2,383 matches
-
etnografic În Cula Cornoiu, - muzeul arhitecturii gorjene - În apropierea culei, cuprinde vechi case țărănești din toate zonele Gorjului. - m.n.: defileul Jiului cu 40 de tunele pentru calea ferată; - cabana Lainici; - popas turistic Castru Roman; CRASNA. - m. arh.: Schitul Crasna (1636, ctitor Matei Basarb); - m. n.: arțari și castani seculari În sătucul Crasna din Vale; - etnografie și folclor: centru etnografic: ansamblul folcloric de obiceiuri și teatru popular, centru artizanal - cojoace, realizatori de instrumente populare: fluiere, cavale, flaute. NOVACI - monumente de arhitectură; - etnografie
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Topeștilor, satul Boroșteni; - lacuri artificiale, iazuri pentru pescuit; - tabăra națională de sculptură În piatră „Brîncușiana” la Hobița; - pensiunea turistică Casa Brâncuși; - popas turistic la Hobița și pensiuni agroturistice. POLOVRAGI. - săpături arheologice: cetate dacică; - m. arh.: Mănăstirea Polovragi cu pictura (1643), ctitor Matei Basarab; - etnografie și folclor; - formație laureată de fluierași - serbare populară cu participare interjudețeană; - bîlci la 20 iulie (Nedeie tradițională), - bîlci de vite (o săptămînă), - centru artizanal, - colecțe muzeală la cămin. - localitate climaterică pentru odihnă; - m. n.: Cheile Oltului (2
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Sohodol; - popas turistic Sohodol; SCHELA. - troița lui Mihai Viteazu. STĂNEȘTI. - colecție muzeală sătească; - etnografie și folclor: - formație de fluierași cu băciță laureată, - centru artizanal: cusături, țesături, - colecție muzeală sătească. - constructori de instrumente muzicale: fluiere. TISMANA. - m. arh.: mănăstirea Tismana (1375-1378), ctitor Radu Vodă, cu picturi interioare - Tismana reprezintă un vechi centru de cultură (școală de caligrafie) și are un muzeu cu elemente de artă medievală; - etnografie și folclor: -vatră folclorică; - obiceiul pastoral al măsuratului laptelui (se adună oile, se mulg, se
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
m. M. Monumente inchinate eroilor 1916 +1917 in satul Dâlbocița - muzeu ( colectie scolara de etnografie) - nunti cu obiceiuri deosebite - vatra folclorica si etnografica - elemente de port popular - centru artiyanal - formatie de dansuri - S ISVERNA. - m. arh.: Biserica Adormirea maicii Domnului, ctitor Tudor Vladimirescu și Gh. Duncea - căp. a lui Tudor; - m. arh.: Biserica de lemn Sfinții Voievozi (1836); - m. arh.: Biserică lemn Sf. Nicolae din Drăgășești(1835); - m. n.: Izbucul Izverna; - m.n.: peștera Izvearea, - m.n.: Polja Nadanovei - fenomen carsic izbuc; - m.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
satul Rod, luptător pașoptist, profesor la Colegiul Sf. Sava. - Pensiuni: Ana, Irina. TURNU ROȘU. - săpături arheologice: fortificație medievală amplasată la Turnu Roșu - pe malul drept al Oltului (al lui Iancu de Hunedoara); - m. arh.: Biserica Sf. Nicolae din Turnu Roșu, ctitor Matei Basarab (1653); - etnografie și folclor: centru artizanal (cojoace), ansamblu folcloric laureat (Sebeș de Jos); - muzeu sătesc (local), expune date după prima școală românească, cu o vechime de peste 277 ani. JUDEȚUL VÎLCEA BOIȘOARA. - centru etnografic și folcloric: vatră folclorică
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
sfinții”, sat Poieni cu pictură (sf.sec. al XVIII-lea), - formație de cor laureată; - tabără școlară; - Pensiuni turistice. BĂRBĂTEȘTI. - m. arh.: casa de lemn 64 Petraru (sec. al XVIII-lea); - m. arh.: biserica fostului schit Bodești cu pictură, avînd drept ctitor Episcopul Clement (1640); - m. arh.: biserica „Intrarea În biserică”, sat Bodești, cu pictură, construită la jumătatea sec. al XVIII-lea; - m. arh.: schitul „Pahomie”; - m. arh.: biserica „Sf. Nicolae” din Vătăjești, cu pictură (1712); - m. arh.: schitul „Pătrunsa”, cu pictură
