2,381 matches
-
Biserica Ortodoxă Română“, nr.11-12, p. 1211-1217, 1963) Conform pisaniei, printre puținele elemente din secolulul al XVII-lea care s-au mai păstrat, manăstirea de maici având hramul Sf. prooroc Ilie a fost clădită din temelii între anii 1645-1646 iar ctitorii sunt domnitorul împreună cu doamna sa Elina. La 9 aprilie 1646 era gata, așa cum rezultă dintr-un act în care este i se confirmă primele donații, ale domnului însuși (interesant este formularea în care se spune că pământul este dat de
Mănăstirea Doicești () [Corola-website/Science/298861_a_300190]
-
dat de strămoșii domnului ceea ce ar putea induce ideea că mănăstirea a fost construită peste o o alta anterioară necunoscută încă) și ale lui Tudor clucerul Doicescul, chiar ispravnicul mănăstirii, și Ștefan cihodarul din Bărbătești, care au fost trecuți la ctitori. Printr-un act din 21 mai același an, domnitorul înzestrează mănăstirea cu livada Lăculețe, cumpărată de la un anume Radu dărăban din Târgoviște. Această mănăstire nu este trecută în majoritatea cronicilor țării în dreptul realizărilor lui Matei Basarab, cu toate că apare în mai
Mănăstirea Doicești () [Corola-website/Science/298861_a_300190]
-
groase fiind susținute de coloane în interior și contraforți în exterior. Ferestrele sunt mici, iar interiorul este întunecos. Bolta semicirculară este specifică stilului romanic. Picturile se inspiră din viața religioasă și sunt înfricoșătoare. La subsolul se află moaștele și mormintele ctitorilor sau a regilor. Monumente în stil romanic Biserica Mânăstirii Clunis din Franța, Domul din Pisa in Italia, în Transilvania Catedrala Romano Catolică din Alba-Iulia. Stilul gotic apare în Vestul Europei în secolul XII. Stilul ogival de la ogiva sau arcul frânt
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
uitați însă nici pionierii filmului românesc, și anume Grigore Brezeanu, Jean Georgescu, Jean Mihail și Jean Negulescu (cunoscut sub numele de Jean Negulesco), care cu multe privațiuni au făcut remarcată cea de-a șaptea artă în cultura românească interbelică, fiind ctitorii "cinematografiei românești". Ca și în cazul celorlaltor arte, cinematografia se supune, mai mult sau mai puțin unei clasificări pe "curente": Noul Val - Franța, Neorealism italian, Noul val suedez, Free cinema sau "The Angry Young Men Movement", New American Cinema, Cinema
Film () [Corola-website/Science/296538_a_297867]
-
vestic. Interiorul bisericii a căpătat în secolul al XIX-lea un caracter unitar, prin înlăturarea zidului care despărțea pronaosul de naos și prin împodobirea cu un ansamblu de pictură murală în 1830. Deasupra ușii spre pronaos s-au păstrat imaginile ctitorilor din 1669. După mutarea mitropoliei de la Târgoviște la București în 1668, ea a devenit Catedrală Mitropolitană, și în 1925, după ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rang de patriarhie, Catedrala Patriarhală. În apropierea acestei biserici se află ansamblul reședinței mitropolitane, dispus
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
iulie a fiecărui an. În anul 1639, orașul Rădăuți a fost prădat de tălhari, iar moaștele sale au fost ascuse de călugări pentru a fi ferite de profanare chiar sub locul unde erau așezate, în naos, în fața tabloului votiv al ctitorilor mănăstirii. Abia în urma cercetărilor arheologice din perioada 1974-1977 au fost găsite moaștele Sf. Leontie, ele fiind așezate într-o raclă abia în 1991, pentru a fi venerate de credincioși. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, în ședința de
Mănăstirea Bogdana () [Corola-website/Science/298412_a_299741]
-
