sfârșit e că atunci când citești/ Aventurile lui Huck și observi/ că peste câteva pagini vei ajunge la capat/ și panică/ și disperată/ nevoie/ de text." Mihai Ignat evita, pe cât posibil, ăndemnurile (devenite locuri comune) primilor
Klein c'est moi by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17465_a_18790]
-
capabilă a-l sustrage pe artist grijilor apăsătoare ale subzistentei. I.P. Culianu scria: "Melancolia e o formă nobilă pe care și-o asumă instinctul (conatus) omului exilat de lume, aspirația sa către patria celesta. E o eliberare a sufletului de corp care favorizează profeția". Că și: "Melancolia corespunde elementului Pămînt, înlesnind vocația filosofica... Saturn îi poate transforma pe subiecții săi în divini sau bestiali, fericiți sau loviți de mizeria cea mai cruntă. Saturnismul acest rău moral și spiritual (...) constă în demoralizare
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
de a fi, de a exista. Expresia să directă sau indirectă, mișcarea sau nemișcarea, fiecare în parte vorbește despre o intenție de a fi, realizată sau nu, despre satisfacție sau nemulțumire. Dacă vorbim despre un om, atît față cît și corpul spun ceea ce gândește el în felul lui inconfundabil. Pentru a înțelege limbajul trebuie să-l apropii de propriul tău limbaj, aproape până la suprapunere. Chiar dacă nu poți modela elementele de expresie ale feței tale, pe undeva cunoști echivalentul interior al sentimentului
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
noastre căci este bine ritmizat și programat. Prin această se evita întrebările neliniștitoare și conceptele "tragice". Vedeta răspunde prin surîsul ei la toate întrebările existențiale. Odată cu ea și noi... pentru că o iubim, așa cum ne iubim pe noi înșine. Formăm un corp, o conștiință. Un surîs. O imensă giocondă. Aspirația spre fixitate îmi apare la fel de puternică că dorința de mișcare. Două ispite care transformă viața într-un infern al confuziei și neliniștii. Unde și când să te oprești? Pentru că acest "unde" este
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
concediu. Îmi vine să cred că niciodată. N-avea timp nici să respire. Își dădea sufletul în fața uriașelor coli de machetă, pline de semne că o hartă militară. Știa, în fiecare clipă, cîți quadrati au rămas, ce trebuie tăiat, care corp de litera se potrivește, unde se pun fotografiile și cum arată culoarea. El dădea bun de calandru și tot el decidea oprirea tiparniței, cînd i se părea că gazeta e prea neagră sau prea ștearsă. Istoria presei românești îi reține
Roger by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17477_a_18802]
-
a fost o moarte naturală sau un asasinat? - rămâne fără un răspuns clar. În concluziile raportului medico-legal se precizează: "1. Moartea lui MARIN PREDA a fost violență. 2. Ea s-a datorat asfixiei mecanice prin astuparea orificiilor respiratorii cu un corp moale, posibil lenjerie de pat, în condițiile unei come etilice. (...) 3. Semnele de violență descrise la autopsie s-au putut produce prin lovire de corp dur și nu au un rol în producerea morții." Singura noutate o constituie deci presupunerea
MOARTEA LUI MARIN PREDA - SUBIECT DE ROMAN POLITIST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17496_a_18821]
-
fost violență. 2. Ea s-a datorat asfixiei mecanice prin astuparea orificiilor respiratorii cu un corp moale, posibil lenjerie de pat, în condițiile unei come etilice. (...) 3. Semnele de violență descrise la autopsie s-au putut produce prin lovire de corp dur și nu au un rol în producerea morții." Singura noutate o constituie deci presupunerea că asfixierea a fost provocată de un cearșaf, si nu de fragmente ale conținutului gastric. Este adevărat că Mariana Sipos găsește numeroase neconcordante între declarațiile
MOARTEA LUI MARIN PREDA - SUBIECT DE ROMAN POLITIST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17496_a_18821]
-
text literar propriu-zis: "Cadavrul este îmbrăcat cu pijama, păpuci și un pardesiu înspicat negru cu alb." "Pe mucoasa buzei superioare, lângă comisura stânga prezintă o mică zona echimotica cu o contuzie superficială în centrul ei, corespunzând caninului superior stâng." "În dreptul corpului decedatului, pe covor, se observă o pereche de ochelari cu brațele deschise." Ca să nu mai vorbim de faptul că, în general, toate procesele-verbale, rapoartele, declarațiile creează o impresie de eternizare a ultimului capitol din viața lui Marin Preda. Adică exact
MOARTEA LUI MARIN PREDA - SUBIECT DE ROMAN POLITIST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17496_a_18821]
-
și lume, care definesc solitudinea. Din izvorul idealului ultragiat se scurg purulentele concretului bolnav, putrefact: "Cu botul pe labe și an genunchi,/ cu pucioasa curgăndu-ti prin vene,/ distrugi și te autodistrugi/ crezând că e doar scriitura/ ceea ce anca scâncește an corpul tău/ rămas imobil,/ aproape de capătul drumului" (Capătul). Pocitaniilor li se acordă cadrul cuvenit, radicalizat, infernal: "E greu să fii copilul pocit al lui Darwin!/ E greu să vezi/ cum se zgâiește prostimea la tine/ când ănfuleci pitici an cockteiluri grele
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]