15,728 matches
-
sau René Guénon, ca să nu pomenesc decît de cîțiva dintre monștri sacri ai filozofiei oculte. În esență însă, și noi și ei sîntem ființe magice, aparținînd aceleiași oficine filozofice. Atîta doar că ei sînt păgîni luminați, în vreme ce noi sîntem niște creștini scăpătați.
Oficina păgînilor luminați by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10702_a_12027]
-
Lumina, A întors o filă nouă; Crucea înroșește ouă Care-ascund era creștină. Ziua crește dintr-o rază, Soarele din ea se naște, Moartea piere-n prag de Paste Când Hristosul înviază. Răsăritul iar vopsește Ceru-n sângele Luminii, Hăituiți mereu, creștinii Îl ascund sub șolzi de pește! EU, POETUL Eu sunt poetul care Bea pelinul, Adus de vrăjitoare, Din tainul Păstrat pentru impudice fecioare. Mă-mpleticesc în proza Dar am versul - O salvatoare doză - Pentru mersul Pe sârma-ntinsă lumii sub
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
atitudini și mentalități, toate încadrându-se în armonia cuminte a universului sau poetic. Asceza din anii prigoanei comuniste, puterea de-a refuză colaborarea, lau ridicat pe înălțimile jertfirii christice. Voiculescu și-a răbdat martiriul conștient. Recunoaște vremea prigoanei venită peste creștini și, ca un alt Christ, acceptă Crucea mântuitoare, poate cea mai grea, fără răzvrătire: „Tu, Cruce, dulce jug al lui Christos,/ De Tine-n veci acuma nu mai fug”. Capodoperele voiculesciene, rămase în manuscris, văd lumină tiparului numai după moartea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
pat unde acesta va putea să se roage nevăzut. Trăirea să spirituală s-a răsfrânt și în afara zidurilor detenției. Arheologul Vasile Boroneant, tânăr deținut pe-atunci, își amintește despre bunătatea doctorului-poet: „Se hrănea parcă din Duh Sfânt și era un creștin desăvârșit. Nu-l interesa prea mult hrană, împărțind-o cu ceilalți. Se crease în jurul lui un cerc de profitori, care uneori îi luau mâncarea fără ca măcar să-l întrebe. Într-o zi, un bolnav, desi operat, s-a repezit să-i
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
-n multe limbi cântă, ca Dumnezeu nu e bătrân degeaba. El știe binea-a binecuvânta și pe planetă, inca drege treaba. dacă-mi umblați, furiș, prin manuscris și vreți să știți și voi cum e Pământul, v-o spun chiar eu - creștinul neproscris: terra se-nvârte precum bate vântul. m-am ospătat cu șefi de trib și regi și nu știu lume bună cum se face, în limba noastră poți să te-nțelegi pe ori ce țărm de salța steag de pace
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
de fân, nu poate da nici un amănunt: "Ce-ai văzut?" "Nimic." "De ce?" "Mă uitam la oi." O formă de civilizație foarte concentrată asupra unor adevăruri/ interese proprii - aceasta a fost, în mare parte, caracteristică satului românesc" (Alexandru Duțu; p. 168); ,Creștinii nu sunt utopici, ei sunt de un realism care pe unii contemporani îi poate deruta. Creștinii trebuie să știe mereu foarte exact unde stau, ce trăiesc, ce vor, mereu trebuie să aibă exemplul lui Christos, al Apostolilor, al primilor creștini
Felii de viață (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10925_a_12250]
-
O formă de civilizație foarte concentrată asupra unor adevăruri/ interese proprii - aceasta a fost, în mare parte, caracteristică satului românesc" (Alexandru Duțu; p. 168); ,Creștinii nu sunt utopici, ei sunt de un realism care pe unii contemporani îi poate deruta. Creștinii trebuie să știe mereu foarte exact unde stau, ce trăiesc, ce vor, mereu trebuie să aibă exemplul lui Christos, al Apostolilor, al primilor creștini, acei oameni care au știut să administreze bine realitățile pe care le trăiau. "Eu nu mă