este un lăcaș de cult important în orașul Iași, numit după marele logofăt Ioan Golia, primul ctitor. Se află în Târgul Cucu. Hramul mănăstirii este „Înălțarea Domnului”. Mănăstirea reprezintă un important centru cultural, adăpostind Centrul Cultural Misionar Doxologia al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, precum și o atracție turistică dinIași. Așezământul ecleziastic de la Golia se prezintă ca o fortăreață
Mănăstirea Golia () [Corola-website/Science/298524_a_299853]
-
Șipeniț sau Onut) a existat o formațiune politică românească înainte de întemeierea Moldovei și probabil aflată sub influența varegilor La Vasileu, in fosta țară a Onutului (azi in Ucraina) există resturile unei biserici care avea un mormânt cu o lespede a ctitorilor cu semne și rune vikinge. Sarcofagele găsite în aceeași zonă sunt ale urmașilor vikingilor creștinați și slavizați (secolul al XII-lea). Filologul Ilie Gherghel, a scris un studiu despre cuvântul "valah" și despre cartierul Blachernae din Constantinopol și a concluzionat
Varegi () [Corola-website/Science/306978_a_308307]
-
timpuriu cunoscut în Principatul Moldovei. Astfel apare un Zota, pârcălab de Hotin într-un document de la 20 iunie 1589. În ziua de 4 august 1645 semnează un Zota de Cernăuți ca martor un contract de achiziție al marelui logofăt și ctitor al mănăstirii Coșula Gavrilaș Mateiaș. Frații Ștefan, Ioan, Grigoraș, Gheorghe și Enache au fost înnobilați sub titlul „Ritter von Zotta” (Cavaler de Zotta) prin Iosif al II-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman la data de 21 ianuarie 1793. Sever
Sever Zotta () [Corola-website/Science/307070_a_308399]
-
Ed. Ecclesia, Nicula, 2002, p. 63-67. · Pictori din ᘠara Românească în ᘰinuturile hunedorene în secolul al XVIII-lea, în vol. omagial Mircea Păcurariu, Cluj-Napoca, 2002, p. 381-384. · Vestigii inedite de la Văd, în Ars Transsilvaniae, XII-XIII, 2002-2003, p. 77-79. · Mihai Viteazul, ctitor ᗰi ocrotitor al artei ᗰi culturii româneᗰti din Transilvania, în vol. Mihai Viteazul ᗰi Transilvania, Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca, 2005, p. 143-152. · Date noi privind biserică brâncoveneasca din Făgăraᗰ, în Ars Transsilvaniae, XIVXV, 2004-2005, 163-166. Recenzii · Corina Nicolescu, Argintăria laică
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
Ars Transsilvaniae, VII, 1997, p. 216-217. · Aurel Chiriac, Pictură bisericilor de lemn româneᗰti din Bihor în secolele al XVIIIlea ᗰi al XIX-lea, Editura Muzeului ᘠării Criᗰurilor, Oradea, 1999, în Ars Transsilvaniae, VIII-IX, 1998-1999, p. 376-378. · Tereza Sinigalia, Mihai Viteazul ctitor, Ed. Vremea, Bucureᗰti, 2001, în Ars Transsilvaniae, X-XI, 2000-2001. · Demir Dragnev, Igor Caᗰu, Emil, Dragnev, Virgil Pâslariuc, ᗠtefan cel Mare ᗰi Sfânt în contextul epocii sale ᗰi al posterităᘰii, Editura Civitas, Chiᗰinău, 2004. în Ars Transsilvaniae, XIV-XV, 2004-2005, p.243
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
(n. 3 decembrie 1879, București - d. 4 iulie 1965, Iași) a fost un matematician român, membru de onoare al Academiei Române. a fost ctitorul școlii matematice ieșene, savant de reputație internațională și eminent profesor al Universității din Iași. Alexandru Myller s-a născut în București, unde a urmat școală primară, liceul (1896) și Facultatea de Stiinte (1900), având ca profesori pe reputații matematicieni Spiru
Alexandru Myller () [Corola-website/Science/307186_a_308515]
-
a ridicat edificiul Școlii Normale de băieți, precum și frumoasa clădire a Liceului comercial de băieți din Blaj. Mitropolitul Vasile Suciu urmărea crearea unei clase mijlocii românești, bazate pe morala creștină. De aceea, Mitropolitul Vasile Suciu poate fi numit al treilea ctitor al Blajului. Mitropolitul Vasile Suciu a intervenit pe lângă Sfântul Scaun și a obținut Biserica Minoriților din Cluj, inclusiv clădirea și terenul adiacent, pentru Episcopia de Cluj-Gherla. În acest perimetru a fost ridicată Academia Teologică Unită din Cluj (în imobilul retrocedat
