5,854 matches
-
de feedback, elemente de legătură între părțile sale principale, claritate și coerență internă etc.; - comunicarea orală presupune oferirea unor suporturi multiple de înțelegere a acestui mesaj: cel mai important este cel iconic, susținut de materiale adiționale care fac inteligibil și credibil mesajul, pe de o parte, și, pe de altă parte, de concordanța dintre mesajul verbal și cel nonverbal, acesta din urmă văzut aici în rolul său de întărire; - comunicarea orală este circulară și permisivă, în sensul că permite reveniri asupra
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
înțelesul comunicării este afectat de paralimbaj. Iată de ce trebuie remarcat că numai în mod arbitrar sau în scop funcțional-didactic putem separa comunicarea verbală de cea nonverbală, ele aflându-se pe un continuum extrem de flexibil; într-adevăr, un mesaj este mai credibil și suportă o înțelegere mai profundă atunci când, în transmiterea lui, suporturile verbal și nonverbal se îmbină eficient. La celălalt capăt al perspectivei la care facem apel, putem să ne închipuim cum ar fi transmiterea unui mesaj fără incidența mișcărilor, gesticii
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
3.4.3. Comunicarea nonverbală" O persoană a intrat într-o cameră, a făcut câțiva pași și apoi a ieșit. Pentru un privitor atent, acel om a comunicat deja foarte multe despre sine. Comunicarea nonverbală are o mare doză de credibil, întrecând-o pe aceea a comunicării verbale; mai mult, conform lui Albert Mehrabian (apud DeVito, 1988, p. 140), putem face un astfel de calcul: impactul total = 0,07 verbal + 0,38 vocal + 0,55 facial. Desigur că această formulă trebuie
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a unui rol activ al audienței în prezentare) și folosirea experienței acesteia (dacă doriți să vorbiți despre ceva pe care aceasta nu-l cunoaște, comparați-l cu ceva ce îi este cunoscut); - autenticitatea - de multe ori un mesaj este mai credibil dacă conține date, nume și alte resurse informaționale care să-i confere această caracteristică; trebuie remarcat că aceste informații nu au întotdeauna importanță pentru auditor sau în economia generală a mesajului, dar oferă credibilitate; - repetarea cuvintelor-cheie, elementele care caracterizează cel
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să aibă legătură cu ceea ce s-a spus în cea de-a zecea, dar ipotezele avansate în acest sens nu sînt întotdeauna convingătoare. Fiind acum sigur că aceste Confesiuni nu sînt interesante atît pentru posibilitatea de a reconstitui în mod credibil un eveniment sau altul, cît, mai cu seamă, pentru clarificarea evoluției spirituale a lui Augustin, rămîne totuși un punct fundamental în discuție, și anume dacă a avut loc o convertire la creștinism sau, mai degrabă, la neoplatonism: dialogurile scrise la
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
din scrierile lui Augustin. S-au păstrat doar treizeci și nouă de extrase din opera, la origine în zece cărți, intitulată Contra lui Fabian (Contra Fabianum libri decem), scrisă tot după întoarcerea din exil. Acest Fabian publicase o relatare, puțin credibilă, a unei discuții pe care o avusese cu Fulgențiu, atribuindu-i opinii ce nu-i aparțineau. în scrierea Despre iertarea păcatelor, lui Euthymius, în două cărți (De remissione peccatorum ad Euthymium libri duo), Fulgențiu spune că se poate obține iertarea
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
diferit față de cel ce rezultă din operele sale, adică un om foarte preocupat de problemele spirituale, uneori nesigur și înclinat spre crize cu caracter psihologic. E o descriere atrăgătoare din multe puncte de vedere, chiar dacă nu știm cît e de credibilă. Există un alt literat african, care se numește tot Fulgențiu, autor al unui Tratat de mitologie (Mitologiarum liber) și al unei Expuneri a structurii operelor lui Vergiliu (Expositio Vergilianae continentiae). Sînt două tratate ale unui scriitor creștin, însă problematica abordată
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
accesibile în M. Tetz, Eine Antilogie des Eutherios von Tyana (PTS 1), de Gruyter, Berlin, 1964 (ed. critică a Antilogiei în greacă; pentru scrisori, reproducerea ed. lui E. Schwartz în ACO I, 4). 7. Proclus de Constantinopol Informațiile cele mai credibile privitoare la viața lui le avem de la Socrate (Istoria Bisericii VII, 41). Lector la Constantinopol, pasionat de studii de retorică, a devenit secretar al episcopului Atticus, care l-a hirotonit diacon și apoi preot. La moartea lui Atticus, în 425
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
a fost, fără îndoială, martor al ultimei faze a controverselor origeniste după sosirea sa la Ierusalim în 543, iar Viața Sfîntului Sava este pentru noi o sursă prețioasă de date în această privință. Chiril a folosit pentru biografiile sale izvoare credibile, în esență tradiția încă vie în mănăstiri. Eftimie murise în ianuarie 473; în perioada petrecută în mănăstirea fondată de acesta, Chiril s-a întîlnit de mai multe ori cu bătrînul Chiriac care intrase în aceeași lavră în 475 și avusese
