3,585 matches
-
le pierd adesea. Poate că noua mea teorie o să aducă o contribuție importantă la explicațiile științelor sociale - în condiții normale partea carnivoră ar trebui să triumfe asupra părții ierbivore. Odată ce am avut o teorie nouă, a venit timpul să-i croiesc un proiect de cercetare științifică. Atunci au început tot felul de alegeri complicate. Mai întâi, care este subiectul cercetării? Am ales războiul. Acesta constituie una dintre cele mai importante arene de conflict uman, cu implicații majore asupra bunăstării individuale și
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
superior în culegerea de schițe Făpturi neînsemnate (1978) și în romanul Micelii (1981), din care cenzura a suprimat un capitol referitor la grevele din Valea Jiului. Personajele, prezente aici în număr covârșitor, au aspectul unor produse de serie, al unor obiecte croite după același calapod, care diferă infim de la un exemplar la altul. Dacă altundeva prezența naratorului mai trăda uneori o undă de simpatie, ea devine acum indiferentă, dacă nu chiar sarcastică, dramoletele eroilor fiind privite cu răceală sau chiar cu satisfacție
PAPILIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288679_a_290008]
-
ale lor zece/ degete îmi sunt precept,/ toate-n mânuri le-oi petrece/ spre Eonul înțelept,/ care-o ști de altă Lege,/ de Frumos, de Bun și Drept.” Muzicalitatea versului eminescian, imposibil de recunoscut aici, se regăsește în poemele erotice, croite după modelul romanțelor: „! ți-ai crescut parcă anume/ părul cel mai lung din lume,/ ca-ntr-un giulgi să-ți ții într-însul/ trupul tău curat ca plânsul,/ lin pornit și-ncheiat lin,/ ca-ntr-o șoaptă de amin...// eu de-
IVANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287648_a_288977]
-
spațiul geografic. Mai întâi, pe scara timpului, trebuie să i se identifice istoria pentru a-i caracteriza prezentul și a proiecta viitorul. În privința spațiului geografic, cel mai adesea, referințele se fac la o societate „universală”, deși, treptat, „societatea națională” își croiește calea specificității și a comparativității cu alte societăți naționale. Pe scara timpului istoric, distincția cea mai tranșantă a fost făcută între societatea tradițională (feudală) și cea modernă (industrială, capitalistă, democratică). Societatea tradițională a fost reconstituită istoric în termeni eminamente derogatorii
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
darului absolut în termeni de autodonație (Selbstgegebenheit), întâlnind astfel cu fidelitate principiile fenomenologiei vieții tematizate de Michel Henry. Corelatul afectiv al experienței dăruirii pure este suferința sau bucuria - în nici un caz o stare intermediară, marcată de impurități. Donația fenomenologică e croită pe măsura reducției fenomenologice care a refuzat transcendența cauzală sau ontică a donatorului, donatarului și a datului. Darul, ca o victorie obținută de o echipă într-un meci de fotbal total, pare să nu rezulte din nimic altceva decât din
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ca nimeni alții să redea acțiunea în pictura lor. Duceți-vă să priviți toate tablourile din Europa și nu veți vedea nicăieri o asemenea colecție de scene vii și emoționante, ca aceea din triumfala galerie de la Versailles, unde privitorul își croiește drum printre marile bătălii din istoria Franței, unde fiece sabie pare un crîmpei din aurora boreală și unde regii și împărații înarmați se perindă ca un alai de centauri cu capetele încoronate. Aceste scene de bătălie pe mare ale lui
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
acum pe toată partea de sus a ambarcațiunii și după felul cum vibra, mai încordată ca strunele unei harfe, ai fi putut crede că ambarcațiunea are două chile - una care despica apa, iar alta care despica aerul - și că-și croiește astfel drum prin amîndouă aceste stihii. La prova se zbuciuma necontenit o cascadă, iar în urma ei fierbea un vîrtej fără sfîrșit; ajungea să-ți miști un deget sau să faci o cît de mică mișcare, ca ambarcațiunea să se aplece
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
voi descrie unele din performanțele mai puțin obișnuite ale creierului său, sper că vă veți fi lepădat de scepticismul vostru întemeiat pe neștiință și că veți fi gata să mă credeți; dacă vă voi spune că, bunăoară, cașalotul și-a croit drum prin Istmul lui Darien și că, tot, el, a amestecat apele Pacificului cu cele ale Atlanticului, să nu ridicați din sprîncene. Căci, dacă nu admiteți balena în întregul ei, nu sînteți decît un provincial și un sentimental în atitudinea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
