1,646 matches
-
nu aducea vorba despre întîmplările răzmeriței, iar când întreba el, primea aproape mereu același răspuns: ― S-au iuțit oamenii, cucoane Grigoriță, c-așa a fost scris! Singur Lupu Chirițoiu a îndrăznit să spuie odată: ― N-a sosit încă ceasul dreptății, cucoane Grigoriță, dar trebuie să sosească odată ș-odată, că lume fără dreptate nu se poate! Cosma Buruiană venea mereu să ceară sfaturi și ajutoare, și mai ales să se jeluiască. Toate speranțele lui erau în despăgubirile de la stat, altfel și-
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
care alergau spre ieșire, Grigore recunoscu pe Ilie Rogojinaru, arendașul de la Olena. Întoarse capul, parcă i-ar fi fost frică de el. Rogojinaru însă îl zări și veni glonț, cu un geamantan în mână, asudat și zâmbitor. ― Mă mai cunoști, cucoane? întrebă dânsul, lăsând jos geamantanul și ștergîndu-și fața și chelia cu o batistă mare. Am auzit și-am citit ce-ați pătimit! urmă apoi cu alt glas și clătinând întristat din cap. Regretă în multe cuvinte moartea lui Miron Iuga
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
mai întîrzia, deunăzi, când s-au întîlnit în tren spre Pitești, nu mai găsea decât praf și cenușă. Țăranii, mai îndrăciți în Dolj decât în alte părți, începuseră a da foc conacelor și a prăda. Au venit și la dînsul: cucoane în sus, cucoane în jos, să ne dai moșia c-altfel e moarte și prăpăd... Atunci ce s-a gîndit: ia să fie el mai al dracului ca tâlharii. Și s-a tocmit și s-a înțeles cu ei că
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
când s-au întîlnit în tren spre Pitești, nu mai găsea decât praf și cenușă. Țăranii, mai îndrăciți în Dolj decât în alte părți, începuseră a da foc conacelor și a prăda. Au venit și la dînsul: cucoane în sus, cucoane în jos, să ne dai moșia c-altfel e moarte și prăpăd... Atunci ce s-a gîndit: ia să fie el mai al dracului ca tâlharii. Și s-a tocmit și s-a înțeles cu ei că le dă de
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
iscălituri. În schimb ei I-au îngăduit să stea în conac până va trece revoluția. Peste două zile apoi a sosit armata și i-a săturat de pământ... Râdea cu mare mulțumire: ― Și iaca așa am scăpat cu fața curată, cucoane, de furia tîlharilor! Pe Grigore râsul arendașului îl enervă. Observă rece: ― Dacă noi nici dintr-o nenorocire ca asta nu învățăm nimic, atunci... Rogojinaru întrerupse supărat: ― Adică ce să învățăm, cucoane?... A-i ține mai bine în frâu ori a
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
mulțumire: ― Și iaca așa am scăpat cu fața curată, cucoane, de furia tîlharilor! Pe Grigore râsul arendașului îl enervă. Observă rece: ― Dacă noi nici dintr-o nenorocire ca asta nu învățăm nimic, atunci... Rogojinaru întrerupse supărat: ― Adică ce să învățăm, cucoane?... A-i ține mai bine în frâu ori a-i lăsa să ne măcelărească pe toți cum porniseră?... Nu, nu, cucoane! Aruncați în foc cărțile cu teorii și începeți a vedea pe țărani așa cum sunt și cum s-au arătat
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Dacă noi nici dintr-o nenorocire ca asta nu învățăm nimic, atunci... Rogojinaru întrerupse supărat: ― Adică ce să învățăm, cucoane?... A-i ține mai bine în frâu ori a-i lăsa să ne măcelărească pe toți cum porniseră?... Nu, nu, cucoane! Aruncați în foc cărțile cu teorii și începeți a vedea pe țărani așa cum sunt și cum s-au arătat chiar acuma!... Lăsați-i să muncească, nu-i obișnuiți să aștepte să le dea statul ce nu sunt în stare să
