1,701 matches
-
considerabil numărul. În număr relativ restrâns se întâlnesc prepelițe, turturele, potârnichi, dumbrăvenci, prigorii etc., iar dintre răpitoare uliul porumbac, șorecarul încălțat, cucuveaua, vulturul pescar. Fazanii colonizați în păduri s-au înmulțit rapid. Ihtiofauna este reprezentată prin peștii autohtoni, astfel: caras, crap, babușcă, obleț, biban, plătică, văduviță, știucă, ghiborț, avat. La distanța de 200 m spre sud de clădirea S.M.T. Dudescu s-au descoperit trei morminte de incinerație geto-dace. Acestea au fost găsite la adâncimea de 1,40 m în șanțul săpat
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
Lacul Suhaia, Gârla Vidroiului, Gârla Lungă, Văslui și a apelor din râurile Oltul, Călmățui, Urlui, Vedea, Teleorman, în fiecare primăvară luncile primeau cele necesare dezvoltării vegetației pentru creșterea animalelor, a pomilor. Lacurile primeau apă proaspătă în care creșteau peștele ( albitură, crapi, caras, cegă, ghindari, lin, etc..), melci, scoici,etc. La margini de lacuri creșteau: trestie, papură, păpurici, iar în stufăriș trăiau păsări sălbatice (rațe, gâște, stârci, bodârlăi, lișițe, etc. ). Pădurile de stejari, de fagi și frasini împodobeau aceste pământuri, îmbogățeau zilnic
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
în vegetația de ierburi de hârciog, șoarecele de câmp. Fauna pădurilor cuprinde o diversitate de specii: ciocănitoare, privighetoare, cucul, pițigoi, gaiță, mierla, pitulicea, turturica, rândunica, vrabia. Apele Siretului constituie mediu de viață al unui număr mare de specii de pești: crapul, mreana, caras, bibanul, știuca. Stema comunei Adâncata se compune dintr-un scut tăiat. În câmp superior, pe fond albastru, trei frunze de stejar alăturate, de aur. În câmp inferior, pe fond roșu, un căprior alergând spre dreapta, cu capul văzut
Comuna Adâncata, Suceava () [Corola-website/Science/301926_a_303255]
-
brotăcelul (Hylo arborio). Dintre reptilele existene putem enumera: șarpele orb (Anguis fragilis), șopârla de câmp (Lacerto agilis), șarpele de casă (Natrix natrix), șarpele de frunze (Elaphe longissima). Mai întâlnim in apele râului Suceava, precum și în iazurile oamenilor pești ca: știuca, crapul, cleanul, scobarul. Păsările diurne,crepusculare și nocturne sunt: pupăza (Upupa epops), dumbrăveanca (Coracias garrulus), privighetoarea (Luscina luscina), pițigoii (Parus sp.), ciocănitorile (Dendrocopos sp.), coțofana, cucul, prepelița, potârnichea. Mamiferele cele mai cunoscute sunt: lupul, vulpea, iepurele, veverița, ariciul și căprioara. În
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
Jiului" mai încolo cu un kilometru, între anii 1953 - 1956 / 1966 - 1968, spre a nu mai fi amenințat terasamentul căii ferate cu surparea, au sporit pitorescul tatomireștean cu flora și fauna unor mirabile bălți, păpurișuri, zăvoaie, cu bogăție piscicolă, de la crapi, mrene, la somni, știuci etc., cu scoici, rațe / gâște sălbatice etc., ori cu gușteri și șerpi, cu mistreți și lupi, cu căprioare, iepuri, fazani etc. Pentru "inconfundabilul" univers tatomireștean, a ni se îngădui să cităm din cartea «Perimetru sentimental» de
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]
-
și căprioara ce se întâlnesc din ce in ce mai rar. Dintre păsări, cele mai răspândite sunt: cioară, coțofana, graurul, cucul, guguștiucul, sticletele, rândunica, privighetoarea, bufnita, fazan, etc. <br> Fauna acvatică se găsește în pârâul și Baltă Cocioc, se compune din: pești (plătica, lostrița, crapul, roșioara, caras), broaște, șerpi, șopârle. <br> În partea de nord a localității se află amenajată o pescărie, unde se pot întâlni crap românesc și fitofag. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vărăști se ridică la locuitori, în scădere față de
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
