5,110 matches
-
doilea este faptul că, deși autorii nu cad de acord asupra relației lor exacte, corporațiile multinaționale devin mijloace mai importante de transmisie pentru expansiunea capitalismului internațional decît statele, ceea ce are ca rezultat că: "Politica externă globală corespunde intereselor și per-spectivelor corporațiilor multinaționale [...] Corporațiile multinaționale devin instrumentul pentru crearea și consolidarea unei clase conducătoare internaționale, singura speranță pentru reconcilierea antagonismelor dintre interesele naționale și cele internaționale." (O'Connor 1970: 150) Al treilea fenomen este că mijloacele economice, și nu neapărat cele militare
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
faptul că, deși autorii nu cad de acord asupra relației lor exacte, corporațiile multinaționale devin mijloace mai importante de transmisie pentru expansiunea capitalismului internațional decît statele, ceea ce are ca rezultat că: "Politica externă globală corespunde intereselor și per-spectivelor corporațiilor multinaționale [...] Corporațiile multinaționale devin instrumentul pentru crearea și consolidarea unei clase conducătoare internaționale, singura speranță pentru reconcilierea antagonismelor dintre interesele naționale și cele internaționale." (O'Connor 1970: 150) Al treilea fenomen este că mijloacele economice, și nu neapărat cele militare, sînt cele
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
este că mijloacele economice, și nu neapărat cele militare, sînt cele care garantează controlul, cum ar fi accesul la valori bursiere de peste hotare; investițiile directe private; controlul rezervelor valutare locale (fie prin Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială, fie prin corporațiile multinaționale în țările mai puțin dezvoltate); controlul resurselor minerale, de agricultură, manufactură și al celorlalte bunuri; și, în fine, organizarea și conducerea comerțului prin corporații străine. Al doilea element introdus în teoriile dependenței este critica structuralistă a teoriei liberale a
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
private; controlul rezervelor valutare locale (fie prin Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială, fie prin corporațiile multinaționale în țările mai puțin dezvoltate); controlul resurselor minerale, de agricultură, manufactură și al celorlalte bunuri; și, în fine, organizarea și conducerea comerțului prin corporații străine. Al doilea element introdus în teoriile dependenței este critica structuralistă a teoriei liberale a comerțului internațional. În timp ce teoriile liberale înțeleg dezvoltarea prin specializare în conformitate cu avantajul comparativ (Ricardo) sau dotarea în factori (Heckscher-Ohlin- Samuelson), Raul Prebisch și alții au susținut
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
tratatul său de mai tîrziu. Totuși, cele trei ideologii nu par a avea coerență internă. Dificultatea rezidă în modelul liberal. Există în cel mai bun caz o tensiune în soluția pe care Gilpin ne-o oferă. În cartea sa despre corporațiile multinaționale, modelul liberal este subsumat literaturii interdependenței. Principala susținere a acestei literaturi este că interdependența econo-mică în creștere și progresele tehnologice din domeniul comunicațiilor și transporturilor fac din statul-națiune un anacronism și deplasează controlul chestiunilor internaționale spre actorii și structurile
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
internaționale spre actorii și structurile transnaționale (de pildă, piața eurodolarului). La acest cadru el adaugă o viziune globală a relațiilor voluntare și cooperative dintre economiile interdependente, ale căror scopuri constau în accelerarea creșterii economice și a bunăstării generale prin mijloacele corporațiilor multinaționale, văzute ca o curea de transmisie a capitalului, ideilor și creșterii. Această prezentare suprapune idei din literatura interdependenței peste credo-ul neofuncțio-nalist al economiștilor liberali. Altfel spus, Gilpin pune în legătură cadrul transnațional de analiză, care privilegiază actorii și
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
extra-guvernamentale de apariție a regulilor. Econo-mia internațională în versiunea sa neoclasică nu este nici ea o soluție, luînd în considerare doar puterea pe piață a cartelurilor și monopolurilor. Acestea nu sînt deloc suficiente pentru a înțelege noua diplomație practicată între corporațiile multinaționale și guverne sau modul în care deciziile interne ale economiilor dominante pot afecta, fie și fără intenție, economia politică globală (Strange 1975: 211). "Să adaugi politica economiei internaționale și să le amesteci", așa cum face principala sa țintă de atac
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de teoretizare din relațiile internaționale și economia internațională fie prezintă sistemul internațional ca fiind "consacrat de către Dumnezeu sau de către Istorie" (Strange 1975: 215), fie îngustează agenda pînă la a cuprinde doar soluțiile în interesul celor bogați și puternici, al managerilor corporațiilor, bancherilor internaționali, oficialilor publici și al elitelor din lumea în curs de dezvoltare. Prin urmare, puterea reală, deci și dinamica de la baza sistemului, trece neobservată. Fără această înțelegere, teoria nu poate arăta unde este posibilă acțiunea. Strange propune o teorie