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
arh.: rezervație arhelogică; - m. arh.: Schitul Ostrov - anul 1521, cu pictură interioară, ctitorit de Neagoe Basarab; - m. arh.: Mănăstirea Stînișoara; - m. arh.: biserica „Sf. Voievozi”, 1712, cu pictură interioară; - m. arh.: mănăstirea Cozia cu tot complexul: picturi și muzeu, 1388 ctitor Mircea cel Bătrîn (mormîntul lui Mircea cel Bătrîn și mama lui Mihai Viteazu); - m. arh.: mănăstirea Turnu, cu pictură - mitropolit Varlaam; - m. arh. pop.: casa de lemn Dobrin - arhitectură populară, sec. al XIX-lea, - m. arh. pop.: casa Miscurici - jum
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
XVII, avînd mormîntul lui Matei Basarab și a tatălui său Donciul Vornicul; - m. arh.: biserica Scitul Pan (1680), ci pictură interioară; - m. arh.: biserica fostului schit Păpușa (1711), cu pictură; - m. arh.: biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” - Cromănești (16641666), ctitor Mitropolit Ștefan, În sat Pietreni; - m. arh.: biserica „Intrarea În biserică” (a doua jum. a sec. XVIII), cu pictură, sat Pietreni, cartier Ciorbești, - centru etnografic și folcloric: formație de cor laureată, arta cioplirii lemnului, meșteri făurari de instrumente muzicale - fluiere
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
1728-1729); - m. i.: două cruci dedicate generalului David Prapargescu, mort aici În timpul celui de-al doilea război mondial, toamna anului 1916; - han turistic; - tabără școlară; - pensiuni turistice. HOREZU. - Muzeu; - m. arh.: biserica „Intrarea În biserică” (1800), pictură interioară și exterioară, ctitor Vătafu Ion Urșeanu; - m. arh.: biserica „Duminica tuturor sfinților”, sat Bălănești, ctitor Mitropolit Ștefan, 1658-1659 (construcția); - m. arh.: biserica „Sf. Voievozi și Sf. Vasile”, 1828, cu pictură interioară și exterioară În cartierul Covrești-Olari; - m. i. și arh.: Mănăstirea Horezu, 1694
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
celui de-al doilea război mondial, toamna anului 1916; - han turistic; - tabără școlară; - pensiuni turistice. HOREZU. - Muzeu; - m. arh.: biserica „Intrarea În biserică” (1800), pictură interioară și exterioară, ctitor Vătafu Ion Urșeanu; - m. arh.: biserica „Duminica tuturor sfinților”, sat Bălănești, ctitor Mitropolit Ștefan, 1658-1659 (construcția); - m. arh.: biserica „Sf. Voievozi și Sf. Vasile”, 1828, cu pictură interioară și exterioară În cartierul Covrești-Olari; - m. i. și arh.: Mănăstirea Horezu, 1694, cu tot complexul muzeal, construită de Constantin Brîncoveanu; - m. arh.: biserica „Sf.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
poet Dimitrie Stoil; - etnografie și folclor: vatră folclorică. RACOVIȚĂ. - săpături arheologice: două case romane (Pretorium I și II) și un castru roman În satul Copăceni; - m. arh.: biserica cu pictură interioară (1819-1820); - m. i. și arh.: schitul Cornetu (1666), avînd ctitor pe marele vornic Mareș Bojescu; - m. arh.: biserica de lemn din satul Copăceni; - m. m.: monument al eroilor neamului; - etnografie și folclor: vatră folclorică, formație de fluierași. STOENEȘTI. - m. arh.: biserica de lemn, sec. XVIII; - m. arh.: biserica de lemn
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
la statutul animalului. Astfel de puncte de vedere au avut, de-a lungul Evului Mediu, o imensă influență, contribuind decisiv la cristalizarea unui sistem simbolic bine pus la punct, în care figura animalului ocupa o poziție privilegiată. Philon din Alexandria, ctitor al acestei metode alegorice de interpretare a Bibliei, vorbea despre animale ca despre niște ajutoare pe care Dumnezeu i le-a trimis omului în năzuința acestuia de a cunoaște adevărul și de a se perfecționa: "Fiarele nu sunt numite ajutoare
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