fazan, etc. <br> Fauna acvatică se găsește în pârâul și Baltă Cocioc, se compune din: pești (plătica, lostrița, crapul, roșioara, caras), broaște, șerpi, șopârle. <br> În partea de nord a localității se află amenajată o pescărie, unde se pot întâlni crap românesc și fitofag. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vărăști se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (73,94%), cu o minoritate de romi (21,64%). Pentru
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
așa după multele cioburi de cărămizi ce se găsesc în latura sa de nord. Unele canale de drenaj mai au țipari și țestoase, ultime rămășițe ale unei faune deosebit de bogate. Până în anii 60 era pește din belșug, cu specii valoroase, crap, plătică, știucă, caras, caracudă, lin, pe lângă plevușcă și scoici sau raci, iar avifauna era reprezentată de toate speciile acvatice din lunca Dunării, cocori, stârci, bâtlani, egrete, nagâți, pescăruși, rațe, gâște, lișițe, găinușe de baltă, care au dispărut toate. Au mai
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
desființate în 1954, fiind raționalizate pâinea, laptele, uleiul, zahărul și carnea. În magazine nu se găseau în mod curent carne (pui, porc, vită), ouă, lapte. Ca produse din carne puteai găsi curent doar pește înghețat (stavrid, cod, merluciu) sau proaspăt (crap, caras, biban, știucă, roșioară, guvizi-în localitățile de lângă mare, șalău și somn-care erau scumpe), conserve de pește (rusești), tacâmuri de pui (gheare și gâturi), picioare de porc (numiți adidași), salam cu soia, scoici albaneze, creveți în ulei. Din când în când
Republica Socialistă România () [Corola-website/Science/298591_a_299920]
-
și cârtița. Păsările sunt reprezentate de cioară, pițigoi, gaiță, ciocârlie, privighetoare, sticlete, cuc, găinușă, barză, rață pitică, nagâț, iar reptilele de șopârle și șerpi. Un loc important îl ocupă fauna piscicolă. Printre speciile care populează apele râurilor sunt: clean, scobar, crap, plătică, zvârlugă, țipar etc. precum și numeroase specii de batracieni, broaște țestoase etc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Liteni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
Din fauna apelor curgătoare de munte pot fi amintite speciile: păstrăvul (Salmo trutta), lipanul (Thymalus thymalus), lostrița (Hucho hucho), porcușorul de munte (Gobio gobio). În Mureș trăiesc de asemenea mai multe specii de pești, cum ar fi : avatul, bibanul, carasul, crapul, linul, păstrăvul, roșioara, somnul, șalăuul, știuca și cleanul. În etajul de deal și podiș pot fi întâlnite următoarele specii :animale- iepurele (Lepus europaeus), căprioara, veverița, nevăstuica (Mustella nivalis), pârșul (Glis glis), orbetele (Spalax leucodon transsylvanica), păsări - cicocănitoarea (Dryobates major), gaița
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
Garrulus glandaris), gaia (Milvus milvus), pupăza (Upupa epops), turturica (Streptopelia turtur), porumbelul gulerat (Columba palumbus), cinteza (Fringilla montifringilla), grangurele (Oriolus oriolus), cucul (Cuculus canorus), fazanul (Phasianus colchicus), etc. Etajul apelor curgătoare și lacustre cuprinde mai multe specii de viețuitoare: pești - crapul (Cyprinus carpio), cleanul (Leuciscus squalius), știuca (Esox lucinus), somnul (Silurus glanis), raci (Astacus), moluște, rațe sălbatice (Anas platyrhynchos). Grădina Zoologică din Târgu Mureș reprezintă un loc de atracție pentru localnici și turiști, fiind cea mai mare, diversificată și populată grădină
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
află la 2 km de Hotin. De pe dealul Rașcov se deschide o panoramă pitorească. Nu departe de satul Rașcov există grote de piatră săpate pe malul Nistrului. Pescuitul în raionul Hotin este posibil doar pe râul Nistru, putând fi prinși crapi. Pădurile din raion ocupă o suprafață de 14.000 hectare, viețuind aici animale ca vulpi, căprioare, iepuri, rațe sălbatice etc.
