1,599 matches
-
județului era împărțit inițial în zece plăși, iar ulterior în treisprezece plăși: Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 499.443 de locuitori, dintre care 37,6% români, 34,9% germani, 15,4% maghiari, 5,8% sârbi și croați ș.a. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor erau romano-catolici (48,6%), urmați de ortodocși (41,1%), greco-catolici (2,8%), reformați (2,5%) ș.a. În anul 1930 populația urbană a județului (municipiul Timișoara și orașul Lipova) era de 97.580
Plasa Ciacova, județul Timiș-Torontal () [Corola-website/Science/333883_a_335212]
-
județului era împărțit inițial în zece plăși, iar ulterior în treisprezece plăși: Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 499.443 de locuitori, dintre care 37,6% români, 34,9% germani, 15,4% maghiari, 5,8% sârbi și croați ș.a. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor erau romano-catolici (48,6%), urmați de ortodocși (41,1%), greco-catolici (2,8%), reformați (2,5%) ș.a. În anul 1930 populația urbană a județului (municipiul Timișoara și orașul Lipova) era de 97.580
Plasa Giulvăz, județul Timiș-Torontal () [Corola-website/Science/333885_a_335214]
-
ducatul său iezuiți care au deschis la Graz un colegiu. Municipalitatea orașului, dominată de protestanți, a fost la început ostilă și le-a interzis locuitorilor să-și trimită copiii la acest colegiu. Astfel, primii studenți au venit din exterior; germani, croați, maghiari și din provincia Trento. În 1585 colegiu a devenit universitate. Potrivit "Constituției" lor, iezuiții ofereau un învățământ gratuit și deschis tuturor. A fost fondată o reședință pentru studenții săraci, „Fernandinum”. Rapid, colegiul este un succes. Numărul studenților trece de la
Universitatea din Graz () [Corola-website/Science/333119_a_334448]
-
Gordisa este un sat în districtul Siklós, județul Baranya, Ungaria, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, satul Gordisa avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, existând și minorități de romi (%), croați (%) și germani (%). Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (%), reformați (%) și persoane fără religie (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Gordisa, Baranya () [Corola-website/Science/332083_a_333412]
-
un sat în districtul Pécs, județul Baranya, Ungaria, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, sătul Kővágótöttös avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, existând și minorități de romi (%), germani (%) și croați (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (%), persoane fără religie (%), reformați (%) și atei (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesionala.
Kővágótöttös, Baranya () [Corola-website/Science/332089_a_333418]
-
Drávakeresztúr (în ) este un sat în districtul Sellye, județul Baranya, Ungaria, având o populație de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, satul Drávakeresztúr avea locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, existând și minorități de croați (%) și romi Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau romano-catolici, cu o minoritate de persoane fără religie (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Drávakeresztúr, Baranya () [Corola-website/Science/332080_a_333409]
-
este un sat în districtul Bóly, județul Baranya, Ungaria, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, satul Szederkény avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, existând și minorități de germani (%) și croați (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau romano-catolici, existând și minorități de persoane fără religie (%), reformați (%) și luterani (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Szederkény, Baranya () [Corola-website/Science/332098_a_333427]
-
în ) este un sat în districtul Mohács, județul Baranya, Ungaria, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, satul Nagynyárád avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, existând și minorități de germani (%), croați (%) și romi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind reformați (%) și persoane fără religie (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Nagynyárád, Baranya () [Corola-website/Science/332094_a_333423]
-
un sat în districtul Siklós, județul Baranya, Ungaria, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, satul Bisse avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, existând și minorități de germani (%), romi (%) și croați (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (%), reformați (%), persoane fără religie (%), atei (%) și greco-catolici (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Bisse, Baranya () [Corola-website/Science/332077_a_333406]
-
Kimle este un sat în districtul Mosonmagyaróvár, județul Győr-Moson-Sopron, Ungaria, având o populație de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, sătul Kimle avea locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, existând și minorități de croați (%) și germani (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau romano-catolici, cu o minoritate de persoane fără religie (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesionala.
Kimle, Győr-Moson-Sopron () [Corola-website/Science/332173_a_333502]
-
Hidegség (în ) este un sat în districtul Șopron, județul Győr-Moson-Sopron, Ungaria, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, sătul Hidegség avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, existând și minorități de croați (%) și germani (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau romano-catolici, existând și minorități de persoane fără religie (%), luterani (%) și reformați (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesionala.