Felii de viață (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10925_a_12250]
-
Creștinii nu sunt utopici, ei sunt de un realism care pe unii contemporani îi poate deruta. Creștinii trebuie să știe mereu foarte exact unde stau, ce trăiesc, ce vor, mereu trebuie să aibă exemplul lui Christos, al Apostolilor, al primilor creștini, acei oameni care au știut să administreze bine realitățile pe care le trăiau. "Eu nu mă lupt la întâmplare" zice Apostolul Pavel, adică el știe bine ce vrea, el vrea cununa, vrea să se încununeze vorbind despre sine ca despre
Felii de viață (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10925_a_12250]
-
Mare, tutela Locurilor Sfinte), ci drept ,ripostă la expansiunea militară a islamului". Înaintea secolului al XI-lea, ,cruciadele" erau simple pelerinaje spre tărâmurile unde a trăit Mântuitorul, drumul spre Palestina fiind străbătut de zeci, poate de sute de mii de creștini. După anul 1000, ocupația arabă renunță la politica, oarecum tolerantă de până atunci, trecând la măsuri radicale: creștinii din administrația califatului au fost obligați să treacă la islamism, iar califul El-Hakim a dezlănțuit o serie de persecuții ce-au culminat
Cine are nevoie de cruciați? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10997_a_12322]
-
erau simple pelerinaje spre tărâmurile unde a trăit Mântuitorul, drumul spre Palestina fiind străbătut de zeci, poate de sute de mii de creștini. După anul 1000, ocupația arabă renunță la politica, oarecum tolerantă de până atunci, trecând la măsuri radicale: creștinii din administrația califatului au fost obligați să treacă la islamism, iar califul El-Hakim a dezlănțuit o serie de persecuții ce-au culminat cu profanarea și distrugerea Sfântului Mormânt. Să nu uităm că în secolele anterioare musulmanii ocupaseră Palestina, anihilaseră pe
Cine are nevoie de cruciați? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10997_a_12322]
-
să trăiești, n-alegi să mori. Dar poți, deseori - poate, tot timpul - alege și cum să trăiești și ce valori vei respecta în ceasul morții. Romanticii au preferat dintotdeauna tema asta. Însă nu numai ei. Și stoicii. Și cei dintîi creștini. Și alții. Nearly-Headless-Nick (Nick-cel-aproape-fără-cap) din ciclul Harry Potter nu a avut curaj să moară, după cum chiar el mărturisește (dar de-abia la finele volumului al cincilea, pentru ca o asemenea mărturisire nu e nici ușoară și nici onorantă), așa încît nu
Despre alegeri, timp și mărturii by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/11014_a_12339]
-
loc unei noi religii. Noua religie este cu atît mai stranie cu cît ea este lipsită de un Dumnezeu transcendent. Această religie, spune Drăghicescu, este socialismul. Socialismul este o formă de creștinism în care idealurile egalitariste și justițiare ale vechilor creștini se vor împlini, chipurile, aici, în lumea aceasta, oamenii nemaitrebuind să aștepte venirea împărăției cerești. Altfel spus, judecata de apoi se face acum, și nu apoi, și de aceea ea este marea judecată de acum. Socialismul, îmbinat cu știința contemporană
A fi ateu din prea multă credință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10850_a_12175]
-
de comentatori - între care Traian Ungureanu, Cătălin Avramescu sau Cristian Pârvulescu - au persistat totuși indiciile unei confuzii. Nu puțini au forțat aparențele comparației islam versus creștinism. Având acces facil la silogistică, dl Cristian Tudor Popescu și-a rostit gândul: ,Nici creștinilor nu le-ar plăcea o caricatură în care Iisus ar aprinde cu mâna lui un rug al Inchiziției." Această premisă minoră ar putea părea justă, dacă un minim exercițiu de memorie n-ar sfida pripeala concluziei. Nu mai departe de
