2,116 matches
-
nu-și are rațiunea. Amintirea unei vieți cinstite în primele etape este cea mai frumoasă cunună... pentru cineva la vârsta înțelepciunii. De aceea, m-am simțit datoare să-mi dăruiesc sufletul în cuvinte, care după frământări și neliniști s-au cristalizat în versuri sau mici povestiri, întâmplări din vremi trecute... Frumosul din natura satului meu mi-a dat satisfacții, mi-a umplut sufletul de bucurie și mi-a creat emoții. În cuvinte puține am vrut să cuprind tot satul... fapt irealizabil
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
să-i povestesc, să-i arăt și reversul medaliei, lupta cu foamea și frigul, lipsuri de tot felul, pentru a lua doctoratul. În inflația de atunci, eram mulți milionari dar răbdători de foame. Toate s-au dus, totul s-a cristalizat extrem de repede pentru că tinerețea le-a dat pe toate la o parte și sănătatea trupească și sufletească rămâne cel mai scump bun al omenirii. Suntem seara la Budapesta. De aici spre frontieră, parcurg marea pustă ungară. Sate, În general bogate
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
va răsări, desigur, și unul cultural: pedagogic, literar științific, artistic etc. Doina Nistrului este un răsunet al Doinei Oltului. Doina Oltului a bătut recordul în doină și aceasta se datorește faptului că suferința trăită intens de români a putut fi cristalizată în cele mai sublime accente muzicale redate prin Doina românească, în genere și „Doina Oltului”, în special. ... Nistrul își revindecă dreptul de a-și spune prin „Doina” sa: dorul, păsul, idealul, gândul cu un cuvânt, care constituie ansamblul de doruri
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Doina românească, în genere și „Doina Oltului”, în special. ... Nistrul își revindecă dreptul de a-și spune prin „Doina” sa: dorul, păsul, idealul, gândul cu un cuvânt, care constituie ansamblul de doruri românești, ce-s mult mai mari decât dorurile cristalizate în „Doina Oltului” - se argumentează în materialul citat. Revista trata probleme importante pentru cultura generală a cititorilor săi: „Fundamentul pedagogic al literaturii pentru copii”, „Problema denatalității, aiurea și la noi”, „Sectele religioase, mijloc de subminare a statului”, „Învățătorul român în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Labiș mai târziu, simbolul geniului fulgerat de destin, vestitorul generației poetice arborosene. Editat postum, prin grija lui V.I. Posteucă, la 10 ani de la dispariție (1936), comemorat periodic, invocat ca un reper tutelar, Mihai Horodnic va constitui nucleul în jurul căruia se cristalizează treptat o variantă locală a mitului poetului tânăr, chemat să întemeieze o nouă tradiție. Alături de miraculosul „luceafăr” (Iulian Vespar), „primul poet modern al Bucovinei” (Mircea Streinul), la Muguri și-au început ucenicia literară Ion Roșca, răpus și el la 25
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
creație românească autentică, nesusținută și nepromovată de nici un efort oficial”. Pentru istoria deziluziilor provocate de Gheorghiu, vezi și Virgil Ierunca, Trecut-au anii..., Humanitas, București, 2000. 8. Amănuntele nefaste ale biografiei primilor ani de exil petrecuți în Franța s-au cristalizat pentru Eliade ca o consecință a simpatiilor sale legionare. În toamna lui 1946 Eliade ar fi putut primi, prin ordinul Ministerului francez al Educației, o catedră la École Pratique des Hautes Études. Fiind cetățean român, decizia finală nu se putea
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
de exilați, metamorfoză negativă provocată, pe de o parte de infestarea cu iscoade ale netrebniciei împresurătorii, secondați, "printr-o ironie nefastă, de veleitarii care-și închipuie că exilul începe cu ei; pe de altă parte, timpul și trecerea lui au cristalizat insulele de puținătate morală și intelectuală". Virgil Ierunca își motivează prietenia care îl leagă de Mircea Cismărescu, prin cele cîteva obsesii comune: unul este exilul ca loc favorizant al existenței, țara ca perpetuă nostalgie și singura motivație a rostului de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ștergea replici, restructura scene, compunea pagini de la capăt, fără să lase aproape nici o urmă de silnicie. Proceda rapid, fiindcă era mereu stăpînit de un acut simț al armoniei, echilibrului arhitectural, după normele proprii personajului sau episodului în cauză, așa cum ele cristalizaseră, încă din proiect, în viziunea prozatorului". Autorul Cronicii de familie a fost dispus tot timpul a săvîrși modificările impuse de ideologie, fără a regreta un moment denaturarea "creației" sale. O veritabila școală de literatură a fost și poșta redacției susținută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
