1,654 matches
-
a fi revelatoare pentru locul deținut de Andreescu în dezvoltarea artei românești moderne și, în egală măsură, pentru modul cum a pătruns marele pictor în circuitul valorilor europene. „Stejarul lui Andreescu” încă mai rezistă vremurilor și se găsește în parcul Crâng din Buzău. El se află în partea stângă cum se merge spre obelisc dinspre poarta Crângului. Botaniști și iubitori de natură îl îngrijesc pentru a-i prelungi viața. Articole biografice
Ion Andreescu () [Corola-website/Science/297784_a_299113]
-
măsură, pentru modul cum a pătruns marele pictor în circuitul valorilor europene. „Stejarul lui Andreescu” încă mai rezistă vremurilor și se găsește în parcul Crâng din Buzău. El se află în partea stângă cum se merge spre obelisc dinspre poarta Crângului. Botaniști și iubitori de natură îl îngrijesc pentru a-i prelungi viața. Articole biografice
Ion Andreescu () [Corola-website/Science/297784_a_299113]
-
subiecte revistei sunt concentrate pe sport și fitness sănătate și nutriție modă și îngrijire personală relația în cuplu reportaje acesta a fost construit în locul câtorva poduri de lemn vologdacentru imens de transport peisajul parcului este caracterizat prin praful alcalin abundent crânguri de salcâmi smârcuri și savane deschise atunci când se căsătoreau ele urmau să lucreze fie pe cont propriu fie pentru afacerea soților lor în timpul vieții sale ea a fost adesea descrisă ca fiind cea mai des fotografiată femeie din lume în
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
și circumstanțele sinuciderii sale într-o poveste care nu lucrează împotriva intereselor fetelor rome asemenea Szomnei și împotriva comunității din care aceasta provenea. Același eveniment este reconstruit printr-o tehnică narativa asemănătoare celei folosite de Ryunosuke Akutagawa în povestirile În crâng și Rashomon. Circumstanțele sinuciderii Szomnei, și povestea vieții ei, sunt redate prin intermediul unor relatări cu autori diferiți - vecinele, părinții, profesoara, preotul etc. Dar aici nu este vorba despre un simplu perspectivism care să ascundă reproducerea obișnuitelor ierarhii și structuri opresive
Dreptate pentru Szomna Grancsa () [Corola-website/Science/296189_a_297518]
-
îmbrăcate, îndeosebi în secolele 17, 18 și 19, în veșmântul subțire și viu colorat al picturilor murale. Rostul picturilor murale a fost de a oferi pagini deschise în Biblie, cu imagini simbolice, adeseori lămurite în texte, pentru amărâții satelor și crângurilor românești, cei mai mulți analfabeți. Pictura murală a prins un deosebit avânt în Transilvania, în secolul 18, unde arta picturii a contribuit la educarea și emanciparea iobagilor români. La micuțele biserici de lemn din Sălaj zugravii au fost plătiți să întindă creațiile
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
unor ciuperci. Sunt plante tolerante la îngheț moderat, până la −10 °C. rul este originar din Persia (Iran) și se cultivă în Asia Centrală, Georgia, Armenia, Azerbaijan și regiunea Mediteranei de câteva milenii. În Georgia și Armenia, la est de Marea Neagră, există crânguri de rodieri sălbatici în preajma unor așezări antice abandonate. Cultivarea rodiei are o lungă istorie în Armenia; resturi de rodie datând din anii 1000 î.e.n. au fost găsite în această țară. A fost identificat pericarp de rodie carbonizat în nivelele din
Rodie () [Corola-website/Science/308254_a_309583]
-
demonstrația devine incontrolabilă, teleportând-o într-un portal din cauza pandantivului ei, care rămâne pe jos. Determinat să își găsească noua prietenă, Crono recuperează pandantivul și Lucca activează mașina din nou, trimițând-ul pe Crono prin același portal. El reapare într-un crâng, și după găsirea unui sat apropiat descoperă că a călătorit patru sute de ani în trecut. La Castelul Guardia, el o găsește pe Marle îmbrăcată în ținută regală, și ea îi dezvăluie că regina de Guardia din era aceasta, Leene, a
Chrono Trigger () [Corola-website/Science/306521_a_307850]
-
în unele părți și sub numele de cătină de râu sau simplu cătină (nume științific "Hippophaë rhamnoides" L.), este un arbust foarte ramificat și spinos care crește în România începând din nisipurile și pietrișurile litorale până în regiunile muntoase, alcătuind uneori crânguri și tufișuri destul de întinse. Cătina albă se utilizează deopotrivă în industria alimentară, în silvicultură, în farmacie dar și ca plantă ornamentală. Fructul de cătină conține de două ori mai multă vitamina C decât măceșul și de 10 ori mai mult
Cătină albă () [Corola-website/Science/306717_a_308046]
-