Hidegség, Győr-Moson-Sopron () [Corola-website/Science/332172_a_333501]
-
Kastélyosdombó (în ) este un sat în districtul Barcs, județul Somogy, Ungaria, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, satul Kastélyosdombó avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, existând și minorități de croați (%) și romi Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau romano-catolici, existând și minorități de reformați (%) și persoane fără religie (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Kastélyosdombó, Somogy () [Corola-website/Science/332289_a_333618]
-
Tótszerdahely (în ) este un sat în districtul Letenye, județul Zala, Ungaria, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, satul Tótszerdahely avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, existând și minorități de maghiari (%) și romi Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau romano-catolici, cu o minoritate de persoane fără religie (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Tótszerdahely, Zala () [Corola-website/Science/332391_a_333720]
-
continuat și între cele două războaie mondiale, ba chiar și în primii ani de după al Doilea Război Mondial. Majoritatea trăiește în sud-vestul țării, dar este un grup mai mic și pe Tisa. În regiunea vecină cu Ungaria din nordul actualei Croații au imigrat băieși începând de pe la mijlocul secolului al XIX-lea. În număr mic, băieși imigrați cu același val ca în Ungaria și în Croația sunt prezenți și în Slovenia și în Slovacia. Tot în număr mic au ajuns în secolul
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
apărarea portugheză cu o execuție rapidă, dar a șutat peste poartă. Apoi, lusitanii au încheiat o fază cursivă de atac cu un șut al tânărului Renato Sanches (18 ani) pe lângă poartă (57). Vida a ratat cea mai mare ocazie a croaților, lovitura sa de cap trimițând mingea pe lângă poartă (62). Nani (64), aflat la selecția 100, a avut prim-planul la o fază de atac, la care a fost și lovit de Strinic în careul croat, dar arbitrul nu a acordat
EURO 2016. Portugalia s-a calificat în sferturi () [Corola-website/Journalistic/105295_a_106587]
-
două echipe au fost preocupate în cea mai mare parte a timpului să nu fie surprinse în defensivă, astfel că până la finalul timpului regulamentar, deși au fost acțiuni ofensive finalizate, nu s-a înregistrat niciun șut pe poartă. În prelungiri, croații au avut o oportunitate prin Perisic, care a jucat cu steagul țării sale vopsit pe cap, dar mingea s-a dus peste poartă (94). Kalinic (96) și Brozovic (100) și-au încercat șansa de la distanță, dar șuturile au fost imprecise
EURO 2016. Portugalia s-a calificat în sferturi () [Corola-website/Journalistic/105295_a_106587]
-
periculos în fața porții (115), după care tot el a trimis mingea în bară (116). Pe contraatac, Cristiano Ronaldo a fost bine găsit în partea dreaptă, a tras la poartă, Subasic a respins, iar Quaresma a împins mingea în plasă (117). Croații au atacat cu disperare până la final, ratând o mare ocazie de egalare, prin Vida, care a reluat milimetric pe lângă bară (120+2). Echipa lui Ante Cacic, văzută favorită prin prisma jocului prestat până acum în competiție și prin valoarea jucătorilor
EURO 2016. Portugalia s-a calificat în sferturi () [Corola-website/Journalistic/105295_a_106587]
-
s-a întâmplat în războiul din Serbia? Oana Stancu: Mult armament s-a consumat prin sprijinirea acelorași criterii care sunt acum în UE. Radu Tudor: Și tu ți-ai fi dori să moară în continuare mii se musulmani și de croați, să continue războiul din fosta Iugoslavie? Bombardamentul NATO a avut tocmai acest scop, oprirea măcelului din fosta Iugoslavie. (...) Iar în privința Irakului, îmi pare foarte rău. nu putem să punem egal între dorința SUA de a intra în Irak, absolut contestabilă
Radu Tudor-Oana Stancu, dialog încordat la Antena 3 by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/101822_a_103114]
-