Raionul Hotin () [Corola-website/Science/307359_a_308688]
-
Sasîk supraviețuiesc totuși 47 de specii de pești, care fac parte din 12 familii ("Acipenseridae, Clupeidae, Cyprinidae, Esocidae, Cobitidae, Siluridae, Atherenidae, Gasterosteidae, Percidae, Gobiidae, Syngnathidae, Pleuronectidae"). Dintre speciile principale de pești, sunt de menționat carasul "Carassius gibelio", plătica "Abramis brama", crapul "Cyprinus carpio", șalăul "Lucioperca lucioperca" și bibanul "Perca fluviatilis".
Limanul Sasic () [Corola-website/Science/308582_a_309911]
-
cele mai ridicate care foarte rar sint inundate. Pe teritoriul rezervației se întâlnesc și specii rare de mamifere: vidra (lutra lutra), hermelina (Mustera erminea), nurca europeană (Mustela lutreola) ș.a. Ihtiofauna complexului acvatic este reprezentată de peste 30 de specii de pești: crapul, carasul, plătica, văduvița, avatul, babușca, somonul, șalăul, cosașul ș.a. Specii rare: plătica de Dunăre, bibanul-soare, cega, soretele, mihalțul ș.a.
Prutul de Jos () [Corola-website/Science/308721_a_310050]
-
din timpuri străvechi. În Japonia, data de 5 mai a fost transformată în sărbătoare națională în anul 1948. Cu toate că sărbătoarea se numește Ziua Copiilor, acest festival este doar pentru băieți. Familiile japoneze cu băieți atârnă, în afara caselor lor, panglici reprezentând crapi, simbol al puterii, și expun armuri și păpuși reprezentând samurai în interiorul casei. De asemenea, cu această ocazie se mănâncă prăjituri speciale din orez. Sărbătorit pe 7 iulie, sau pe 7 august în unele zone ale Japoniei, Festivalul Tanabata își are
Festivaluri japoneze () [Corola-website/Science/308201_a_309530]
-
ca "Hora de la Broșteni", o altă reprezentare a compoziției din 1914 " Pâinea noastră cea de toate zilele" și " Întoarcerea de la coasă, La fântână, Cosașii" și "Întoarcerea de la pârâu". În acest deceniu a mai pictat "naturi moarte" cu pepeni, mere, un crap, cireșe și multe flori. A făcut și un autoportret executat cu pete de culoare circulare, în rotocoale. În anul 1931, el a declarat că: La șaizeci și cinci de ani, Octav Băncilă a încheiat activitatea de profesor la catedra de pictură a
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
obicei planturoase, el fiind interesat de un studiu realist al lor fără o portretizare pe care la începuturile sale artistice o conferise într-un mod poetic nimfelor și bancantelor realizate. Strălucitoare și expresive sunt naturile moarte, dintre care se remarcă "Crapul" sau "" pictați la Broșteni, precum și o mulțime de tablouri cu fructe ca pepeni, mere, cireșe, gutui sau portocale. În naturile moarte, artistul a adus și obiecte casnice pe care le-a tratat cu mare vioiciune fără să fie preocupat să
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
diferite specii de animale sălbatice (vulpea, lupul, mistrețul, dihorul de stepă, viezurele, hârciogul, pisica sălbatică) și din păsări (ciocârlia de câmpie, privighetoarea, cucul, fazanul, bufnița etc.) specifice zonei de deal. Bălțile au de asemenea o mare varietate de pești (carasul, crapul, roșioara ș.a.) iar în albia râului Vedea întâlnim cleanul și nisiparnița. Satele comunei sunt conectate cu restul localităților țării doar prin drumul județean 703, având o lungime de 28 km (pe teritoriul comunei), dintre care asfaltați 7 km iar 21
Comuna Spineni, Olt () [Corola-website/Science/298965_a_300294]