la 63 km de Châteauroux. Ea se găsește în primii contraforți ai nordului Masivului Central, în provincia Berry, la câțiva kilometri de Bourbonnais. Din punct de vedere administrativ, ea face parte din regiunea Centre. Este un teritoriu ușor vălurit, cu crânguri, numai că tufișurile și stejarii cu ramurile tăiate aproape de trunchi (ceea ce le dă o înfătișare de stâlpi) sunt adesea sacrificați pentru a mări și înlesni accesul la suprafețele cultivate. Climatul continental temperat are influență oceanică. Comuna este scăldată de râul
Culan () [Corola-website/Science/302198_a_303527]
-
St-Amand Montrond-Orval, ori Vallon en Sully ori Montluçon), europeni (olandezi, englezi) cumpără în împrejurimi case și mici ferme pentru a le transforma în reședințe secundare ori principale (în cazul pensionarilor). Căci această regiune este foarte agreabilă, cu plăcute peisaje de crânguri ; posibilitățile de servicii sunt limitate, ceea ce explică un lent și regulat declin demografic al acestei comune și al împrejurimilor. In privința festivităților, este de semnalat „sărbătoarea podului” în prima duminică a lunii septembrie, urmată a doua zi de „marele premiu
Culan () [Corola-website/Science/302198_a_303527]
-
obținute din aceste substanțe sunt cunoscute sub numele de rapamicină. Acestea sunt testate, în prezent, iar în urma testelor s-a descoperit că durata de viață a șoarecilor a crescut semnificativ. Copacii sunt rări pe Insula Paștelui, din această pricina și crângurile naturale sunt greu de găsit și au fost controverse dacă despădurirea insulei a fost sau nu generată de eforturile locuitorilor de a-si ridică statuile sau din pricina suprapopulării. Arheologia experimentală a demonstrat că unele statui ar fi putut fi așezate
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
o biserică luterana construită în 1784, un mausoleu ce găzduiește în prezent muzeul de meșteșuguri, o seră în stil art-nouveau și o pavilion din 1800. Împrejurimile orașului Mošovce sunt cu adevarat unice. Un complex istoric de ălei cu pomi și crânguri care creează un peisaj estetic și impresionant, ce se adaugă peisajului de pădure al munților Veľká Fatra. Acest lanț muntos aparține celor mai impresionanți munți din Slovacia. Pietrele de calcar și dolomitele cu forme fantastice, cât și peisajele frumoase din apropierea
Mošovce () [Corola-website/Science/302827_a_304156]
-
a fost un club de fotbal din Buzău, situat în cartierul Crâng aflat în partea de vest a orașului, care a activat mare parte din istoria sa în Liga a II-a, având câteva participări și în primul eșalon. Echipa a intrat în faliment în 2016, o parte dintre jucătorii Gloriei alăturându
FC Gloria Buzău () [Corola-website/Science/302882_a_304211]
-
adâncituri și iazuri ce vara rămân pline de apă fiind utilizate la adăpatul vitelor și pescuit. Structura geologică, precum și relieful, au marcat, în mod normal, vegetația ce este compusă din iarbă grasă (firuță), pe platourile folosite ca pășuni, precum și din crânguri și păduri formate din arbori ce produc diverse fructe utilizate de localnici: pere, mere pădurețe, măceșe, porumbe, coarne, alune, păducel etc. În arealul satului Optășani se află o parte a rezervației forestiere de gârniță Seaca-Optășani, întinsă pe aproximativ 124 ha
Comuna Spineni, Olt () [Corola-website/Science/298965_a_300294]
-
timpul un centru diplomatic, în care se hotăra uneori soarta statelor grecești. Conform legendelor, ținutul Olympia fusese cucerit de dorieni, conduși de către eroul Heracles (Hercule). Ei au trasat limitele incintei sacre numită ""Altis"", denumire provenită din cuvântul "altis", care înseamnă crâng sau dumbravă. În urma săpăturilor arheologice, s-a dovedit că incinta avea o formă trapezoidală, cu dimensiuni de aproximativ 200 m lungime și 175 m lățime. Pe această platformă, amenajată în terase, s-au construit în decursul timpurilor multe edificii sacre
Statuia lui Zeus din Olympia () [Corola-website/Science/303741_a_305070]
-
lățime de 4-12,5 km. Altitudinea medie a Bălții Ialomiței este de 10-17 metri. Denumirea de "baltă" se justifică, deoarece inițial Balta Ialomiței era formată dintr-o serie de mlaștini, lacuri și bălți, porțiunile de uscat (grinduri) fiind acoperite cu crânguri de pădure. Pe atunci, Balta era un domeniu acvatic, în care, apa stagna mult timp. Ulterior, în anii 1960, ca parte a politicii de dezvoltare agrară a României din perioada regimului comunist, o mare parte din teritoriul Bălții Ialomiței a
Balta Ialomiței () [Corola-website/Science/303939_a_305268]
-
faza de producție la 25 iunie 1976. Producătorii filmului s-au deplasat în perioada iulie - noiembrie 1976 în U.R.S.S., Cehoslovacia și Ungaria pentru închirierea de costume. A fost amenajat un platou de filmare de 25,3 ha în comuna Crângurile din județul Dâmbovița, prin munca deținuților, și s-a început realizarea costumelor. Filmările urmau să înceapă la 5 ianuarie 1977, cu un deviz limită de 43 milioane lei, predarea copiei standard urmând să aibă loc la 15 decembrie 1977. La