sud de Dunăre. Au fost aduși numeroși germani (numiți aici „șvabi“), mai ales din părțile sudice și vestice ale Germaniei (catolici, spre deosebire de sașii transilvăneni, luterani). Timișoara, capitala provinciei, a devenit un oraș tipic austriac (supranumit și „Mica Vienă“). În comparație cu Transilvania, cristalizată de secole În structurile ei etnice și politice, Banatul apărea ca o frontieră În mișcare, o țară În mare măsură nouă, pusă În valoare de coloniști. Se explică astfel și faptul că tensiunile etnice nu au cunoscut amploarea și dramatismul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
privească mai mult spre viitor decât spre trecut. O limbă altfel decât celelalte Dacă nu este deloc sigur cum se Împarte sângele românesc, În procente dace, romane, slave sau de alte origini, dacă este greu de spus cum s-au cristalizat limba și poporul român, un lucru rămâne totuși bine stabilit: româna este o limbă romanică. Teoria extravagantă a unei române dacice nici nu poate fi abordată Într-o discuție serioasă. Pentru romaniști, este o limbă fascinantă: a evoluat departe de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
pornind, mi-e clar că, dacă ne iubim cu adevărat țara, n-avem decât un singur drum de urmat: spre NATO și Uniunea Europeană. Toți cei care se opun acestor deziderate duc o politică antiromânească. Această simplă idee mi s-a cristalizat călătorind în Vest și, mai ales, în Est. Cei care o scaldă, că se poate să descoperim calea românească proprie, independentă de Europa civilizată, nu numai că sunt cultivatori de iluzii, dar sunt oameni periculoși, lipsiți de orice urmă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
popor este o moleculă de atomi puși în libertate, uniți fie printr-un delir comun un ascendent legendar sau elecțiunea divină fie printr-un resentiment comun față de un vecin sau de un dușman ereditar. O societate capătă corp, așa cum se cristalizează o soluție chimică, atunci când membrii ei au în același moment același adversar. Tătarii sunt cei care au făcut Rusia, așa cum rușii au făcut Polonia și cum Napoleon a făcut națiunea germană. Iar Europa a fost cât pe ce să existe
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
împingându-și tot mai departe frontierele cu ajutorul compactoarelor, a împingătoarelor, a nivelatoarelor, a mașinilor de tranșat, de pozat stratul de nisip etc. Bitumul eponim amintește de trompetă și de tobă (Go East înlocuind aici celebrul Go West, Young Man!). Drumul cristalizează un fel de elan vital în același timp militar și profetic. Trimiterea directă înapoi la izvoarele antice: rută (drum) vine de la latinescul rupta, participiul trecut de la rumpere, "a sparge", "a deschide". În Iudeea- Samaria, drumuri pavate înseamnă clar ținut subjugat
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ale gestului cu valori arhetipale, observăm o constantă doar în primele trei, toate încheind portativul în vocala tuturor deschiderilor: a. Evoluția naturii are, în colinda din Țăndărei și în variantele ei, o dimensiune semantică intensă, sprijinită pe o structură fonetică cristalizată de forme lingvistice relevate prin imagini vizuale. Crescendo-ul evenimentelor se construiește pe o bază sonoră ascendentă la rândul ei. Crângul uscat înverzește, face vlăstare și umbră, iar piatra seacă pocnește ca sub copita lui Pegas și dă naștere la
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și dacă sunt, zice-se, purtătoare de civilizație. Arta a însoțit adesea puterea în numele celor puternici: o artă a celor slabi este greu de găsit, pentru că nu interesează pe nimeni. Cu toate astea, poetul se încăpățânează să fie aidoma păpădiei, cristalizând acea formă perfectă a țestei gânditoare pe care o spulberă copiii la o șoaptă a buzelor. Și poetul se nutrește din puterea celor fără de putere. Sunt un om liber după posibilități, ideal și voință. Uneori sunt slab și nu mă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
n-are verticalitate și monumentalitate, e o ființă rizomatică. Uite, chiar și la nivel etnografic, cântecele din Maramureș au o structură care ating arheul, stratul freatic de universalitate al sufletului uman, la fel ca formele de artă în care au cristalizat marile civilizații ale lumii, India, Tibet, Egipt, Mesopotamia. Am fost primul cântăreț care a scos în larg, începând de prin anii 70, cu 10 ani înaintea tuturor, colinzile arhaice din Maramureș, ele au fost preluate imediat de toată lumea și cântate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
militar și judecătoresc de curtea domnească. Istoricii au stabilit că, în vara anului 1495, în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, au fost zidite la Huși, curțile domnești și biserica cu hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel, în jurul căreia se va cristaliza în secolul următor Episcopia, una dintre cele mai prestigioase instituții ecleziastice din Moldova. Textul inscripției slavone - actul de naștere al locașului -, tradus în limba română de episcopul Melchisedec, cuprinde informații privind ctitorul, hramul bisericii, și data când a fost ridicată