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Dacă mâine îi dați pământ de pomană, are să vă ceară pe urmă vite și unelte de pomană, pe urmă bani de pomană... veșnic câte ceva!... ― Până una-alta au fost satisfăcuți cu gloanțe! bombăni Grigore întunecat. ― Poate ai fi vrut dumneata, cucoane, să le dea plăcinte calde și felicitări oficiale? strigă arendașul, umflîndu-se. Îmi pare rău! Apoi dacă dumneavoastră, care ați pătimit ca nimeni altul, puteți vorbi, ce să mai zicem de cei care... Spre fericirea lui Grigore, apărură Predelenii și Rogojinaru
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Conservatorul”, „Rumänischer Lloyd”, „Junimea literară”, „Die Karpathen”, „Luceafărul”, „Flacăra” ș.a. Prima carte de proză, Chipuri și graiuri din vesela grădină..., tipărită la Berlin în 1900, va fi reluată, cu modificări nesemnificative, sub titlurile Chipuri și graiuri din Bucovina (1905) sau Cucoana Raluca (1924). Îi vor urma alte șapte cărți, toate culegeri care strâng scrieri apărute, mare parte, și în reviste. Schitul Cerebucului (1908) și Piatra muierii (1911), subintitulate romane, sunt mai curând nuvele extinse, în care nucleul epic, bazat pe evenimente
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287363_a_288692]
-
bildungsroman, părinții lui G., profesorii și colegii de la școlile din Cernăuți sau prietenii întâlniți la Viena (Constantin Flondor, Ilarion Munteanu) și la Iași (Mihai Eminescu). Izbutită este și conturarea, cu o peniță ascuțită, a mediului răzeșilor bucovineni, mai ales a „cucoanelor” care viețuiesc înrobite tabieturilor și prefirându-și amintirile, uitate de vreme, în conacele lor (Duduia Pulheria, Cucoana Raluca), sau reconstituirea plină de compasiune a unor existențe de oameni necăjiți, peste care tăvălugul istoriei a trecut fără milă (Căprarul Bicu, Dezertorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287363_a_288692]
-
Flondor, Ilarion Munteanu) și la Iași (Mihai Eminescu). Izbutită este și conturarea, cu o peniță ascuțită, a mediului răzeșilor bucovineni, mai ales a „cucoanelor” care viețuiesc înrobite tabieturilor și prefirându-și amintirile, uitate de vreme, în conacele lor (Duduia Pulheria, Cucoana Raluca), sau reconstituirea plină de compasiune a unor existențe de oameni necăjiți, peste care tăvălugul istoriei a trecut fără milă (Căprarul Bicu, Dezertorul). Confruntarea mentalităților, văzute cu ochii învățatului obișnuit să compare și să evalueze metodic, descrierea adesea aplicată, exactă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287363_a_288692]
-
deutscher Handsschriften. Das Erdmannsdörfersche Manuscript zu Kleists Drama „Prinz von Homburg” und Baracks Handschrift zur altdeutschen Sequenz „Memento mori”, Berlin, 1900; Chipuri și graiuri din vesela grădină..., Berlin, 1900; ed. 2 (Chipuri și graiuri din Bucovina), București, 1905; ed. 3 (Cucoana Raluca. Chipuri și graiuri din Bucovina), București, 1924; Die Quellen von Cl. Brentanos „Gründung der Stadt Prag”, Berlin, 1901; Kritik und Quellenuntersuchung zu Clemens Brentanos Drama „Die Gründung der Stadt Prag”, Berlin, 1901; Libussa in der deutschen Litteratur, București, Berlin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287363_a_288692]
-
voluptatea spunerii, el nu reconstituie întâmplări de odinioară („din copilărie”, „din tinerețe”, „din anul 1848”) de dragul adevărului. Nici nu plăsmuiește, ci învăluie totul într-un abur de poveste, așa încât anumite istorii - nunta beizadelei Grigore sau aventurile prin care trece răpitoarea cucoană Marghiolița - par să fi fost aievea, dar tot atât de bine ar fi putut să fie imaginate. E un amestec de adevăr și de fabulație ingenuă, de istorie și legendă, într-o ambianță pitorească, degajând o puternică senzație de viață. Amintirile, în pofida