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
puterii. Această formă de putere nu este teritorială, este "exercitată direct asupra oamenilor nu asupra teritoriului" (Strange 1989: 170). Actorii ce dețin cea mai multă putere sînt cei din civilizația afacerilor internaționale, cum ar fi demnitarii din anumite state, managerii corporațiilor, oamenii de ștință, bancherii și jucătorii de pe piață. Cartierul lor general nu este la Washington, ci la New York, Chicago și Los Angeles (Strange 1990a: 262-5). Această clasă transnațională constituie baza unui "imperiu nonteritorial" (Strange 1988b: 7). Strange argumentează că puterea
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
social creștin-democrat sau vreo umbră de marxist. Ideea potrivit căreia pieței ar trebui să i se permită să ia decizii sociale și politice majore, ideea potrivit căreia statul ar trebui să-și reducă în mod voluntar rolul jucat în economie, corporațiilor ar trebui să li se acorde libertate totală, uniunile comerciale ar trebui ținute în frâu, iar cetățenilor ar trebui să li se ofere mai multă protecție socială astfel de idei erau total străine spiritului timpului. Chiar dacă cineva ar fi fost
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
abordat în zilele noastre, al cărui interes a crescut odată cu demararea procesului de globalizare. În acest prim capitol mi-am propus o analiză a ipotezelor conform cărora grupul de societăți este atât cauza, cât și efectul procesului de globalizare, așa cum corporațiile multinaționale reprezintă premisa și rezultatul acestui proces. În continuare, am tratat aspectele teoretice legate de noțiunea de grup de societăți, continuând cu avantajele grupului de societăți. Am încheiat acest prim capitol prin abordarea guvernanței corporative, încercând să reliefez importanța acesteia
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
în care SUA își etalează supremația, anul în care fosta Uniune Sovietică s-a dezmembrat, și este primul an al democrației din țara noastră. Globalizarea reprezintă mișcarea liberă a capitalului, însoțită de dominația crescândă a piețelor financiare globale și a corporațiilor multinaționale asupra economiilor naționale<footnote G. Sörös, 2002, Despre globalizare, Editura Polirom, Iași, p. 15. footnote>. Globalizarea se bazează pe libertate<footnote G. De la Dehesa, 2007, op. cit, p. 18. footnote>: libertatea de a face comerț cu restul lumii și
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
în țara pe care o alegi, fie că este o afacere care să obțină profituri mai mari ori o parte de piață mai mare, fie să caute, în mod individual, salarii și/sau condiții de muncă mai bune. Astfel, marile corporații au invadat planeta, existența fluxurilor financiare internaționale instantanee determină imposibilitatea îngrădirii economiei mondiale înăuntrul granițelor unui stat. Procesul de globalizare depinde, în primul rând, de interdependența economică și culturală și mai puțin de dominarea economică și culturală, depinde de diversificare
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
de mobilizare. <footnote C.A. Samudavanija, 2000, „Eludarea statului asiatic” în Schimbarea ordinii globale, de N. Gardels, Editura Antet, București. footnote> Fenomenul mondial de globalizare a creat și întreținut un element, care mai apoi a devenit propulsorul său, și anume: corporațiile multinaționale sau grupurile internaționale. Apariția și dezvoltarea corporațiilor multinaționale au schimbat radical datele referitoare la concurență. Au apărut industrii globale, definite drept industrii în care poziția competitivă a firmelor dintr-o anumită țară este semnificativ afectată de poziția lor din
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
statului asiatic” în Schimbarea ordinii globale, de N. Gardels, Editura Antet, București. footnote> Fenomenul mondial de globalizare a creat și întreținut un element, care mai apoi a devenit propulsorul său, și anume: corporațiile multinaționale sau grupurile internaționale. Apariția și dezvoltarea corporațiilor multinaționale au schimbat radical datele referitoare la concurență. Au apărut industrii globale, definite drept industrii în care poziția competitivă a firmelor dintr-o anumită țară este semnificativ afectată de poziția lor din alte țări și viceversa. O strategie globală va
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
ridicat. În felul acesta, marile firme au intrat într-un nou stadiu al multinaționalizării - cel al redistribuirii globale a factorilor de producție. Globalizarea a depășit paradigma tradițională a utilizării și combinării factorilor de producție clasici doar la scară națională. Marile corporații ale lumii caută să obțină avantaje în producție, marketing sau cercetare prin combinarea tuturor factorilor de producție la scară planetară, ca urmare a intensificării procesului de globalizare economică. 1.2. Aspecte teoretice privind grupul de societăți Conceptul de grup de
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
fizic) de locuință pentru a se dedica vieții „organizației”, Însușind-o „În minte și suflet”, dizolvându-se În organizație. „Omul organizațional este exemplul cel mai izbitor, dar și singurul de acest pentru caracterizarea atât de vizibilă a felului În care corporația a afectat aproape toate domeniile muncii.”<footnote Ibidem, p. 186. footnote>. Actualele teorii deconstructiviste (postmoderniste) au ca bază a analizei critice această subordonare a omului față de organizație (față de puterea ce domină organizația). America a acordat multă atenție consecințelor economice și