diverse figuri animaliere în ornamentica unor biserici și mânăstiri precum cele din Vieroș, Golești, Mărgineni, Colțea, Horez, punându-le în legătură cu descrierea lor în variantele Fiziologului care au circulat în spațiul românesc; concluzia este de bun-simț: "... mai toți contemporanii străbunilor noștri, ctitori, meșteri și credincioși, desprindeau fără sforțare înțelesul simbolic ce se cuprindea în reprezentările care aveau o dublă misiune, aceea de a împodobi și aceea de a fi un îndemn spre viața spirituală". Într-un singur loc nu pot fi de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
diverse figuri animaliere în ornamentica unor biserici și mânăstiri precum cele din Vieroș, Golești, Mărgineni, Colțea, Horez, punându-le în legătură cu descrierea lor în variantele Fiziologului care au circulat în spațiul românesc; concluzia este de bun-simț: "... mai toți contemporanii străbunilor noștri, ctitori, meșteri și credincioși, desprindeau fără sforțare înțelesul simbolic ce se cuprindea în reprezentările care aveau o dublă misiune, aceea de a împodobi și aceea de a fi un îndemn spre viața spirituală". Într-un singur loc nu pot fi de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
La Gălăuțaș biserica adusă din Toplița primește trei clopote care au fost donate de familiile: Nicolae Truța, Valeriu Antal și Nicolae Cotfas. Acestea funcționează În noua clopotniță ridicată În anul 2002. Prin anul 1791, când a fost ridicată În Toplița, ctitorii care au sprijinit construirea ei au fost: preotul David cu prezbitera Maria - Rodica, Ioan, Ruxandra, Alexandru, Ioan, preotul Alexandru, preotul Simion, preotul Toader și monahia Mariana. Biserica are un plan trilobat și În noua așezare pe un soclu de piatră
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Cinematograful Patria. A murit Însă tânăr chiar În Gălăuțaș, făcând un infarct și a fost Înmormântat lângă soacra sa, Rafila. Mai târziu i s-a construit un cavou de familie chiar la intrare pe locul unde trebuia să se odihnească ctitorii bisericii, preoții și eroii. Soția sa, după ce l-a plâns o vreme, s-a recăsătorit cu cel care a fost șoferul lui Burian și a părăsit Bucureștiul. Nu avea ea nevoie de viața culturală a capitalei. Unuia Marcu Ion, care
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Unele date, cum sunt acelea care privesc evenimentele de la 1821, au și implicații autobiografice. SCRIERI: Giorgiu Lazăr și școala română, București, 1871; [Discursuri pedagogice], în A. Vasculescu, Petrache Poenaru - organizatorul școalei române, București, f.a., 17-32, în George Potra, Petrache Poenaru - ctitor al învățământului în țara noastră, București, 1963, 329-364, în Gândirea pedagogică a generației de la 1848, îngr. și introd. A. Manolache, Gh.T. Dumitrescu, Gh. Pârnuță, București, 1968, 52-66. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 1-4; A. I. Odobescu, Petrache Poenaru. Cuvântare asupra vieței
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288863_a_290192]
-
Iorga, Petrache Poenaru, AAR, memoriile secțiunii literare, t. XXVIII, 1905-1906; Iorga, Ist. lit. XIX, I, 135-138; Ioan C. Filitti, Scrisori inedite ale lui Petrache Poenaru, Craiova, 1934; A. Vasculescu, Petrache Poenaru - organizatorul școalei române, București, f.a.; George Potra, Petrache Poenaru - ctitor al învățământului în țara noastră, București, 1963; Ist. lit., II, 295-298; Dicț. lit. 1900, 684-685. I.L.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288863_a_290192]
-
Mânăstirea Râmeț Într-o zi a postului Sfinților Apostoli, Valeriu Gafencu, Ion Ianolide și Marin Naidim au hotărât să meargă la Mânăstirea Sâmbăta, la părintele Arsenie Boca, cel pe care părintele Stăniloaie în prefața primei ediții a Filocaliei îl numește Ctitorul Filocaliei românești. M-au chemat, dar împreună cu Nicu Mazăre și Bălan Iulian hotărâserăm să mergem la Mânăstirea Râmeț (Alba) la părintele Evloghie Oța, Starețul Sfintei Mănăstiri. Și părintele Evloghie Oța și părintele Arsenie veniseră în urma unor revelații avute la Sfântul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
