4,292 matches
-
unde e făcută Roma”, în timp ce „limba latină din cărți este meșteșugită, gramaticească, nu firească precum a fost limba latină poporană, și cunoscut lucru este că mai veche e firea decât măiestria”. Limba latină din cărți a fost, ca orice limbă cultivată, născută din limba poporului, iar începătorul ei a fost Latinus Craiul Latiului, „carele limba latină o au îndreptatu și pre latini după numele său i au numit”. Pricina pentru care Latinus și cei de după dânsul au avut-o pentru a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ne va ascunde adevărul, apoi ne va minți cu o oarecare teamă, apoi ne va minți cu tupeu. Pentru că minciuna într-o primă fază îți dă senzația că te salvează, dar apoi totul cade odată cu încrederea și credibilitatea. Astfel, minciuna cultivată schimbă valorile pozitive în negative, aducând nefericire și anormalitatea devine normalitate. 6 Copiii nu trebuie manipulați unul împotriva celuilalt atunci când părinții sunt în conflict. Din egoism, unii încearcă să atragă, să-și alieze copiii de partea unuia din părinți. Atunci
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
citească și altele. Avea o vagă senzație, venită parcă din inconștient, că esența acestor lucruri nu este nouă. I se păreau familiare, dar pe care nu le-a conștientizat niciodată și nu le-a înțeles ca acum. Se simțea luminat, cultivat, parcă își dăduse deoparte niște nori cenuși și reușise să-și ridice vibrațiile. Realiza un lucru, că înainte se credea superior și deștept și nu știa toate acestea. Acum, nu se mai simțea așa, dar știa mult mai multe. Vedea
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
că și dorești să i-o realizezi. Cât de bine faci rămâne de văzut, dar tendința aceasta este. Făcu o scurtă pauză. Mai trebuie să fac o precizare, există o tendință a persoanelor de factură mai simpluță până la cele mai cultivate, de manipulare prin iubire. Lucru pe care adolescenții și cei mai tineri în entuziasmul lor nu-l conturează prea bine. Dar fosta mea prietenă de ce face așa? Ca să mă înnebunească? Poate dintr-un infantilism afectiv, când nu poate accepta să
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
finalul articolului din Revue scientifique emite câteva opinii referitoare la faptul dacă audiția colorată este datorată elementului înnăscut sau celui achiziționat, datorat culturii intelectuale și influențelor sale. El informează cititorii că toate observațiile sale au fost făcute pe oameni instruiți, cultivați. Este interesat de faptul dacă fenomenul se poate regăsi și la analfabeți. Din parcurgerea studiilor effectuate de către alți cercetători, înclină să creadă că fenomenul este ereditar (Fillipo Lussana, frații Nussbaumer, Alfred Lehman, Eugen Bleuler, J. Lauret și J. Duchassoy). O
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
cunoscut pe Corneille. Marii Comedianți (les Grands Comédiens), concurați de Théâtre du Marais, își pierd monopolul asupra spectacolelor pariziene. Pe perioada celor treizeci de ani ce corespunde înfloririi teatrului clasic, sub Richelieu și sub Mazarin, în 1661, Colbert, mai puțin cultivat decât predecesorii săi, îi încredințează lui Chapelle, poet și critic literar, grija de a-i selecționa pe cei mai buni artiști pentru rege. Astfel vor fi introduși la curte Molière și Lulli. Dar, din 1665, janseniștii și devoții, la instigarea
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
spectatori, pe cei "preocupați", adică cei care se duc la un spectacol având prejudecăți favorabile sau nefavorabile și a căror judecată, partizană, este construită la grămadă, "ignoranții de la galerii", pentru care docții nu au nicio considerație căci îi consideră puțin cultivați, adică nobilii și burghezii, "ignoranții de la parter", adică poporul, și în sfârșit "savanții". Regulile sunt date pentru a satisface această ultimă categorie de spectatori. Numai "cei ce știu arta" (s. tr.), după cum scrie Scudéry, sunt în stare să judece verosimilul
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
profunde straturi ale psihologiei speciei umane, și chiar în biologia acesteia, considerând vitalul și culturalul cele două capete care se pot discerne și analiza ale "traseului" constitutiv al lui homo sapiens, care este în mod indisociabil, dacă nu o făptură cultivată, cel puțin "culturată" (cum se exprima Strauss). Natura biologică a sa nu este câtuși de puțin "goală", ci plină de potențialități, care se aplică în infinit de multe actualizări, care sunt semnalmentul principal și specific al omului (dar nu și
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
deplin umană, precum și o educație "fantastică la scara tuturor fantasmelor umanității", opera de artă fiind "hormon și suport al speranței omenești": "odinioară marile sisteme religioase jucau rolul de păstrătoare ale regimurilor simbolice și curentelor mitice. În prezent, pentru o elită cultivată beletristica, iar pentru mase presa, benzile ilustrate și cinematograful vehiculează inalienabilul repertoriu al unei întregi fantastici".195 În aceste "constelații" mitice, consideră Raoul Girardet, trebuie "pusă în lumină rețeaua de corelații existente", tabloul liniilor de convergență și similitudinile, pentru că "dincolo de
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
ibidem, p. 141. Inginerul transcende contrastul dintre munca fizică și cea intelectuală, "se înalță fără a se îndepărta de muncă, de producție", el fiind cel care putea transforma biologia, geografia, agricultura și chiar omul, realizând idealul omului nou al muncitorului cultivat (atâta timp cât era evident că intelectualii vechi nu vor gândi niciodată precum muncitorii). ibid., p. 134. Cu toate acestea, pentru un desenator în anii '70, o povestire de două pagini (din 14-16 casete) depășea salariul unui inginer, iar aceasta săptămânal, mărturisește