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
186. footnote>. Actualele teorii deconstructiviste (postmoderniste) au ca bază a analizei critice această subordonare a omului față de organizație (față de puterea ce domină organizația). America a acordat multă atenție consecințelor economice și politice generate de marea organizație - concentrarea puterii În mari corporații, de exemplu, puterea politică, a birocrațiilor civile și de servicii, posibila emergență a ierarhiei manageriale care ar domina restul oamenilor. Corporațiile au interese specifice, dar nu mai puțin important este aportul personal pe care viața organizației a avut-o asupra
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
domină organizația). America a acordat multă atenție consecințelor economice și politice generate de marea organizație - concentrarea puterii În mari corporații, de exemplu, puterea politică, a birocrațiilor civile și de servicii, posibila emergență a ierarhiei manageriale care ar domina restul oamenilor. Corporațiile au interese specifice, dar nu mai puțin important este aportul personal pe care viața organizației a avut-o asupra oamenilor din organizație”.<footnote Deetz Stanly H., Democracy in an Age of Corporate Colonization, New York, State University New York, 1992, p.17
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
fi studiată, referindu-se la „sfera publică” și „sfera privată”. Bineînțeles, există o legătură Între cele două procese de divizare. Habermas arată, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, că funcțiile publice (ale puterii) Încep să servească interesele private, iar unele corporații puternice Încep să controleze spațiul public (media) și statul. Societățile autoritare (cu deosebire cele totalitare) cunosc o pătrundere a statului În spațiul privat și În societatea civilă, controlând, tot mai mult, și spațiul public. În procesele de democratizare, cetățenii (din
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
al managerilor se referă la ei Înșiși. Subiectivitatea lor este Întrupată mai mult Într-o poziție, decât Într-un produs. Măsura talentului nu este direct reflectată În produs, ci În promovarea pe care talentul managerului o realizează. Imaginea produsă de corporația și puterea pe piață devin activități controlate ale muncii și trimit În zonele de viață anterioare muncii. Identitățile corporației și ale personalului se corelează. În timp ce lucrătorul caută libertatea - ca o necesitate și autosatisfacție -, iar proprietarul urmărește profitul, managerul urmărește controlul
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
produs. Măsura talentului nu este direct reflectată În produs, ci În promovarea pe care talentul managerului o realizează. Imaginea produsă de corporația și puterea pe piață devin activități controlate ale muncii și trimit În zonele de viață anterioare muncii. Identitățile corporației și ale personalului se corelează. În timp ce lucrătorul caută libertatea - ca o necesitate și autosatisfacție -, iar proprietarul urmărește profitul, managerul urmărește controlul (...). Interesul managerului pentru control devine, adesea, un scop În propriul său interes”<footnote Deetz Stanly A., Democracy in an
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
ani), mică varietate, mare cantitate (producția pentru consumatori masificați, a căror caracteristici nu sunt cunoscute). Henry Ford exprimase această cerință Într-un mod foarte plastic: „Poți cumpăra o mașină Ford de orice culoare numai neagră să fie”<footnote Toffler Alvin, Corporația adaptabilă, Editura Antet, București, p. 37. footnote>. 5. Reducerea sistemului motivațional la câștig. Salariatul avea ca unic scop câștigul, dar și consumatorului i se ofereau produsele standardizate pe același principiu (prețul de vânzare cât mai mic). 6. Punerea la baza
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
de Producție Antropocentrice (SPA). „Dezbaterea asupra SPA implică cerințele viitoare ale fabricației și un răspuns la piețele anticipate. Tendințele specifice viitorului secol au fost modelate de ultimele decade și ele sunt În plină accelerare. Globalizarea economiei, presupunând o planificare a corporațiilor și națiunilor conducătoare pe plan mondial, a crescut În ultimele două decade. Piețele mondiale devin mai dinamice, iar noii competitori pătrund pe scena produselor de nivel tehnic obișnuit, În particular În țările În curs de dezvoltare. Pentru producția de tehnologie
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
două mari „segmente” corelate. „Puterea suverană” este cea „oficială” (proprietarul, acționarii, managerii) și „puterea disciplinatorie” (puterea difuză, mascată, constând din supunerea voluntară - dar nu și dorită - a salariaților, obligați „să fie disciplinați”). * „Există mulți proprietari sau deținători de interese În corporațiile moderne. Există proprietari ai muncii, expertizei, resurselor, ai bunurilor publice, ca și investitorii. Și nu există niciun motiv clar de ce un anumit tip de proprietari ar trebui să fie privilegiați, În special În producerea sensului și identității În („Deetz Stanley
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]