Limitele unei comparații by Mihail Neamțu () [Corola-journal/Journalistic/10857_a_12182]
-
Montaigne, 1975). În fine, anul 2000 consemnează gestul fără precedent al papei Ioan Paul al II-lea care, într-o duminică a Postului Mare, a cerut iertare umanității pentru toate ororile comise de-a lungul istoriei în numele Bisericii. Pe scurt, creștinii civilizați și civilizatori ai Europei au dovedit că pot înțelege sensul terapeutic al satirei, atunci când aceasta face referire la urâciunea propriilor lor defecte. Umorul - ne reamintește Teodor Baconsky într-un excelent studiu despre ,Râsul Patriarhilor" (București: Anastasia, 1996) - n-a
Limitele unei comparații by Mihail Neamțu () [Corola-journal/Journalistic/10857_a_12182]
-
ale "umanității degradate", ci ale umilității asumate. Omul, socotește Ionescu, "crede în Dumnezeu din slăbiciune". Nu forța morală, convingerea, noblețea și alte asemenea "gogoși" ne îndreaptă spre devoțiune, ci propria noastră neputință. Avem a face, constată Sergiu Miculescu, cu un "creștin revoltat, din familia lui Iov. Natură ciclotimică, oscilează între extaz și circumspecție. Ocolind structura bisericească ce i se pare degenerată, formalizată, Eugen Ionescu apelează compensator la forme primitive ale metafizicului, precum superstiția. Ea ar intra în clădirea simțămîntului religios, chiar dacă
Eugen Ionescu pe via religiosa by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10198_a_11523]
-
Extazul este „beția cu energie pozitivă”. Dragostea puternică, muzica, frumusețile naturii, pot produce starea de extaz, ca o mărturie a contactului cu energia pură. Prin extaz, părăsim condiția noastră materială și dispare frica de moarte pentru că necunoscutul devine cunoscut. Rugăciunea creștinului ortodox „precum În cer așa și pre pământ” Începe să prindă contur În Înțelegerea noastră. PICCOLO ARLECCHINO În urma ta... cioburi de gheață mă plouă cu emoții, când dulci, ca sudul din Apa Lunii, când misterioase, ca albastrul Apei lui Neptun
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
princiare se găsea și un vechi gramofon; după ce întoarse manivela se auzi printre hârâituri o voce sublimă de soprană cântând Ave Maria. A fost Ajunul cel mai frumos pe care l-am petrecut; cu toții eram reculeși, luxul lipsea, precum primilor creștini din catacombe. Am observat că prietenul meu nu se așeza, pe semne că avea dureri. - Am să merg la catedrală, la messe de minuit spuse Balduin, când bătrâna doamnă adormi. Eu nu puteam să vin, ateismul meu militant mă oprea
Prințul spălător de geamuri by Ion Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10744_a_12069]
-
vale, hăulind doine de jale... BALADA Țara mea din povești cât de tristă ne ești; și poetul - credea că-ți veghează o stea, steaua ta de destin dintr-un veșnic amin unde chiar Dumnezeu te botează mereu. Țara mea de creștini botezați sub lumini, cât necaz îți e dat? cât mai ai de oftat? trece timpul la pas. doina-ți moare în glas. s-au rupt brazii din trunchi și-au căzut în genunchi. george filip credea că-ți veghează o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
care astăzi trăim. Repercusiuni morale. Conform articolului înainte menționat din „The Ecomist”, guvernul român este heterogen iar acțiunile sale sunt incoerențe: Țărăniștii vor continua să-i deteste pe Social Democrați pentru legăturile acestora cu comuniștii; Social Democrații îi disprețuesc pe Creștin Democrați că pe niște țărănoi fără minte, iar țărăniștii se urăsc atât între ei, cât și pe toți ceilalți la un loc. Conform ziarului Universul din 12 Iunie '98, luptele de guerila din interiorul convenției democrate, tocmai când România este
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