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
al laboratorului Spitalului Colțea. În 1913 își începe cariera de profesor, fiind chemat ca titular al catedrei de anatomie descriptivă din Iași. Perioada cât a activat la Iași este importantă atât pentru Fr. Rainer, care, în acest timp, și-a cristalizat concepțiile științifice, cât și pentru evoluția școlii ieșene de anatomie. Personalitatea prof. Rainer, care a exercitat o mare influență asupra colaboratorilor și elevilor săi, este multilaterală; meritul cel mai mare al prof. Rainer este de a fi inovat concepția despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
gând al meu pe care să nu i-l spun, n-a fost faptă de care să nu știe”. Studiul domnului Ion N. Oprea schițează, în a doua secvență, portretul fizic și moral al lui Vasile Voiculescu, așa cum s-a cristalizat în conștiința contemporanilor, subliniind delicatețea, puritatea care îi dădea un aer sacru (văzându-l, un copil exclamă „Mamă, l-am văzut pe Doamne, Doamne”) și înaltul sentiment al datoriei, expresie a respectării cu sfințenie a jurământului lui Hipocrate și a
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
distracții în Veneția: o barcă de curse ai cărei vâslași sunt cu toții femei 40. "Veneția era evident încă în imposibilitatea de a sprijini o istoriografie matură", scria un istoric modern, comentând inadvertentele lui Bembo 41. Stilul de a scrie istorie cristalizat în altă parte, în Italia, în jurul anului 1500, dar care a lipsit la Veneția, a fost determinat de invaziile franceze din 1494 și 1499 și de invazia spaniolă din 150242. În faimoasele cuvinte din Principele lui Machiavelli, Italia s-a
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
jucat practic ambele partide în deplasare, meciul din România disputându-se la Buzău, și asta a contat foarte mult. Eu sunt convins că, dacă am fi jucat la Bacău, ne-am fi calificat. În plus, formația de bază s-a cristalizat destul de târziu după începerea sezonului și asta a afectat relațiile de joc. Rep.: Ce va urma în sezonul care va debuta în toamnă? F.G.: Sincer, nu știu la ora asta, să vedem ce vremuri ne așteaptă și ce buget vom
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
mai estetică, la vechea mea dragoste de pușcă. Aceasta nu puțin a contribuit la a-mi întări mușchii, a mă împrieteni cu frumusețele și sălbătăciile naturei și a mă înzestra cu o sumă de impresiuni care mai târziu s-au cristalizat într-un șir de scrieri bune, rele, nu știu, dar desigur, sincere și izvorâte dintr-un simțimânt adevărat. Cel mai mare eveniment ce mi s-a întâmplat în timpul administrațiunei mele de acolo a fost vizita Princepelui Cuza. Vă las să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
exercită asupra colectivului sînt recepționate prin intermediul condițiilor interne ale acestuia, respectiv ale sintalității sale. Dintre aceste mijloace, proprii acțiunii educative, prezentate și dezbătute în aceste lucrări, sînt așa-zisele metode de grup și experimentul acțional-ameliorativ cu toate variantele sale. Se cristalizează astfel o viziune nouă asupra muncii dirigintelui în relațiile sale cu colectivul de elevi, ea fiind determinată în același timp de sintalitatea colectivului și personalitatea fiecărui elev în parte, variabilele psihosociale devenind astfel cadru de referință în desfășurarea procesului instructiv-educativ
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
simți ca pe cineva care nu-ți poate oferi nimic nou. E ceva într-însul care zace! Toate schimbările care i se întâmplă (dacă i se întâmplă) sunt de ordin cu totul exterior. Înăuntru toate s-au așezat, s-au cristalizat și nu se mai schimbă în vecii vecilor, amin! 15 februarie 1954 Dificultăți de tot felul, dublate de previziunea unor alte difi cultăți care vor veni și, totodată, voința fermă de a trece mai departe, voința de a ieși victorios
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
întoarce la debarcader și face ultima revizie. Apoi, în sfârșit, ridică ancora. Marmura Acropolei moare încet. Lustrul marmurei de pe Acropole se stinge încet-încet - din cauza fumului industrial, a vaporilor de benzină, din cauza uzurii în timp. Noaptea, umiditatea intră în porii pietrelor, cristalizează acolo, îmbolnăvește piatra; dimineața, când soarele arde orașul, picăturile microscopice de apă se evaporă și lasă în pori goluri, carii, caverne minuscule. Colții de fier, de mult bătuți în marmură, ruginesc. Vin peste cariatide nori de praf, vânturi sărate, boli
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]