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289700_a_291029]
-
este și o incapacitate de a-ți Înfrâna o pornire. Această ultimă incapacitate este redată În următoarele proverbe: „Hoțul jură și iar fură”; „Decât să rămâie brânza, mai bine să crape rânza”; „Cu ochii pe la icoane și cu gândul la cucoane”; „Omul care e flecar hodorogește ca un car”.) Răbdarea este cheia reușitei. („Nu se obține lucrul dorit - ne spune un alt proverb - decât răbdându-l și pe cel neplăcut.”) „Cel care nu are răbdare nu are nici o filosofie.” (Saadi) Mânia
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Zoe e numele unei tinere eroine tragice din nuvela romantică omonimă a lui Constantin Negruzzi. Mult mai cunoscută, Zoe Trahanache face și desface jocurile în „Scrisoarea pierdută” a lui I. L. Caragiale. Zoe se numea mama junimistului Vasile Pogor. O Zoe (cucoana Zoe) e soția boierului Mișu din povestirea „Nicușor“ de I. Al. Brătescu Voinești. Zoe/Zoia (cu diminutivul Zoița la mahalale și în sate) se va rări în epoca interbelică, dar va reveni dupa Al Doilea Război Mondial, sub influența unui
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Sándor Kémeri. Am rugat-o atunci pe Nina Apetroaie să vadă dacă există sau nu există la Biblioteca „M. Eminescu” din Iași. Răspunsul: biblioteca e închisă! Nina a întrebat, la rîndul ei, pe d-na Marina Ionescu și pe alte „cucoane” de la Catedra de Franceză, dar degeaba: nimeni n-a auzit de această autoare! Am apelat, apoi, la Nicu Nicolescu (de obicei săritor, amabil). Nu poate să meargă la Biblioteca Academiei fiindcă o veghează pe maică-sa, care e grav bolnavă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și bani mulți l-a costat ca să poată fi aburcat în boierie mai sus de rangul socrului său. De aici și discuții contradictorii în familia lui Gh. Eminovici. Ne spune fiul lor, Matei Eminescu: "Mama se pretindea că-i mai cucoană, după Iurașcă... Cearta venea de acolo (că) Iurașcă era stolnic, (iar) tata căminar boierie mai mare ca stolnic, la care mama contrapunea pe străbunii sei și faptul că boieria tatei era cumpărată cu bani"3. În această privință, ori Raluca
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Gh. Eminovici. Deși căpătase rang mare, el se ținea conștiincios de gospodăria lui Balș și se adresa locțiitorului său, Hurmuzake, în termeni umilitori. Iată cîteva titluri, de la scrisorile sale, din toamna anului 1841, deci după ce fusese făcut căminar: "Milostive stăpîne, cucoane Constandine!"; "Milostivul meu întocmai ca un stăpîn, cucoane Constandine!"; "Sărut mînile dumneavoastre, milostive stăpîne, cucoane Constandine" și, la toate, cu încheierea: "Al. dumv. pre plecat și supus slugă, Eminovici, căminar"8. Dar el era stăpînit de ambiții ascunse. Cei cățărați
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ținea conștiincios de gospodăria lui Balș și se adresa locțiitorului său, Hurmuzake, în termeni umilitori. Iată cîteva titluri, de la scrisorile sale, din toamna anului 1841, deci după ce fusese făcut căminar: "Milostive stăpîne, cucoane Constandine!"; "Milostivul meu întocmai ca un stăpîn, cucoane Constandine!"; "Sărut mînile dumneavoastre, milostive stăpîne, cucoane Constandine" și, la toate, cu încheierea: "Al. dumv. pre plecat și supus slugă, Eminovici, căminar"8. Dar el era stăpînit de ambiții ascunse. Cei cățărați pe scara socială se lăudau cu moșii, case