delir. Oarbă și surdă, balena gonea, ca și cum ar fi vrut, prin simpla forță a vitezei sale, să se descotorosească de lipitoarea de fier ce i se înfipsese în cîrcă; iar ambarcațiunea noastră, împresurată din toate părțile de monștrii înnebuniți, își croia drum printr-un vîrtej de spumă, întocmai ca o corabie care, împresurată de ghețari în timpul unei furtuni, încearcă să se strecoare prin păienjenișul canalelor și strîmtorilor, știind că acestea ar putea să se închidă peste ea în orice moment, zdrobind
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pe-acolo, cîrîind și țipînd și bătîndu-se între ele. Stubb făcea o mutră cam plouată, mai ales că duhoarea aceea oribilă sporise considerabil, cînd deodată, chiar din inima acelei plăgi pestilențiale, se stîrni un parfum subtil, care începu să-și croiască drum prin valul de duhoare, fără a fi absorbit de el, așa cum un rîu se varsă într-altul, fără a-și amesteca, un timp, apele. Ă Am găsit, am găsit! exclamă Stubb, încîntat, izbind în ceva ascuns în regiunile subterane
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
coroanei - pe cînd căutam pe bîjbîite un al doilea harpon ca să-l azvîrl peste bord, coada aia s-a prăvălit ca un turn din Lima peste ambarcațiune, tăind-o în două și sfărîmînd ambele jumătăți; apoi, cocoașa albă și-a croit drum, cu coada înainte, printre sfărîmături, de parc-ar fi fost niște așchii. Am început cu toții să înotăm voinicește. Ca să scap de loviturile-i cumplite, m-am agățat zdravăn de prăjina harponului înfipt în balenă și am stat o clipă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
doilea harpon, trecînd pe lîngă mine, m-a prins își căpitanul englez își duse mîna sub umăr), da, chiar aici m-a pocnit, de-am crezut că mă prăvale în flăcările iadului, cînd, deodată, mulțumesc bunului Dumnezeu, vîrful și-a croit drum prin carne - de-a lungul brațului meu - și a ieșit afară cam în dreptul încheieturii, după care am putut ieși eu însumi la suprafață. Domnul acesta îți va povesti restul; apropo, faceți cunoștință - domnul căpitan, doctorul Bunger, medicul vasului nostru
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
rîs cînd i-am spus. Dar și mai mult m-a uimit faptul că preoții jurau că jetul acela de fum era adevărat. M-am plimbat de colo pînă colo prin fața scheletului - dînd la o parte vița - apoi mi-am croit drum printre coaste și, cu un ghem de sfoară vegetală, am cutreierat îndelung prin labirintul acela de colonade și boschete umbroase. în curînd, însă, sfoara mi s-a terminat; urmînd-o în sens invers, am ieșit din labirint afară. înăuntru nu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
rămasă în depărtare își dezvăluie doar vîrfurile catargelor, înaintînd nu parcă printre munții semeți ai talazurilor, ci prin otava înaltă a unei preerii nesfîrșite, deasupra căruia caii emigranților din Vest își arată doar urechile ciulite, în vreme ce trupurile lor ascunse își croiesc drum prin verdeața luxuriantă. Cînd asupra întinselor văi virgine și asupra blîndelor coline albăstrui se aștern foșnetele și zumzetele tăcerii, îți vine a crede că în aceste singurătăți dorm niște copii osteniți de joacă, în vreo veselă zi de mai
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ca erou principal al cărților noastre munca. (Ă). Noi trebuie să Înțelegem munca drept o creație». (Ă). Oamenii se alătură unii altora, muncesc cot la cot, Împreună, purtați de acelaș ideal. În entuziasmul lor se citește voința de a-și croi cu propriile brațe un destin corespunzător cu aspirațiile lor. Cei care se izolează de acest iureș - fie că nu-l Înțeleg, fie că-l urăsc fățiș, pentru energia sa vitală pe care, ca rămășițe ale unei clase În descompunere, nu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
proză, teatru a cenaclului Ilfov „Ion Păun-Pincio”). Dintre reușitele lirice comentate, menționăm poezii de: Mihail Gavril, Mircea Bordan, Vasile Fulgeanu, Iuliu Rațiu, Toma George Maiorescu, Vintilă Omaru, Cezar Drăgoi; În nr. 155, 23 sept.: F.I. Bociort - Maria Radovan: „Ilie Își croiește viață nouă”; - În nr. 156, 30 sept.: Horia Bratu - Victor Tulbure: „Holde”; În nr. 158, 14 oct: Paul Georgescu. Doctorul Negrea sau problemele intelectualului la Cezar Petrescu; În nr. 159, 21 oct.: F.I. Boiciort - Ticu Arhip: „Patul fraților”, În nr.
