11,160 matches
-
cultură ale acestui erudit cărturar. Revelatoare și demne de reținut sunt epistolele lui Constantin Noica, Lucian Blaga și excelentul profil pe care i-l face George Oprescu, ce se publică, acum, întâia oară și care surprind aspecte fundamentale ale biografiei creatoare a celui mai însemnat istoric de artă din secolul trecut. Mărturiile acestea, deloc conjuncturale, contribuie la elaborarea unei biografii 1 complete și atât de necesare închinate lui Remus Nicolescu, care, momentan, nu beneficiază de o restituire integrală a operei sale
Remus Niculescu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4308_a_5633]
-
-s ăștia!? Câte calități pot avea!? Păi, să vedem. Memorie, sigur, minte cât încape, deși astea două nu prea se potrivesc, har pentru limbi, putere de muncă, voință, ambiție... Cam mult pentru un singur om! Lăsat să se manifeste, spiritul creator va invada tot organismul. Dacă nu-l ai, nu-i poți substitui nimic. Poți să-l imiți, dar nu merită osteneala. Când îl ai în măsură mică, trece de la sine, ca o viroză ușoară, ca un guturai. E. Lovinescu: „L
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3015_a_4340]
-
Márquez, așa cum consemnează el însuși în autobiografia Vivir para contarla, să aleagă modalitatea fantastică a realismului magic pentru scrierea faimosului său roman Cien años de soledad. Ulterior, romanul scriitorului columbian și alte opere ale literaturii latino-americane, care asimilase în mod creator suprarealismul francez, au adus scriitorilor din Spania anilor șaizeci un exemplu de urmat, în privința renovării formei estetice, în spiritul celor mai noi orientări ale literaturii americane și europene (inclusiv cea reprezentată de Kafka). Operele lui Franz Kafka au avut în
Franz Kafka în literatura spaniolă by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3018_a_4343]
-
norme eterice. De ce e secretă?” În contemporaneitatea noastră, capitalismul de ficțiune în care trăim provoacă tot mai des asemenea întrebări. La 130 de ani de la naștere, Franz Kafka (Praga, 3 iulie 1983 - Kierling, Austria, 3 iunie 1924), mit literar și creator al unui univers fantastic cu rădăcini în realitatea profundă a existenței umane, rămâne de o ardentă actualitate.
Franz Kafka în literatura spaniolă by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3018_a_4343]
-
omul ignorant din mulțime, apt să devină un factor politic demn de luat în seamă și, tocmai de aceea, distructiv! La Franklin se înregistra doar benigna uimire în fața fragilității lucrurilor - istoria depinde de atât de puțin! Optimismul iluminist al omului creator de evenimente e înlocuit, la Adams, cu anxietatea observațiilor: ieftinirea e simptomatică, totul, inclusiv energia, se ieftinește, adică și substanța vieții. Adams deplânge pierderea aristocrației, față de Franklin, care exalta virtutea umilinței, inclusiv a tonului socratic. Smerit, el se întreabă, se
O carte despre subiectivitatea creatoare by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3028_a_4353]
-
autobiografic. Nicio regulă nu este până la urmă unica posibilă, soluțiile adoptate de diverșii autobiografi sunt, toate, valabile în ordine artistică, reprezentând tot atâtea mărturii despre natura umană. Cartea lasă, așadar, în suspensie orice formulare definitivă, proclamând misterul infinit al subiectivității creatoare. Ea oglindește fascinația inepuizabilității eului autobiografic, apt să ofere nenumărate modele, nuanțate în funcție de reactivitatea individului față de o realitate mereu nouă, dar și față de lărgirea dimensiunii interioare, activată de o evoluție a prospectărilor psihologice și spirituale.