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
mai important parc din orașul Buzău. Parcul a fost amenajat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, într-o pădure de la marginea Buzăului, aflată inițial în proprietatea Episcopiei Buzăului, și care a intrat treptat în posesia municipalității. În Crâng se află un monument dedicat istoriei Buzăului, un restaurant a cărui clădire este construită într-un stil specific zonei Chiojdu, un lac, câteva discoteci, locuri de joacă și un colț al șahiștilor. Parcul este situat la marginea vestică a orașului
Parcul Crâng () [Corola-website/Science/311423_a_312752]
-
lac, câteva discoteci, locuri de joacă și un colț al șahiștilor. Parcul este situat la marginea vestică a orașului și ocupă o suprafață de aproximativ 10 hectare. Această suprafață reprezintă o parte dintr-o pădure de 189 ha, numită "pădurea Crâng", un rest din Codrii Vlăsiei. Pădurea este formată în special din plante foioase, cu puține conifere, și este cunoscută în primul rând pentru stejari și teii bătrâni care o compun. În zona parcului au fost plantate și unele exemplare din
Parcul Crâng () [Corola-website/Science/311423_a_312752]
-
dintre ele fiind legată de mal printr-un pod, celelalte două fiind accesibile doar cu barca. În 1976, în parc a fost construit un obelisc, pentru aniversarea a 1.600 de ani de la prima atestare documentară a Buzăului. Printre atracțiile Crângului se numără discoteci, locuri de joacă pentru copii, un colț al jucătorilor de șah și table, precum și plimbări cu barca pe lac. Pădurea își are originea în Codrii Vlăsiei, care acopereau mare parte din câmpia Dunării, în estul Munteniei. În
Parcul Crâng () [Corola-website/Science/311423_a_312752]
-
apere Braniștea și nimenea să nu fie volnic a intra în Braniște de a tăia, pentru că acel om, ce va tăia, Părintele Episcop să fie volnic a-i face dojană și pedeapsă...” Prima atestare a acestei păduri cu numele de "Crâng" datează de pe 23 octombrie 1568, când Alexandru II Mircea, voievod al Țării Românești a folosit denumirea de "crângul târgului" într-un act prin care reafirma proprietatea episcopiei Buzăului asupra acelui teren. Apoi, în 1571, același domnitor a trimis poruncă logofătului
Parcul Crâng () [Corola-website/Science/311423_a_312752]
-
ce va tăia, Părintele Episcop să fie volnic a-i face dojană și pedeapsă...” Prima atestare a acestei păduri cu numele de "Crâng" datează de pe 23 octombrie 1568, când Alexandru II Mircea, voievod al Țării Românești a folosit denumirea de "crângul târgului" într-un act prin care reafirma proprietatea episcopiei Buzăului asupra acelui teren. Apoi, în 1571, același domnitor a trimis poruncă logofătului Radu, ispravnicul Buzăului, să interzică tăierile de tufe din crâng atât târgoveților, cât și clucerilor. O poruncă similară
Parcul Crâng () [Corola-website/Science/311423_a_312752]
-
voievod al Țării Românești a folosit denumirea de "crângul târgului" într-un act prin care reafirma proprietatea episcopiei Buzăului asupra acelui teren. Apoi, în 1571, același domnitor a trimis poruncă logofătului Radu, ispravnicul Buzăului, să interzică tăierile de tufe din crâng atât târgoveților, cât și clucerilor. O poruncă similară, dată de Constantin Vornicul căpitanului Caloian de la Buzău pe la 1706, a primit din partea târgoveților răspuns, aceștia cerând domnului Constantin Brâncoveanu să permită târgoveților să taie din tufe, deoarece în Braniște se ascundeau
Parcul Crâng () [Corola-website/Science/311423_a_312752]
-
similară, dată de Constantin Vornicul căpitanului Caloian de la Buzău pe la 1706, a primit din partea târgoveților răspuns, aceștia cerând domnului Constantin Brâncoveanu să permită târgoveților să taie din tufe, deoarece în Braniște se ascundeau tâlhari; domnitorul a permis rărirea (nu defrișarea) crângului. Prima oară când locuitorii orașului au folosit pădurea ca loc de agrement a fost în 1828. În 1850, o parte din pădure a fost cedată de către episcopie administrației orașului, pentru amenajarea acolo a unei grădini publice, ceea ce s-a și
Parcul Crâng () [Corola-website/Science/311423_a_312752]
-
episcopie administrației orașului, pentru amenajarea acolo a unei grădini publice, ceea ce s-a și făcut în timpul domniei lui Barbu Știrbei. În 1863, legea secularizării averilor mănăstirești propusă de Alexandru Ioan Cuza a fost apoi adoptată de Parlamentul României. Astfel, pădurea Crâng, posesiune a eposcopiei, a fost naționalizată și trecută în administrația guvernului central, orașul păstrând în administrare porțiunea din pădure unde era amenajată grădina publică. Ulterior, însă, primul ministru Ion C. Brătianu a acceptat cererile consiliului local al Buzăului de a
Parcul Crâng () [Corola-website/Science/311423_a_312752]