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
se adresa locțiitorului său, Hurmuzake, în termeni umilitori. Iată cîteva titluri, de la scrisorile sale, din toamna anului 1841, deci după ce fusese făcut căminar: "Milostive stăpîne, cucoane Constandine!"; "Milostivul meu întocmai ca un stăpîn, cucoane Constandine!"; "Sărut mînile dumneavoastre, milostive stăpîne, cucoane Constandine" și, la toate, cu încheierea: "Al. dumv. pre plecat și supus slugă, Eminovici, căminar"8. Dar el era stăpînit de ambiții ascunse. Cei cățărați pe scara socială se lăudau cu moșii, case, dughene, hanuri; unii aveau și biserică, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
se umple sacii cu păpușoi. Ne-a mulțumit și ne-a omenit cu de toate, numai în casa lui nu ne-a luat, că noi eram țărani, iar el era boier și domn mare și se rușina să-i arate cucoanei lui din ce oameni se trage..."84. I-a primit în casa din ogradă, la bucătărie. Odăile "de sus" le ținea de curat. Tot în vremea aceea, Mihai, ca privatist la Cernăuți, a suferit o grea pierdere, prin moartea profesorului
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cea bună și șturlubatic și copilăros ca vântul în tulburarea sa. 1. Transcrie patru regionalisme ilustrative din fragment. 2. Plasează momentul relatat într-un spațiu geografic. 3. Conturează profilul psihologic al familiei lui Nică. C. Text literar din VASILE ALECSANDRI, Cucoana Chirița în voiaj Cântecel comic În sfârșit am sosit la Paris, în patria lui Monsiu Șarlă!.., Știți, Monsiu Șarlă, care a fost dascalul lui Guliță... În Paris! minunea minunilor! târgu Vavilonului din zilele noastre! Am ajuns noaptea și am tras
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
I, SCENA III CHIRIȚA, GUGULIȚĂ, ȘARL, SAFTA, ION (Ion vine alergând dintre culisele din dreapta. Ceilalți ies din casă și se cobor din cerdac.) GUGULIȚĂ: Cine mă cheamă?... Nineaca! SAFTA: Ce este?... Ce este? ȘARL: Qui diable?... Ah! madame!... ION: Aud, cucoană... Iaca, ia... CHIRIȚA: Da’ veniți azi de mă coborâți de pe cal... Ce, Doamne, iartă-mă!... ați adormit cu toții?[...] ȘARL(apropiindu-se de Chirița): Madam cocoana... sari în brați a me. CHIRIȚA (cochetând): În brațăle d-tale, monsiu Șarlă?... Ești foarte
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Împăratul le promite "camioane întregi" cu tot ce vor ele. Astfel, ele "au rupt trei crengi din rai", au bătut-o "pe burtă de trei ori" pe gravidă, au rostit un descântec; pentru a se naște, i se promite copilului ,,cucoana lui Șaităr Împărat". Femeia naște un copil de 9 ani care și-a luat dimineața ghiozdanul în mână si a plecat la scoală. Unei nașteri atipice, îi corespunde ulterior o evoluție pe măsură: mergând el la școală "în etate de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
chiar și slugilor, o familie de imigranți polonezi, care nu înțelegeau nimic, și practica niște chirii destul de piperate. Istoricul Neagu Djuvara, care ifost chiriaș, întărește datele despre existența ei: Știam că o cheamă «biciclista» și mă distram că există o cucoana pe care o cheamă așa". 32. Huțan Viorica Elena (26 august 1923, Gura Humorului, jud. Suceava) Prima stewardesă din România. Urmează liceul, absolvit în 1938, la Cernăuți. După alipirea Bucovinei de Nord la U.R.S.S., în 1940, familia s-a
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]