fost adesea în război cu albanezii și turcii, aceasta a format în 1711 o alianță cu Rusia. În timpul Primul Război Balcanic, a luptat împotriva Turciei. A fost aliata Șerbiei în timpul Primului Război Mondial. După război, aceasta se va uni cu Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor(Iugoslavia după 1929). În timpul Celui De-al Doilea Război Mondial, a fost ocupată de italieni. În 1946, devine una dintre cele 6 republici iugoslave. După 1992, Șerbia și Muntenegru au format Republică Federală Iugoslavia. În 2003, parlamentele Muntenegrului
Istoria Muntenegrului () [Corola-website/Science/336056_a_337385]
-
Popović, au luptat împotriva forțelor pro-unificatoare, "Albii (Bjelaši)". Familia regală a fost reabilitata în 2011, de către guvern, iar astăzi este condusă de Prințul Moștenitor Nikola ÎI. În 1922, Muntenegru a devenit, formal "Oblastul Cettinje" a zonei Zeta în Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, anexând pentru prima oara zonele de coastă ce au aparținut Albaniei Venețiene. Datorită unor restructurări succesive, în 1929 a devenit parte a unei regiuni mai întinse Banatul Zeta a Regatului Iugoslaviei a caror granițe atingeau și răul Neretva
Istoria Muntenegrului () [Corola-website/Science/336056_a_337385]
-
rapoarte care ar comunica corectitudinea și justețea acestui referendum, întrucât nu a fost monitorizat, în contrast cu referendumul cu aceeași temă din 2006, unde au fost prezenți observatorii Uniunii Europene. În anii 1991-1995, în care s-au desfășurat Războiul Bosniac și cel croat, poliția și forțele militare din Muntenegru s-au alăturat celor sârbești în perioada atacurilor din Dubrovnik, Croația. Aceste acte de agresiune, cu scopul de a dobândi mai mult teritoriu, au fost caracterizate de grave încălcări ale drepturilor omului. Generalul muntenegrean
Istoria Muntenegrului () [Corola-website/Science/336056_a_337385]
-
din teritoriile europene ocupate de otomani au fost împărțite între Grecia, Bulgaria și Serbia. Teritoriul de azi al Republicii Macedonia (Macedonia Vardarului) a fost numit atunci „Serbia de Sud”. După primul război mondial, Serbia a fost incorporată în Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor. În 1929, Regatul a fost denumit oficial Regatul Iugoslaviei, și împărțit în provincii denumite banovine. Serbia de Sud, incluzând Republica Macedonia de astăzi, a fost numită „Vardar Banovina”, ca parte din Regatul Iugoslaviei. În 1941, Iugoslavia a fost
Istoria Republicii Macedonia () [Corola-website/Science/336776_a_338105]
-
a devenit o unitate federală socialistă cu partid unic a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia. Croația a fost condusă de și s-a bucurat de un anumit grad de autonomie în cadrul federației Iugoslave. În 1967, un grup de autori și lingviști croați a publicat , cerând o mai mare autonomie pentru limba croată. Declarația a contribuit la o mișcare națională care cerea extinderea și descentralizarea economiei Iugoslave, culminând cu din 1971, care a fost suprimată de către conducerea Iugoslavă. a dat o autonomie sporită
Referendumul pentru independența Croației, 1991 () [Corola-website/Science/336829_a_338158]
-
Romano-Catolice. Croația nu are o religie oficială, iar libertatea religioasă este un drept definit de Constituția Croației, care definește, de asemenea, toate comunitățile religioase ca fiind egale în fața legii și separate de stat. Conform recensământului din 2011, 86,28% dintre croați sunt catolici, în timp ce creștinii ortodocși alcătuiesc 4,44% din populație, musulmanii 1,47 %, iar protestanții 0,34% din populație. 3,81% din croați sunt nereligioși și atei, 0,76% sunt agnostici și sceptici, iar 2,17% nu și-au declarat
Religia în Croația () [Corola-website/Science/335917_a_337246]
-
religioase ca fiind egale în fața legii și separate de stat. Conform recensământului din 2011, 86,28% dintre croați sunt catolici, în timp ce creștinii ortodocși alcătuiesc 4,44% din populație, musulmanii 1,47 %, iar protestanții 0,34% din populație. 3,81% din croați sunt nereligioși și atei, 0,76% sunt agnostici și sceptici, iar 2,17% nu și-au declarat religia. În eurobarometrul Eurostat din 2005, 67% din populația Croației au răspuns că "ei cred că există Dumnezeu". Într-un sondaj Gallup din
Religia în Croația () [Corola-website/Science/335917_a_337246]