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Aceste materiale ar consta în scrierile lui Atanasie și în scrisori ale unor personaje importante din acea perioadă, care i-ar fi oferit dovada că Istoria bisericească a lui Rufin, de care se folosise pînă în acel moment, nu era credibilă. Scriitorii dinainte se bazaseră mai mult de conjecturi decît pe surse din aceeași perioadă cu faptele povestite. Prin urmare, s-ar părea că primele două cărți ar fi fost rescrise radical, în timp ce de la a treia la a șaptea Socrate ar
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
celor trei istorici se ocupă cam de aceeași perioadă, era utilă o muncă de compilație și de sinteză prin care să fie concentrate într-una singură, care să ofere o relatare mai clară, mai agreabilă pe plan retoric și mai credibilă. Pe marginea fiecărui pasaj pe care îl alegea din textul uneia din cele trei istorii, Teodor făcea însemnări privind concordanța cu diferitele puncte din relatările celorlalți scriitori. Era vorba așadar de un fel de sinopsis. Opera rezultată a fost intitulată
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
său, în ciuda ambițiilor literare declarate, nu e foarte expresiv și are multe valențe populare, fapt pentru care, așa cum am spus, a fost criticat de Fotie; totodată, patriarhul bizantin consideră că și explicațiile geografice ale lui Cosma sînt invenții prea puțin credibile. Totuși, unele detalii din relatările sale merită atenția noastră, cum se întîmplă atunci cînd copiază inscripțiile grecești pe care le-a găsit la Assum, în Etiopia (II, 54-64), sau cînd descrie particularitățile florei și faunei ecuatoriale din insula Taprobane. Desigur
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
neașteptat pentru receptori): un șir devenit abstract, vag, plutind într-un potop atemporal de vorbire. Adevărata "interpretare" este că (în acele timpuri de înfometare, de injustiție, de cenzură, de imposibilă înflorire a artei și culturii), niciun "mesaj umanist" nu era credibil, nu exista niciun "om nou, înaintat", niciun "vis de aur" nu era posibil sau era chiar o cacealma ridiculă ori tragică, de vreme ce comunismul era declarat a fi "cea mai dreaptă și umană societate". Schematic vorbind, putem afirma că acel context
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
intitulat "Românii manipulează presa internațională". În aceeași primă pagină a ziarului citim: "Exemplu de mîndrie națională Suporterii englezi au fost uciși pentru că s-au frecat cu steagul turcesc la testicole". Cel de-al doilea titlu citat e și mai puțin credibil, după ce se ajunge la pagina la care trimite acesta și de unde aflăm că, de fapt, cei care i-au înjunghiat pe englezi, mai precis unul dintre ei, a declarat că englezii au dezonorat steagul turcesc, atitudine pe care n-a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17168_a_18493]
-
ne alintă inima. • Am inventat timpul fără a ne gândi la consecințe. Acum trăim în stres și asta nu e un succes. Dacă e adevărat că lumea e un gunoi, oare ce suntem noi? Vinovați sau eroi? • Minciuna nu e credibilă, iar sinceritatea stă, de regulă, sub semnul îndoielii. • Nici grosolănia, nici lașitatea nu sunt onorate în cetate. • Viața e un val care în final te părăsește la un mal. • Mongolul Ginghis Han, e considerat cel mau mare cuceritor al tuturor
GÂNDURI REBELE (27) – AFORISME (10) de HARRY ROSS în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381304_a_382633]
-
paralel „dezvoltarea” - sistematizarea am spune noi mai degrabă - mitului Anticristului cu evoluția concepțiilor eshatologice în creștinismul primar. Într‑adevăr, pe măsură ce momentul primei veniri a lui Cristos se îndepărtează, comunitățile resimt nevoia de a stabili anumite concepții eshatologice, care aduc justificări credibile întârzierii celei de‑a doua parusii. Această întârziere este fie explicată, prin introducerea unor elemente noi (katechonul de la 2Tes. 2,6), fie pur și simplu negată, prin intermediul unei exegeze radicale, care insistă asupra actualității eshatonului, dată fiind proliferarea mișcărilor eretice
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
pedeapsă‑martiriu. Hipolit deschide un nou dosar, pe tema judecății și pedepsirii Romei (cap. 34‑42). Acest dosar cuprinde două feluri de texte: profeții care s‑au împlinit deja și profeții care se vor împlini cu siguranță, date fiind antecedentele credibile. Altfel spus, împlinirea profețiilor lui Isaia și Daniel despre primele trei imperii ale lumii constituie cea mai bună garanție pentru împlinirea profeției despre soarta Imperiului Roman. Exemple de profeții împlinite: a) Is. 1,7‑8, despre soarta Ierusalimului (30, 1