O carte despre subiectivitatea creatoare by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3028_a_4353]
-
atent cu toată lumea. Era un punct de atracție (...) Împrăștia În jur un aer de sănătate morală, de Încredere și bărbăție. Venea de la spitalul din Brașov. Întors de pe front, scrisese niște poezii de război foarte apreciate. Era Încă În plină vigoare creatoare și apărea mereu cu ceva nou. Creația lui variată a fost ca o hrană pentru toți, ca o cuminecătură la praznicele mari.” Omul acesta legendar care l-a adus pe Iisus În celulele deținuților a pătruns În sufletului lui Dumitru
Vulturul albastru -Fragment-. In: Editura Destine Literare by Ioan barbu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_387]
-
creștin, cu asimilarea oarecum forțată a valorilor altei epoci istorice. Ifigenia lui Euripide renunță să lupte pentru viață când înțelege că altfel oștile grecești nu vor porni spre Troia. Ifigenia lui Eliade își acceptă cu seninătate moartea transformată în sacrificiu creator. Legenda elină e autohtonizată prin relevarea legăturilor cu folclorul românesc: jertfa Ifigeniei se înrudește cu a Anei lui Manole și cu moartea ciobanului mioritic, transfigurată în nuntă cosmică, atitudinea aparent pasivă a eroilor dovedind înțelegerea superioară a destinului. Piesa ilustrează
Dramaturgii români și Antichitatea by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3035_a_4360]
-
vs stridii (burghezia elevată) se armonizează cu vinul, numitor comun nelipsit unei mari culturi a bucatelor, unde erotismul gay cu iz de corupere de minore este sublimat artistic la nivel superior în expoziția Emmei, artistă emancipată și vizitată de ulcerații creatoare și de puțină rezistență în mediul heterocritic. Ca un supliment moral, are loc asumarea unei vocații pedagogice de către Adèle în calitatea sa de educatoare conștiincioasă. Copiii sunt pe mâini bune, vedeți!, ne încredințează regizorul în mod tezist. Altfel, nu e
Emanuelle, Adèle etc. by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3037_a_4362]
-
Câteva edituri au izbutit să-și plaseze oameni în presă și repetă ce a spus marele prozator X despre problema câinilor maidanezi ori la fel de marele poet Y despre cum și-a petrecut ultima vacanță. (Și-a petrecut-o în mod creator, desigur. „Scriitorul este scriitor și în costum de baie!”) Nu-i bai că nu se vorbește despre cărți, ci doar despre ce a făcut ieri, ce a mâncat azi și ce părere va avea mâine maestrul despre nașterea universului. Principalul
27., 2., 4. by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/3048_a_4373]
-
de a vedea lucrurile, la asta adăugîndu-se o înzestrare de excepție, care îl preschimbă pe boem într-o șansă a umanității. Și chiar dacă boema poate fi privită ca antecamera ratării, ea poate fi deopotrivă considerată un indiciu preliminar al destinului creator. Ceea ce înseamnă că la boemă nu sfîrșești decît dacă ești slab, în schimb prin ea treci ca printr-un purgatoriu cu efecte benigne. Nici unui artist nu-i strică un episod de abulie socială, cu condiția să fie caduc. Cînd episodul
Scăpătați de geniu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3052_a_4377]
-
puțin avizat în receptarea creației lui Richard Wagner. La succesul seratelor sale au contribuit câțiva artiști importanți de pe podiumul Ateneului: pianiștii Viniciu Moroianu, un rafinat și exigent stilist, tânărul Andrei Licareț, un pianist într-o continuă evoluție artistică, sensibil și creator de sensuri noi în descifrarea unei partituri, apreciatul artist violoncelist al nostru Marin Cazacu, cu ansamblul Violoncelissimo, sopranele Alina Bottez, Bianca Mărgean, Irina Ionescu și mezzosoprana Sorana Negrea. Alina Bottez, obișnuita serilor Cristinei Vasiliu, a dovedit inteligență și cultură muzicală
Nevoia de Wagner by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/3250_a_4575]
-