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Barta care a ajuns În plină vară să dea cărbune În contul lui ianuarie, a scris A. E. Baconsky Balada despre Barta Iosif și ortacii săi: «La Lupeni Întrecerea sporește Normele se clatină și cad Barta-n frunte drumul și-l croiește Ca o apă care taie vad». Dar tematica poeziei noastre a devenit tot mai bogată (Ă). A fost și este cântată dragostea nouă (Cântec de spus la armonică, Idilă de Veronica Porumbacu, Cântec pentru nevastă de Cicerone Theodorescu, Gând de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pentru mase a fost susținută de scriitori ca: Zaharia Stancu, M.Sadoveanu, M.R.Paraschivescu, G.Călinescu, Ion Călugăru, Geo Dumitrescu, Dan Petrașincu, Radu Boureanu, Sașa Pană, Aurel Baranga, A. Toma, Demostene Botez ș.a.. Dar poetica, teoria noii formule a fost croită mai ales de ideologi și critici literari: Nicolae Moraru, Grigore Preoteasa, Nestor Ignat, Leonte Răutu, Mihail Novicov, Traian Șelmaru, Paul Georgescu, Iosif Chișinevschi, Ion Vitner, Ov.S.Crohmălniceanu, ultimii doi susținând, În paralel cu campania de atragere, o alta: cea de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
modifică procesele chimice ale creierului lor, care se adaptează la mesajele subliminale primite răspunzându-le inconștient. În această operațiune de comunicare, cortexul vizual și cel somatosenzorial sunt pe deplin solidare. De aceea, dorințele exprimate de față se prelungesc și-și croiesc drum prin trup. Pentru a descifra mesajele legate de aceste dorințe, pentru a înțelege corpul care dorește, trebuie să-l privim... și să-l lăsăm să vorbească. CAPITOLUL 8 Gesticulația, „semnătura noastră psihologică” Spre deosebire de ceea ce cred majoritatea oamenilor, gesticulația nu
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
coloana traficului și se vârau apoi la loc, la câțiva milimetri de bara celorlalte mașini, reușind cu regularitate să evite un accident. Bărbați obosiți, în limuzine prăfuite cu două sau patru locuri, clipeau, își încleștau mâinile pe volam și își croiau drum spre nord și apus, spre casa lor și spre masa de seară, o seară petrecută în compania paginii de sport a ziarelor, a urletelor radioului, a scâncetelor copiilor răsfățați și a trăncănelii nevestelor idioate. Am trecut de reclamele stridente
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
lui Marlowe ce se întâmplase. Pentru ea, evenimentele erau o repetare, sau un playback, în jargonul de televiziune întrebuințat de Chandler (Marling, 1986, p. 149). Nu e singura explicație oferită de exegeți. E bine cunoscut obiceiul lui Chandler de a croi narațiunea în jurul unor femei criminale. De data aceasta, scenariul e spectaculos răsturnat: deși e înfățișată de la început până aproape de final drept suspecta numărul unu în comiterea a diferite infracțiuni, Betty se dovedește victima unor circumstanțe împotriva cărora nu poate face
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
unui devotament ce nu s-a dezmințit niciodată. Prea Veneratului Patriarh, Membrilor Sfântului Sinod, Mitropoliți și Episcopi și întregul Cler, îi asigurăm că în noua perioadă de activitate ce se va deschide astăzi, Societatea Ortodoxă Națională a Femeilor Române va croi noi drumuri având același țel: aprinderea de flăcări care să fie toate spre slăvirea crezului nostru Creștin Ortodox. Pe reprezentanții presei care ne-au susținut atât de mult îi omagiem, căci în acest conflict fără rost, majoritatea ziarelor au fost
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
un anumit conflict este transportat mecanic dintr-o carte într-alta, construindu-se subiecte similare, numai cu minimale modificări de rigoare, dată fiind schimbarea decorului, a mediului (...). Așa de pildă, multe dintre cărțile care înfățișau până acum viața satului erau croite după următorul șablon «patentat»: în familia unui țăran muncitor existau neînțelegeri. Bărbatul vrea sau afirmă că vrea să intre în colectivă; soția nu vrea, sau soțul pretinde numai că soția nu vrea să intre în colectivă. Toate greutățile se datoresc
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
sau alta, ci abia punctul de plecare al unei caracterizări ce urmează a se face prin acumularea dalelor necesare (...). Cutezanța lui Cațavencu, de exemplu, este cutezanța șantagistului și a demagogului care, într-un regim bazat pe jaf, corupție, demagogie își croiește drum spre putere prin arme potrivite acestui regim (...). Și aceasta tocmai pentru că autorul izbutește ca, prin intermediul particularului, să reliefeze generalul, prin cutezanța de un anumit tip a lui Cațavencu, să redea o caracteristică a unei întregi clase sociale. Cutezător este
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nr. 12/1952. Poezia e construită pe antiteză: Hunedoara de altădată și Hunedoara de astăzi (...). Dar ideile poetei se deapănă cu încetineală și monotonie: Ei văd orașul nou - cu biblioteca/ Și cinematograf și noi alei!/ Ei știu - prin munca lor croiesc potecă/ Și legii noastre noi îi dau temei/ Mai mare mă simt văzându-le zâmbirea (...). Pentru a reda caracterul tipic, esența fenomenelor vieții, poezia lirică trebuie să fie individuală, personală. Unitatea între tipic și individual în poezia lirică, rezidă tocmai
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]