celui rău cu simplitatea manifestărilor Tale! * Dornici să cunoaștem marile spirite creștine ale neamului nostru, făceam escapade duhovnicești cu îndrăzneală temerară, care ne-ar fi putut costa sancțiuni grele sau execuția, căci puteau fi interpretate ca evadare. Părintele Arsenie Boca, ctitorul Filocaliei românești, cum îl numește părintele profesor (doctor) Dumitru Stăniloaie, ne trimisese prin cineva primele volume ale Filocaliei; voiam să-l vedem și să-i mulțumim, împărtășindu-ne și din cuvântul lui de învățătură. Din colonia de la Galda de Jos
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
local de argeșean și trebuie să spun o mică și frumoasă poveste. Date istorice atestă că fără relațiile vechi dintre cele două popoare, noi, românii, nu am mai fi avut astăzi minunata baladă a Meșterului Manole. De ce? Pentru că Neagoe Basarab, ctitorul Mănăstirii de la Curtea de Argeș, angaja un zidar din Nicosia (Cipru), pe Manole, pentru a construi lăcașul de cult, numit de voievod un crâmpei din Raiul Domnului. * Revenind la statutul meu de solist la Nicosia, nu pot evita gândul că misiunile noastre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
înțelese, înțelegi tu, bărbățele? tabelul stației Adjud pagini din Biblia ocultei, Cum să falimentăm transportul feroviar de călători, pasajul cu două trenuri accelerate spre Ciceu, al doilea la zece minute interval, următoarele mîine la aceleași ore! Borzești-Legenda, anii de la moartea ctitorului steaguri în lungul șoselei, defilează și cel al bisericii, Onești redusa alteritate a reperelor, vine vorba de valorile lor simbolice, de orașe și de sate ca ființe imposibile, mixturile organico-minerale în minte-spațiu, după obicei, puțina apărare a unor asemenea ființe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Ciurea l-a rugat pe inginerul Ludovic Cazaban să Întocmească un proiect de reparații, Încât noul sediu al Muzeului a devenit disponibil În 1930, părăsindu-se cele două camere de la Gimnaziul „Alecu Donici” (Liceul „Nicu Gane”). 324 Soție de moșier, ctitor al bisericii din Lămășeni, construită Între 18521854. Anastasia este Înmormântată lângă biserică. Primul dascăl a fost Trăsnea, colegul lui Creangă la școala de catiheți din Fălticeni. 325 Ceasul din turnul bisericii Adormirea - ctitorie a Găneștilor -, a fost adus de la Viena
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
delegații străine sau din țară. 5. Colaborator principal, alături de Erich Beck (cernăuțean stabilit În Germania), la redactarea lucrării Enciclopedia Bucovinei (2 volume) a lui Emil Satco, Biblioteca Bucovinei I.C.Sbiera, Suceava, 2004. 6. Muzeograf la Complexul muzeal Fălticeni (1971-1975). 7. Ctitor al « Galeriei oamenilor de seamă », in casa donată de frații scriitori Vasile și Horia Lovinescu (16 iunie 1972). 1058 8. Cercetatea exhaustivă a zestrei culturale fălticenene, valorificată În volumele tipărite. 9. Secretar de redacție la revista « Pagini bucovinene ». 10. Membru
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
protopsalt al Țării Românești. Și la Mănăstirea Antim din București se Învăța muzica psaltică În limba română, după cum vedem din Așezământul Mănăstirii Antim, alcătuit din 32 de „capete“ de către Mitropolitul Antim Ivireanul, În 1713. În capitolul 4, Pentru călugări, ctitorul acestui locaș rânduiește ca „În mănăstire În curtea cea dintâi să se afle lăcuitori cu șăzământul pentru slujba besericii, egumenul, doi ieromonaș greci carii să fie În strana cea mare să cânte slujba grecește... un cântăreț de va fi călugăr
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]