deschide orizontul. Câteva exemple: „Cum a ajuns filtratorul Filipe colonel” - autoare Ana Catinca Florea, clasa a VII-a, Avenor College, București; „Cursul de anatofantezie” - autoare Teodora Leon, clasa a VII-a, Colegiul „Costache Negruzzi”, Iași; „Cum au ajuns microbii Pelzo creștini” - autor Gabriel Cărtărescu, clasa a V-a, Școala „Hermann Oberth”, Voluntari; „Marea călătorie a lui Frap” - autor Aron Ciocan, clasa a VI-a , Școala „Hermann Oberth”, Voluntari; „Dincolo de limite” - autor Mihai Ilaș, clasa a VIII-a, Școala Gimnazială „Sfîntul Andrei
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3064_a_4389]
-
povestindu-i lui Momo, care conduce mașina și nu poate privi în jur, tot ce vede important (invizibilul devenind vizibil). Fiindcă Ibrahim - numele arabizat al patriarhului Abraham - este, ca și Moise, adeptul unei religii abrahamice, amândoi sunt „oamenii Cărții”, alături de creștini: ceea ce face de înțeles o anumită înrudire spirituală și relativizarea religioasă. Dacă, în final, Momo devine musulman, preluând învățăturile și practicile sufi - dansul extatic, care îi transmite aceeași liniște pe care o avea și Ibrahim, care moare împăcat cu sine
„Poate există suflet turc“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3076_a_4401]
-
vârste diferite. Cititorul român, care a crescut cu Tache, Ianke și Cadâr, piesa interbelicului Victor Ion Popa (de neuitat datorită triadelor Finteșteanu- Giugaru-Anghelescu și Beligan - Moraru -Dinică), și care nu vede nimic de mirare în toleranța religioasă și conviețuirea între creștini, evrei și musulmani, știe foarte bine că „lentoarea e secretul fericirii” (cum îl învață Ibrahim pe micul Moise, devenit Mohamed, să trăiască). Nu va găsi nimic de mirare în sfaturile turcului și nici în substituirea Moise-Mohamed, dar se va simți
„Poate există suflet turc“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3076_a_4401]
-
primul pe buletinul de vot, fiind urmat de Partidul Mișcarea Populară, UDMR, Alianța PSD-UNPR-PC, PNL, PRM, Alianța Națională a Agricultorilor, Partidul Dreptății Sociale, Partidul Noua Republică, Partidul Verde, Partidul Forța Civică, Partidul Ecologist Român, Partidul Alternativa Socialistă, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat, Partidul Poporului — Dan Diaconescu și independenții Corina Georgiana Ungureanu, Constantin Filip Titian, Dănuț Liga, Paul Purea, Pericle Iulian Capsali, Costea Peter, Mircea Diaconu și Valentin Dăeanu.
Start confruntării electorale. Ce-i interzis în cursa pentru europarlamentare by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/30880_a_32205]
-
tai în somn N-am crezut în viața mea Că există-așa lichea Mintea mea nu înțelege Cum nu respecți nici o lege Te ții ca boala de om Funar, jalnic carcinom Cancer pe două picioare Tu, vierme de închisoare... Eu, creștinul, le fac bine Dar ei vor să mă termine I-am primit, la drum de seară Și-au vrut să mă dea afară Chiar din propria mea casă Lua-i-ar mumia cu coasă... Ai fost un simplu primar Diliman
CV Tudor, atac furibund. Cine e ”Cancer pe două picioare” by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/30921_a_32246]
-
avantajos. Dar ca s-o dau în editură ar fi s-o supun criticii Sinodului. Și știu eu ce lărgime au vederile celor ce-l compun? Un preot de oarecare vedere îmi spunea deunăzi că, la judecata de apoi numai creștinii vor fi admiși, iar popoarele fără botezul creștin, nu!! De aceea, dacă reușesc cu Slutica, pot publica pe spezele mele studiul acesta, fără să-mi văd tăiate de cenzura preoțească lucruri, care le simt cu toată puterea sufletului și a
Însemnări despre prozatoarea Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3465_a_4790]