Vasile Suciu (mitropolit) () [Corola-website/Science/307267_a_308596]
-
total distrus. În incinta Mănăstirii Văcărești, cu puțin timp înainte de demolare, Sergiu Nicolaescu a turnat câteva scene de luptă, cu tancuri, pentru filmul "Noi, cei din linia întâi", aducând grave deteriorări ansamblului, precum fracturarea crucii din marmură a unuia dintre ctitorii mănăstirii, domnitorul Constantin Mavrocordat, forțarea lacătelor și a drugilor de fier care închideau paraclisul, precum și a ușii altarului Bisericii mari, fapt ce a determinat intervenția la forurile superioare a personalului Muzeului de Istorie a Municipiului București. Există încă o polemică
Mănăstirea Văcărești () [Corola-website/Science/307362_a_308691]
-
o a treia, din lemn. Aceste din urmă adaosuri au fost înlăturate cu prilejul lucrărilor de restaurare a bisericii, care au urmat puternicului incendiu din 1921. De asemenea, el a pus să fie zugrăvite pe peretele nordic al pridvorului tabloul ctitorilor: Petru Rareș și familia sa, precum și pe episcopul Macarie. Tot în timpul egumenului Isaia s-au construit și actualele chilii de pe latura sudică și estică, lărgindu-se totodată și vechea trapeză din 1765. Cu prilejul acestor lucrări, s-a amplasat pe
Mănăstirea Râșca () [Corola-website/Science/308496_a_309825]
-
mănăstirea întemeiată, iar pentru bărbați a construit o bisericuță și câteva chilii la circa doi kilometri mai la vale, înființând a doua mănăstire, Celicul Mic sau Celicul de Jos. Aceasta a fost însă distrusă de incendiu. Arhimandritul Lisifenco (1800-1880, considerat ctitorul mănăstirii; osemintele i se află într-o raclă argintată, depusă în paraclis, în dreapta) și Dosoftei Crihana au construit în 1841-1844 o bisericuță cu chilii în formă de patrulater pe valea pârâului Celic-Dere. Astăzi o troiță arată locul în care s-
Mănăstirea Celic-Dere () [Corola-website/Science/308518_a_309847]
-
La câțiva pași de biserică se află casa călugăriței Paisia, în curtea căreia a fost amplasată o troiță pe locul bisericii edificate în 1910, cu sfânta masă protejată de un acoperiș de tablă și de racla cu moaștele (mâna neputrezită) ctitorului Athanasie, depusă în paraclis. Potrivit Marelui Dicționar Geografic al României, în 1902 erau 83 de maici și că lângă mănăstire se afla și o peșteră, unde începând din 1860 erau înhumați morții. Peștera are o lungime de câteva sute de
Mănăstirea Celic-Dere () [Corola-website/Science/308518_a_309847]
-
-o în camera cea mai curată. În ziua Sf. Învieri, el a văzut o rază de lumină în jurul icoanei și a auzit un glas: „Duceți-mă la fecioare!” Atunci în Basarabia erau fecioare care primeau învățătura călugărească de la arhimandritul Athanasie, ctitorul Mănăstirii Celic-Dere. După eliberarea Dobrogei, icoana a fost adusă în mănăstire și primită cu mult alai. Și-a arătat din nou puterea, fiind tămăduiți imediat doi călubări peste care se trecuse cu icoana. A mai făcut și alte minuni, aducând
Mănăstirea Celic-Dere () [Corola-website/Science/308518_a_309847]
-
cele mai vechi așezăminte monahale din țara noastră. Începuturile ei, nefiind fixate în documentele vremii, s-au pierdut odată cu trecerea timpului. Pisania bisericii, probabil de lemn, nepăstrându-se, am fost privați de un important izvor, menit să stabilească începuturile și ctitorii sfântului așezământ. Unele documente îl atestă drept ctitor pe Mihai Viteazul, care a și înzestrat-o cu donații, degradările survenite după anul 1628 determinând o nouă și substanțială refacere în timpul lui Matei Basarab. Astfel, reclădirea mânăstirii îi este atribuită marelui
