3,588 matches
-
Guvern Mondial fie că ne place fie că nu ne place". (citatele sunt din Revista Lumea, nr. 1, 2009). Așadar, despre asta e vorba. Și atunci, să fi fost criza provocată? Dacă da, atunci intuim și soluția... 2.8. VIDUL CUANTIC Începînd cu neoclasicii și continuatorii lor, s-a produs tentativa de a face din economie o știință naturală, formalizînd-o excesiv. Numai că cercetătorii respectivi au devenit mai preocupați de rezolvarea sistemelor lor econometrice și mai puțin de interpretarea rezultatelor, de
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Astfel încît ea rămîne în continuare să fie creată. Și poate fi creată. Folosind teoriile existente referitoare la cîmpuri, corzi și particule, putem identifica elementul fundamental care le generează, fără să fie afectat de ele. Acest element fundamental este vidul cuantic sau "vidul per-fect" (Lao Tzî), un ocean de energie și informa-ție, este "punctul zero" despre care vorbea Charles Seife (în lucrarea Zero. Biografia unei idei periculoase, Humanitas, București, 2007). Legi cunoscute de-acum, legi bazate pe transferul și transformarea energiei
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
și informa-ție, este "punctul zero" despre care vorbea Charles Seife (în lucrarea Zero. Biografia unei idei periculoase, Humanitas, București, 2007). Legi cunoscute de-acum, legi bazate pe transferul și transformarea energiei, descriu cum toate lucrurile existente sunt generate de vidul cuantic. Ele recunosc existența unui factor cauzal, care nu e nici materie, nici energie, ci e informație, factor real și obiectiv, care creează universuri și guvernează evoluția elementelor lor de bază în sisteme complexe. Informația aceasta nu este un artefact uman
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
nouă paradigmă. De fapt, conduc spre o realitate pe care marii mistici și înțelepți o cunoșteau încă din Antichitate, și anume, existența unui cîmp cosmic ce leagă totul la un nivel profund, un cîmp care conservă și transmite informația. Fi-zica cuantică îi recunoaște acum existența, ca o mare subtilă de energii fluctuante din care apare totul: atomi, galaxii, ființe și conștiințe. Acest cîmp armonic deține toată informația posibilă, el este memoria eternă a Universului. Potrivit filosofului William James, "suntem asemenea insulelor
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
timpul Ființei este viitorul. Ea are toate însușirile divine cunoscute și nu poate fi decît Dumnezeu, deoarece nu poate exista mai multă ființă decît Ființa însăși. Existența sa este compatibilă cu liberul arbitru omenesc, ipoteză demonstrabilă, crede Tipler, în cadrul cosmologiei cuantice. "Acest nedeterminism fizic poate să apară doar în contextul gravitației cuantice și deci este complet diferit de "nedeterminismul" asociat principiului de nedeterminare al lui Heisenberg" (Fizica nemuririi, Editura Tehnică, București, 2008, p. 16). Noul tip de nedeter-minism fizic a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
nu poate fi decît Dumnezeu, deoarece nu poate exista mai multă ființă decît Ființa însăși. Existența sa este compatibilă cu liberul arbitru omenesc, ipoteză demonstrabilă, crede Tipler, în cadrul cosmologiei cuantice. "Acest nedeterminism fizic poate să apară doar în contextul gravitației cuantice și deci este complet diferit de "nedeterminismul" asociat principiului de nedeterminare al lui Heisenberg" (Fizica nemuririi, Editura Tehnică, București, 2008, p. 16). Noul tip de nedeter-minism fizic a fost descoperit la începutul anilor 1980 ca o consecință a Teoremei incomple-titudinii
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
sau partenere, lucrare pe care ne propunem să o prezentăm în continuare. Autorul prezintă patru viziuni asupra științei și religiei: conflictul, independența, dialogul și integrarea, prin prisma cărora analizează o serie de teme importante, cum ar fi: creația, implicațiile fizicii cuantice, evoluția, genetica, neu-roștiința și natura umană, Dumnezeu și natura. Dar, mai întîi, el prezintă evoluția raporturilor dintre cele două mari căi de cunoaștere începînd din secolul al XVII-lea, cînd majoritatea fondatorilor revoluției științifice, în calitate de buni creștini, erau convinși că
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
s-a produs totul astfel. Teistul vede evenimentul ca un moment al creației și ca început al timpului. Oricum, în interpretarea istoriei cosmice, religia și știința trebuie să se întîlnească. Fizica clasică s-a dovedit deterministă și reducționistă. Dimpotrivă, fizica cuantică e ho-listică și acceptă incertitudinea. Lumea cuantică e impredictibilă, plină de interconexiuni și ne dezvăluie limitările cunoașterii umane. Teiștii pun nedeterminările fizicii cuantice în seama lui Dumnezeu, iar orientalii găsesc în holismul cuantic o recunoaștere a credinței lor în unitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