interbelică. Procedând asemenea lui Gustave Lanson, pe care l-a avut permanent ca model, profesorul Ion Bârsan a întreprins investigații exhaustive în arhive și biblioteci din țară și străinătate spre a găsi documente și mărturii privitoare la itinerariul spiritual și creator al lui Dimitrie Cuclin. Studierea cu minuțiozitate a operei sale muzicologice, filosofice și literare a contribuit la recuperarea și reabilitarea unui creator de anvergură aflat în imediata apropiere a lui B.P. Hasdeu și Constantin Stere, spirite afine, provenite din același
Un biograf de sorginte lansoniană – Ion Bârsan by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4672_a_5997]
-
vin de la Liviu Rebreanu: „Știu bine că pe creatori și pe artiști îi așteaptă vremuri cumplite. Nu vreau să jignim nicio credință, dar e un fapt că toate regimurile la modă - dela comunism la fascism, încep prin a înăbuși scrisul creator (...) Literatura își păstra autonomia ei. Astăzi domnii Hitler, Stalin și Mussolini o aservesc, o supun la diverse planuri cincinale, îi iau însăși rațiunea de a exista”. Leny Caler, în ultima convorbire din carte, face elogiul sincerității, „un lucru mai viu
Convorbiri actuale din 1935 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3264_a_4589]
-
-mi exprima întreaga gratitudine față de doamna Mădălina Lică (n. 1968), directoarea Bibliotecii Comunale Valea Călugărească, ce în curând, grație eforturilor sale, atent focalizate, se va numi Biblioteca „Mircea Iorgulescu“; d-sa a adunat un impresionant material documentar privitor la itinerariul creator al acestui distins cărturar din perimetrul prahovean. * Intitulat Literatura în publicațiile socialiste și muncitorești 1880-1890. Reviste literare. Formarea conceptului de literatură socialistă, volumul dezvăluie încă din titlu tentativa de epuizare a unei epoci literare, deși mobilul declarat al autorului este
Însemnări despre debutul lui Mircea Iorgulescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4586_a_5911]
-
cu semnificații ce au un scop unic: mesajele comune celor de azi. Nu se poate altfel, pentru că imaginația neliniștită a Povestașului trebuie să justifice explicațiile inedite, care oferă, specifică naratorul, „un fel de topoi ai locuirii. Dar și ai imaginarului creator”. Pentru a demasca apoi adevărata intenționalitate: „Joc literar și reverie identitară”. Iată miza docuficțiunilor lui Daniel Vighi. Cititorul este absorbit în istoriile misterioase ale mănăstirilor dervușilor, petrece în instituțiile publice (vakîf) și în lumea muzicii imperiale, poposește în băile publice
Arheologii culturale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3269_a_4594]
-
primejdioase, cu zâne concupiscente și elfi intriganți, cu agenți ai răului obligați să cedeze sub presiunea sentimentelor nobile și a aspirațiilor înalte, cu savanți deghizați în aventurieri și, mai ales, cu un aventurier în care vibrează întreaga tensiune a spiritului creator în neostenită și zbuciumată căutare de sine.
Prima întâlnire cu Corto Maltese (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2981_a_4306]
-
întemeiat decât cel pozitiv; de asemenea, un referat pozitiv e insuficient și neverosimil dacă nu conține observații corective, fie și superflue. În această etapă de moderare a textului se pot purta și discuții cu autorul important, la care sentimentul demnității creatorului e mai dezvoltat; pentru ceilalți ajung ordinele. Apariția e condiționată de modificări variabile cantitativ și calitativ. Într-o carte despre literatura absurdului de Nicolae Balotă e suficientă recondiționarea formal combativă a titlului, care devine Lupta cu absurdul. Culegerea de poezii
Cenzura editorială by Liliana Corobca () [Corola-journal/Journalistic/2985_a_4310]
-
de istorici literari. Aceasta se datorează neconsultării arhivelor și bibliotecilor, inexistenței unor indici bibliografici ai presei literare din Bucovina și nu numai, precum și lipsei acute a unei cărți care să conțină literatura sa epistolară extrem de valoroasă în ceea ce privește itinerariul biografic și creator. Traian Chelariu a dialogat cu însemnate personalități ale vieții literare și culturale românești, printre care menționez aici pe Nicolae Iorga, Sextil Pușcariu, Ion Nistor, G. Călinescu, Camil Petrescu, Perpessicius, Dragoș Protopopescu, Ioan Bianu, Mircea Streinul, I. E. Torouțiu și mulți