-
de ani ca să reușească în cariera de scriitor". Visul succesului în literatura mainstream a murit cu adevărat în ianuarie 1963, când agenția literară Scott Meredith i-a returnat toate romanele mainstream nevândute. Doar una dintre aceste opere, "Confessions of a Crap Artist", a fost publicată pe durata vieții lu Dick. În 1963, Dick a câștigat premiul Hugo pentru "Omul din castelul înalt". Deși aclamat ca un geniu al lumii science fiction, nu a fost apreciat în lumea literaturii mainstream, rămânându-i
Philip K. Dick () [Corola-website/Science/304149_a_305478]
-
șC) Lungimea totală recomandată a animalului de experiență (cm) Brachydanio rerio (Teleostei, Cyprinidae) (Hamilton-Buchanan) Peștele zebră 20 - 24 3,0±0,5 Pimephales promelas (Teleostei, Cyprinidae) (Rafinesque) Boiștean 20 - 24 5,0±2.0 Cyprinus carpio (Teleostei, Cyprinidae) (Linneaus 1758 ) Crap comun 20 - 24 6,0±2,0 Oryzias Latipes (Teleostei, Poeciliidae) Cyprinodontidae (Tommick and Schlegel 1850) Kilifish 20 - 24 3,0±1,0 Poecilia reticulata ( Teleostei, Poeciliidae) (Peters 1859) Guppy 20 - 24 3,0±1,0 Lepomis macrochirus(Teleostei, Centrarchidae
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
tinerimii artistice"” unde expune numeroase tablouri, portrete, compoziții sau peisaje, realizate riguros, unele având chiar efect de clarobscur („Hamali în port”). Având un rafinament și o cultură vizuală demnă de un artist modern, acesta realizează lucrări deosebite cum ar fi: „Crapii”, „Natură moartă cu pipă și fructe” sau „Farfurie cu raci”. În peisajele sale sunt imortalizate momente ale amiezii de vară cu aer încins și lumină intensă. O importanță deosebită este acordată tehnicii gravurii, Steriadi fiind foarte pasionat de aceasta. Dărăscu
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
Parcului Național Coorong și nu în apa fluviului. In Murray trăiesc ca. 28 de specii de pești autohtoni printre care „Maccullochella peelii peelii” și o specie de biban care atinge 1,8 m lungime și o greutate de 113 kg. Crapul european care s-a aclimatizat s-a înmuțit excesiv ajungând azi să constituie 90 % din populația de pește din fluviu.
Fluviul Murray () [Corola-website/Science/311583_a_312912]
-
unei fețe de pernă). Ruptura din cadrul trupei a început să devină evidentă în jurul anului 1983, și s-a concretizat în concedierea lui Mick Jones de către Strummer însuși. Trei ani mai târziu, the Clash au lansat un ultim album, "Cut The Crap", care nu a avut succes la public. Sfârșitul oficial a survenit în același an, Strummer urmând mai departe o carieră în muzică și film; pe parcursul anilor următori, a jucat în filme ca "Walker" și "Straight to Hell" (regizate de Alex
Joe Strummer () [Corola-website/Science/310859_a_312188]
-
cosașul verde, lăcusta călătoare, gândacul de colorado ( care provoacă pagube culturilor de cartofi), cărăbușul de mai, rădașca, cărăbușul negru care este prezent în păduri, precum și o mare varietate de fluturi. În râurile comunei se pot găsi specii de pești precum crapul, carasul, linul, bibanul, știuca, somnul, țiparul și altele. Păsările au devenit mai puține datorită asanării mlaștinilor și tăierii arbuștilor de pe câmp. Se întâlnesc mierla, pițigoiul de grădină, prepelița, cioara de semănături, vrabia, potârnichea, guguștiucul, fazanul și rar rața și gâsca
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]