evenimentul ca un moment al creației și ca început al timpului. Oricum, în interpretarea istoriei cosmice, religia și știința trebuie să se întîlnească. Fizica clasică s-a dovedit deterministă și reducționistă. Dimpotrivă, fizica cuantică e ho-listică și acceptă incertitudinea. Lumea cuantică e impredictibilă, plină de interconexiuni și ne dezvăluie limitările cunoașterii umane. Teiștii pun nedeterminările fizicii cuantice în seama lui Dumnezeu, iar orientalii găsesc în holismul cuantic o recunoaștere a credinței lor în unitatea fundamentală a tuturor lucrurilor. De asemenea, alte
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
religia și știința trebuie să se întîlnească. Fizica clasică s-a dovedit deterministă și reducționistă. Dimpotrivă, fizica cuantică e ho-listică și acceptă incertitudinea. Lumea cuantică e impredictibilă, plină de interconexiuni și ne dezvăluie limitările cunoașterii umane. Teiștii pun nedeterminările fizicii cuantice în seama lui Dumnezeu, iar orientalii găsesc în holismul cuantic o recunoaștere a credinței lor în unitatea fundamentală a tuturor lucrurilor. De asemenea, alte aspecte privitoare la timp, cauzalitate și na-tura realității i-au apropiat în dialog pe oamenii de
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
a dovedit deterministă și reducționistă. Dimpotrivă, fizica cuantică e ho-listică și acceptă incertitudinea. Lumea cuantică e impredictibilă, plină de interconexiuni și ne dezvăluie limitările cunoașterii umane. Teiștii pun nedeterminările fizicii cuantice în seama lui Dumnezeu, iar orientalii găsesc în holismul cuantic o recunoaștere a credinței lor în unitatea fundamentală a tuturor lucrurilor. De asemenea, alte aspecte privitoare la timp, cauzalitate și na-tura realității i-au apropiat în dialog pe oamenii de știință și pe teologi, ca și pe filosofi. De asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
100 2.3. Al doilea val al globalizării 104 2.4. Învingători și învinși în globalizare 107 2.5. Fața ascunsă a lumii occidentale 113 2.6. Viitorul aparține Asiei 117 2.7. Ordine prin haos 122 2.8. Vidul cuantic 126 2.9. Religia economiei de piață 130 2.10. Școala de la Frankfurt 133 2.11. Rățușca cea urîtă 141 2.12. Strategia de instabilitate constructivă 144 2.13. Viitorul libertății 147 2.14. Lumea în 2020 155 III. VAMPIRII
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
după un timp finit, la o nouă stare de echilibru. Cu toate că multe dintre teoriile care au inspirat această concepție mecanicistă s-au modificat între timp, de exemplu apariția principiului de nedeterminare al lui Heisenberg, care stă astăzi la baza fizicii cuantice, în economie acest progres nu s-a produs tot atât de repede. Multe dintre concepțiile care domină și astăzi teoria despre piețele financiare își găsesc originea în ideile și metodele științifice bazate pe determinism și predictibilitatea relațiilor de tip cauză-efect. În ultimii
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
mai fertile zone de aplicare a fractalilor și conceptelor și metodelor teoriei haosului. Un nou domeniu interdisciplinar, econofizica, apărut după 1997, care își propune studierea fenomenelor economice utilizând metode și tehnici din fizică, mai ales din fizica statistică și cea cuantică, face apel frecvent la metodele fractale și la teoria sistemelor dinamice neliniare. O realizare deosebită a acestui domeniu este depășirea dihotomiei micro/macro în economie, pornind de la faptul că, în teoria sistemelor haotice, procesele economice au aceleași caracteristici esențiale, fie
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
adevărul demonstrat în maniera incontestabilă a experimentului. Dar, atât și nimic mai mult, care ar putea să-i confere drepturi de a pretinde filiații genetice în orice direcție a cunoașterii, uneori având ea însăși probleme cu faptele nelineare ale lumii cuantice. Or, aici este vorba despre un imperialism al fizicii clădit pe argumentul infailibilității metodei de a oferi explicații cauzale ale faptelor ce privesc obiectul ei. Din punctul acesta de vedere nici nu avem ce contraargumenta, căci bunul-simț ne îndeamnă să
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
în sensul că obiectul cunoașterii economice presupune implicarea, conștientă sau nu, și ca subiect și ca obiect în procesul de cogniție. Legătura acestui dualism de instanțiere are consecințe de genul problemelor descrise de Heisenberg (Heisenberg, 1971) în legătură cu măsurarea în lumea cuantică. Indeterminismul și incertitudinea (Broglie, 1980) în logica situațională pe care o folosim în studierea substanțierii contextelor în Economie fac regula jocului explicativ. Economia operează cu concepte cristalizate pe altă cale decât cele din fizică, sunt cumva concepte vii, cu interesele
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
recursiv fie în maniera inductivă, fie în cea deductivă. Timpul este egal cu sine și ca trecut, și ca prezent, și ca viitor pentru fizică. Evident că pentru varianta ei clasică, îndoielile în privința obișnuințelor cognitive ale fizicii survin la nivelul cuantic, unde cauzalitatea lineară nu este de ajutor ca model explicativ, când ubicuitatea elementelor suspendă timpul, iar nonlocalizarea anulează spațiul cu sensurile lor primare, de exemplu (Bohr, 1969). În fond, fizicienii reproșează Economiei ceva ce este imposibil de făcut în legătură cu obiectul