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
De ce? Mai întâi, trebuie avută în vedere intenția apologetului de a strecura în versuri realitatea istorică, definită, din perspectiva creștinilor, de o persecuție violentă. Dar, pentru ca această realitate să poată fi reflectată în poem, autorul trebuie să inventeze un persecutor credibil, adică un personaj care să îmbine toate trăsăturile împăratului roman. Legenda neroniană oferă cadrul ideal pentru un asemenea demers. Nero‑Valerian nu poate fi totuși identificat cu Anticristul, pentru simplul motiv că tradiția susține originea iudaică a tiranului eshatologic. În
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
lui Ion Vodă, trădat de boieri fiindcă pornise să le restrângă privilegiile în favoarea țăranilor, S. face o figură justițiară și un umanist, cu vederi care depășesc timpul evocat. Dar marele talent al prozatorului salvează cartea prin alte personaje, răzvrătiți spontani, credibili, dieci isteți, oșteni credincioși și jupânese înțelepte. Și aici, prin toți porii, romanul primește poezia basmului. Presvitera Olimbiada e o Sfântă Vineri înconjurată de viețuitoarele ajutătoare care îi stau în preajmă, Moș Petrea, Căpitanul, e un fel de Sânt Ilie
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
și va plăti fieștecăruia după vina și fapta lui”. Circumstanțele necesare „oficializării” unui astfel de zvon erau întrunite: boală necunoscută, neînțelegeri obscure („niște pricini”) instalate între socru și ginere, moarte rapidă. Vorba strecurată - „mulți zicea pă acea vreme” - putea deveni credibilă. Și Scarlatache, „fiiul preaslăvitului Alexandru Dragomanul” (nu uită Popescu, cronicar al lui Nicolae Mavrocordat, să-l slăvească pe Exaporit, părinte și al patronului său), pe care - ne spune Radu Greceanu - voievodul de la București îl „cinstise” făcându-l „păharnic mare”, devin
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sexuale și violenței în genere, purtător concomitent al brutalității și vulnerabilității, producător de teamă și rușine (erau puține în vremea veche plângerile în legătură cu violurile - „silnicii”, le ziceau cei din Veacul de Mijloc), era un succedaneu aproape obligatoriu al răpirilor. Indicator credibil al stării de sensibilitate, al acelei sensibilități la o violență care perturba intimitatea, pudoarea, macula, năștea repulsie, călca legile moralei, încorpora păcatul și participa din plin la conturarea (diversă) a imaginii femeii, violul adună suspiciuni și prejudecăți (cele cu privire la consimțământ
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o imagine artificial-formală. că Masca impusă, care este o imagine a Eului pe care persoana o adoptă În raport nu cu niște situații de circumstanță, ci cu anumite roluri pe care le are de Îndeplinit, de jucat, pentru a fi credibilă și a se integra situației sau rolului respectiv. dă Masca imitată, care are un caracter special. Ea nu este impusă individului, ci este adoptată În mod liber de către acesta, imitând un anumit model preferat, cu care acesta dorește sau tinde
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
apărută în „Convorbiri literare” (1871). Ca și celelalte încercări din epoca studenției vieneze, și această piesă a fost citită și revizuită amănunțit de Eminescu, mai ales în ceea ce privește limba și stilul. Prin comedia lui se introduc în dramaturgia românească personaje rurale credibile, nu numai pitorești. Intriga și compoziția sunt mai puțin izbutite, fapt compensat de adevărul culorii locale și de abilitatea construirii scenice a unei idile. Întemeiată pe comicul de situații și de moravuri este Toane sau Vorbe de clacă (1874), farsă
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
Palmerston era informat de consulul Gardner și asupra metodelor Întrebuințate de dr. Cuciureanu (documente inedite rezumate În G. Brătescu, P. Cernovodeanu, Holera pe pământ românesc, pp. 144-146). 231. Numai semnele declinului puterii sikh puteau conduce la acest dialog, mult mai credibil după deznodământul războaielor anglo-sikh. Trebuie amintit că, din 1822 până În 1845, sikhșii, care Își organizaseră Între timp armata după modelul francez, nu pierduseră nici o luptă. Dar Ghulab Singh, așa cum am arătat mai Înainte, e departe de a avea dreptate, dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
munți. Acolo a murit și a fost Îngropat așa cum se cuvine, după obiceiurile țării.”2 Prin urmare, aici Eliade se desparte de Honigberger, un Honigberger care nu mai are nici un secret, resorbit Încă o dată la statutul de sursă curioasă, dar credibilă, pe care Îl descoperise În urmă cu treizeci și cinci de ani În Orient. Vom vedea treptat cum intenția de a comenta Îndeaproape tratatele clasice de yoga, Începând cu Patañjali și urmând linia clasică a comentatorilor, a fost unul dintre obiectivele scolastice
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]