Traian Chelariu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3375_a_4700]
-
mai mult sau mai puțin entuziastă, motivată fie prin stranietatea arhaică a vehiculului verbal, ce generează paradoxal "expresivitate involuntară" (E. Negrici), fie printr-o abia disimulată nostalgie intelectuală. Este evident că susținerea unei predici impunea, din partea lui Antim, un efort creator, în pofida ilustrelor modele retorice care îi stăteau la dispoziție - este vorba, între alții, de Ioan Hrisostom și Ilie Miniat - și pe care le putea cita, atunci, fără vreun scrupul legat de proprietatea intelectuală. Chiar dacă, pe de o parte, stilul biblic
Antim Ivireanul - "Să vă fiu de mîngîiere..." by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/14930_a_16255]
-
descompus eternitatea, bruftuluiam, dezmembram, aneantizam orice orologiu. Ajuns la un monumental aparat cu pendulă (deja săltasem în copilărie), suit pe un taburet vopsit lilial în alb, înălțîndu-mă în vîrful picioarelor pirpirii, am spart mai întîi sticla groasă, șlefuită-n fațete creatoare de curcubeie neașteptate... mda... am mîngîiat țăndările albăstrii cu buzele, le-am supt pînă ce mi-am simțit gustul sîngelui pueril, neviciat de dorinți, am lins acadelele produse ad-hoc, am jubilat... Apoi s-a declanșat lupta. Tija puternică, talgerul final
Nu vă lăsați momiți de orologii (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15152_a_16477]
-
aprofundat și eșuat în simbolism. Paul Valéry-an via Degas, dans, desen, traducătorul - și niciodată trădătorul 5 spiritului bărbi(li)an - ia urma afinului francez sedus de matematici și, în Introducere în metodă lui Leonardo da Vinci găsește sugestii despre "unitatea creatoare a spiritului". Nu este exclus ca din acest brainstorming juvenil să se fi întrupat, la un deceniu și ceva după, originalul Eseu asupra poeziei lui Ion Barbu, cu bogate "rezervații" de glose glossolalice. Cum nimic nu iese din zona de
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/15025_a_16350]
-
Exacerbînd, în manieră dualistă, complementaritatea firească minte/ inimă, tendința romantică a culturii, constant distribuită în spațiu și timp pretinde o fertilă depășire a materiei constrîngătoare, iar unul dintre instrumentele preferate îl constituie tocmai viziunea poetică. Prin captarea sinergică a potențelor creatoare ale Logosului, dar și prin exhibarea, generatoare de catharsis, a Turnului Babel reprezentat de imaginație, poetul se înfățișează umanității ca un Ales, chemat să aducă la lumina conștiinței, din magma obscură a inconștientului, proiecții fantasmatice ale "unității cosmice originare" sau
I. Heliade-Rădulescu - 200: Viziuni poetice by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/15245_a_16570]
-
direcție, dar și vocația cosmogonică, pe de altă parte, concretizată la scriitorul nostru prin faimoasele delte biblice ori, mai ales, prin redactarea celor cinci cînturi, din cele douăzeci imaginate inițial, ale Anatolidei, epopee verificînd propensiunea spre monumental și vizionar, respirația creatoare pe spații imense, ce-l determina pe G. Călinescu să-i asocieze numele cu acela al lui Dante. Imaginația debordantă a celor hărăziți poeziei construiește nestăvilit fie scenarii ale originilor mitice, ale metamorfozei eternității în temporalitate, fie ipoteze ale viitorului
I. Heliade-Rădulescu - 200: Viziuni poetice by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/15245_a_16570]
-
celei a modelului vestic, de transformările suferite de modelul etic al emigrației în fața evidenței unei situații de durată, în care scriitorul trebuia să iasă din limita autoimpusă, de cenzor al tragediei din țară, pentru a da el însuși o expresie creatoare, deci literară, condiției sale tragice și chiar tragediei trăite de atîția cunoscuți, în țară și în exil ș.a.m.d. Pe scurt, autoarea începe să discute aici literatura propriu-zisă pe care o scriu acești români din exil, fie că unii
Pe marginea unei carți de Eva Behring: Scriitori români din exil by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14971_a_16296]