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
reversibil (Bunge, 1984). Descrierea timpului în termeni mecanici nu se pliază decât pe sistemele cu dinamică deterministă cel mult. Mișcarea este regulată și poate fi redusă la schimbare de poziție, dar nu și de substanță. Când mecanica, în varianta sa cuantică, a simțit că s ar putea ca ipoteza de lucru a omogenității interne și echivalenței cauză-efect să nu fie consistentă, a căutat răspunsul tot în direcția omogenității și echivalenței. În aceste condiții a recurs însă la statistică, ale cărei metode
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
nici nu există decât sub forma prezentului acțiunii în context. Acțiunea nu poate să fie cândva, ci este pur și simplu ceea ce se întâmplă ca stare a prezentului. Suntem cumva în starea ciudată a fizicianului clasic pus să explice fenomenul cuantic. Pentru ca să predictăm contextul (ceea ce pare pentru economist mai acceptabil) ar trebui să descriem și conținutul lui, or, nu am putea decât să descriem un conținut fals dacă nu-l descriem pe cel care se întâmplă în prezent. Ciudățenia constă în
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
praxiologia care se confirmă prin axiologie). Ceea ce numim inversiune nu este un fenomen al lumii reale, ci al stărilor specifice cogniției, ca proces mental prin care se produce o mișcare întoarsă (de întoarcere), ca o schimbare de spin la nivelul cuantic și în spațiile riemanniene (Penrose, 2001) printr-o inversare de semn matematic, prin care se ajunge în altă dimensiune, un alt nivel de înțelegere și un alt orizont de explicație. Este o inversare a înfășurării, o desfășurare a dimensiunilor multiple
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
cu forța a tiparelor comportamentale, care frizează progresiv totalitarismul. Natura proceselor sociale este complet diferită de procesele din fizică pentru faptul că orice experiment nu doar suportă influența prezenței observatorului, ca în cazul problemelor preocupante pentru fizică atunci când abordează nivelul cuantic, ci implică la modul efectiv observatorul, fie în varianta soft a faptului că este luptător în tranșeele partizanatelor ideologice, fie în cea tare, și absolut de neevitat, că face parte din obiectul de studiu, iar consecințele experimentului îl privesc și
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
orice legitate, orice recurență și orice singularitate se originează în subiectivitate și intersubiectivitate. SME, cum spun epistemologii, conțin observatorul, iar acesta influențează evoluțiile ca parte indisolubilă. SME, deși pot fi analizate ca macroentități precum planetele, ele au comportamente de tip cuantic; incertitudinea și nelocalizarea sunt la ele acasă, deși într-o formulă inefabilă. Configurarea setului de valori în eternitatea schimbării (Contextul care explică) A. Ce vine peste noi? Blocarea în comoditate Omenirea se află în pragul unei noi sinteze. Aceasta înseamnă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ciudat că spui așa ceva. - De ce ți se pare ciudat? Faulques n-a răspuns. Își aducea acum aminte, ușor deconcertat, ceea ce prietenul său, omul de știință, adăugase când sporovăiau despre haos și regulile lui: că un element de bază al mecanicii cuantice era faptul că omul crea realitatea privind-o. Înainte de a privi, nu existau cu adevărat decât toate situațiile posibile. Doar prin privire se concretiza natura, implicându-se. Exista așadar o nedeterminare intrinsecă În raport cu care omul era mai curând martor decât
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
ceva” bine stabilit, ci în continuă reajustare, în pas cu cuceririle științei. În etapa actuală a dezvoltării cercetării științifice, pot fi luate în discuție următoarele forme fundamentale ale mișcării materiei: - mișcarea mecanică (deplasarea în spațiu a obiectelor); - mișcarea fizică (termică, cuantică etc.); - mișcarea chimică (asocierea și disocierea atomilor în și din molecule); - mișcarea biologică proprie organismelor și ansamblurilor lor (biocenoze); - mișcarea socială (Formica, 1985). Deplasarea corpului omenesc în spațiu începe încă din viața intrauterină și se continuă pe toată durata vieții
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
hipoxie (durere ischemică), stimulul algogen fiind reprezentat de dezechilibrul ce apare între necesitatea de oxigen a mușchiului în activitate și aportul asigurat prin irigația sanguină locală. 2. Evaluarea durerii tc "2. Evaluarea durerii " Evaluarea durerii nu este posibilă cu exactitate cuantică, componenta subiectivă fiind aceea care, în orice situație, îi stabilește intensitatea. O încercare în acest sens delimitează după grupe de criterii ce au tangență cu acest scop: comportamentale, fiziologice și fiziopatologice. Criteriile comportamentale reflectă modul în care pacientul reacționează la
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]