Mănăstirea Clocociov () [Corola-website/Science/308524_a_309853]
-
Începuturile ei, nefiind fixate în documentele vremii, s-au pierdut odată cu trecerea timpului. Pisania bisericii, probabil de lemn, nepăstrându-se, am fost privați de un important izvor, menit să stabilească începuturile și ctitorii sfântului așezământ. Unele documente îl atestă drept ctitor pe Mihai Viteazul, care a și înzestrat-o cu donații, degradările survenite după anul 1628 determinând o nouă și substanțială refacere în timpul lui Matei Basarab. Astfel, reclădirea mânăstirii îi este atribuită marelui dregător Diicu Buicescu vel agă, rudă a domnitorului
Mănăstirea Clocociov () [Corola-website/Science/308524_a_309853]
-
lemn frumos sculptat. Pictura însă este nouă, realizată în anul 1937 de către pictorul Nicolae Pană, care a zugrăvit interiorul și o parte din pridvor. Din vechea pictură se mai păstrează în pronaos tabloul votiv, remarcabil portret de grup, cu portretele ctitorilor și ale descendenților lor direcți. Repictarea s-a făcut cu ajutorul Episcopului Nichita Duma, sprijinit de domnii Milcoveanu și P. Protopopescu, acțiune ce a și avut ca finalitate redeschiderea mănăstirii. În incintă s-a amenajat și un muzeu, cu o importantă
Mănăstirea Clocociov () [Corola-website/Science/308524_a_309853]
-
s-a și călugărit aici, luându-și numele monahal de Calistru. Inițial era așezat în mijlocul pădurilor din sudul Iașilor, având hramul Vovidenia (Intrarea în Biserică a Maicii Domnului). În anul 1766, conform unui document consemnat de istoricul Nicolae Iorga, urmașii ctitorului, Hagi Dumitru, fiul Serafinei, Zoița, fiica ei, și Toader Nacu, au închinat schitul Stavnic Mănăstirii Sfântul Spiridon din Iași. În jurul anului 1772, după informațiile furnizate de același istoric, Mănăstirea "Sf. Spiridon" din Iași aloca anual călugărilor de la schit sume de
Mănăstirea Stavnic () [Corola-website/Science/308572_a_309901]
-
ceea ce este necesar în vederea bunei desfășurări a vieții parohiale. Construirea de noi biserici pentru parohiile lipsite de locașurile de cult, ca și restaurarea celor vechi, împodobirea lor cu pictură nouă sau restaurarea celei existente, rămân dovezi ale vocației sale de ctitor.A fost sporit patrimoniul parohiilor sărace din cuprinsul eparhiei noastre prin achiziționarea de case parohiale. Au fost sprijinite lucrările de construcție sau restaurare la multe din locașurile de cult. În plan social-filantropic, au fost înființate mai multe centre sociale, menite
Ambrozie Sinaitul () [Corola-website/Science/308633_a_309962]
-
este un lăcaș de cult ortodox construit în perioada 1969-1970 în satul Boroaia (județul Suceava). Ctitorii acestei biserici sunt preoții Ilarion și Alexandru Argatu. Pe lângă hramul "Sfinții Părinții Ioachim și Ana", biserica are și hramul "Înălțarea Domnului". Bisericii "Sfinții Părinți" din satul sucevean Boroaia i s-a pus temelia în anul 1924. I s-a realizat
Biserica Sfinților Părinți din Boroaia () [Corola-website/Science/308711_a_310040]
-
ruso-turc dintre anii 1806 și 1812. Îmbrăcat în straie călugărești, acesta s-a ascuns până în ultimul moment. În 1817 turcii au devastat așezământul, și negăsindu-l pe Tudor, l-au decapitat pe călugărul Maxim, risipind obștea. În cronicile vremii, printre ctitori apare un nume: Stanca Măldărescu, dar care lipsește, în mod surprinzător, de pe pisania așezământului. În locul ei este gravat Kalistracta, evident numele de călugărie pe care l-a purtat, la sfârșitul vieții, vrednica boieroaică. Mănăstirea Lainici a fost construită între anii
Mănăstirea Lainici () [Corola-website/Science/308752_a_310081]