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
să vă fac legătura. După un scurt moment de liniște, s-a auzit cum sună. Am o memorie excelentă când e vorba să recunosc o figură sau o voce, dar mi-ar fi putut lua minute bune să identific vocea cultivată, cu un ușor accent de Frankfurt, care mi-a răspuns la telefon. Oricum, bărbatul și-a declinat identitatea de Îndată ce a confirmat numărul. — Îmi cer mii de scuze, am articulat eu cât mai nelămurit, am greșit numărul. Dar când am pus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
cunoșteau plugul, ceea ce îi obliga să practice o agricultură care secătuia pământul. Înaintea ploilor, ei tăiau arborii din junglă și le dădeau foc. Apoi, după trecerea ploilor, făceau cu ajutorul unor țăruși găuri în pământ, semănând în ele. Cu timpul, pământurile cultivate astfel se vlăguiau și mayașii trebuiau să-și împingă lanurile tot mai departe. Într-o zi, se vedeau nevoiți să-și părăsească așezările, să se mute, să defrișeze alte păduri, să le dea foc, să ridice alte locuințe și temple
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
Întregi - și mai tinere - generații literare. Intermezzo se deschide cu „Un Început posibil de roman“ și se Închide cu „Un posibil sfârșit de roman“: scurte capitole (de nouă și respectiv șapte pagini) susținute de o voce naratoare emancipată, Încrezută chiar, cultivată și ironică. Începutul pendulează Între două maniere narative: una strict descriptivă, „obiectuală“, reluare a scriiturii de tip nonveau roman; și alta colocvială, adresare către „iubiții cetitori“, cu miza pe efectul deconspirării convenției romanești. Cele două maniere se Împletesc continuu, Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
barochismului literar. Ca să nu mai vorbim de interpretarea ca expresie idiomatică a acelui „Să fi fost cel al zorilor de ziuă“ cu care începe un capitol, când capitolul precedent se încheie cu cuvântul ceas. Publicul nostru, ca orice public puțin cultivat, e suspicios din fire, cum e și poporul nostru. Aici nimeni nu vrea să fie luat peste picior sau să se lase îmbrobodit, și nici să fie bătaia de joc a cuiva sau să iasă pleoștit, drept care, ori de câte ori cineva ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
ca o amenințare, bastonul sculptat cu măciulie de argint i se odihnea Între genunchi, pălăria pe masă, În fața sa; un bătrânel rozaliu, curat și ferchezuit, având mereu alături câte o divorțată elegantă sau o văduvă bine conservată, Întotdeauna doamne europene cultivate, cu maniere rafinate, În jur de cincizeci și cinci-șaizeci de ani. Uneori stătea la masa lui obișnuită din cafenea Împreună cu două sau trei dintre ele. Le comanda ștrudel și cafea espresso, iar În fața sa se afla de obicei un păhărel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
amestece cafeaua. Consideră că e o persoană mediocră, obișnuită. Un medic Începător care muncește ca un sclav multe ore pe zi sau face, la cerere, multe gărzi de noapte. Are trei-patru prieteni destul de asemănători și niște părinți refugiați din Europa, cultivați și manierați ca și el. După mai puțin de un an suntem deja căsătoriți. Fără nici un fel de furtuni sufletești. Fără nici un fel de suișuri și coborâșuri. Mă atinge de parcă aș fi făcută din sticlă, dacă Înțelegi ce vreau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
albinos, cu ochelari cu rame groase pe ochii mici și roșii, avea zece ani, dar părea mai mic. Vorbea puțin și politicos, În propoziții echilibrate, deși uneori Îi surprindea pe adulți prin alăturări izbitoare de cuvinte și printr-o inventivitate cultivată, În care Fima deslușea sau Își imagina doar că deslușește o ușoară notă de ironie. Tatăl său Îl numea uneori Albert Einstein Levantinul, iar Yael se plângea că În casa ei creștea un copil viclean, manipulator. Stătea În camera de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
a se angaja sentimental. Era situația ideală. Domnișoara Woolson era nerăbdătoare să Învețe, iar el era dornic să Îi fie profesor. Ea beneficia de cunoștințele lui superioare despre Italia și arta italiană; el se bucura de o companie feminină plăcută, cultivată și cu desăvârșire respectabilă. Henry Îi arătă frescele, picturile și sculpturile maeștrilor italieni, străduindu-se să Îi educe gusturile, care rămâneau uneori Încăpățânat provinciale, dar pe care și le apăra cu mult spirit. Recunoștea, de pildă, că avea dificultăți În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
antidot la singurătate. Cam În aceeași perioadă Își mai făcu un prieten: pe Jules Jusserand, Însărcinatul cu afaceri de la ambasada franceză, un omuleț scrobit, mai mic de statură chiar și decât Du Maurier și Ainger, dar un erudit și critic cultivat, cunoscător la fel de bun al literaturii franceze și engleze. Henry i-l prezentă lui Du Maurier, care Îi făcu imediat o invitație permanentă pentru zilele de duminică. De aici Încolo, Henry se bucură adesea de compania lui Jusserand pe drumul lung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Symonds Îi stârnise pentru prima dată conștiința În anii 1870, ca autor al unui studiu În mai multe volume asupra Renașterii italiene, pe care Îl admirase mult, la fel cum admirase lucrările ulterioare, academice și critice, ieșite de sub același condei cultivat. Symonds, care suferea de tuberculoză, locuia cu soția și copiii În Elveția, dar făcea vizite frecvente În Italia, iar Henry Îl Întâlnise o singură dată, la Londra, la sfârșitul anilor ’70, dar la câțiva ani după aceea Îi trimisese În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
mai mic al lui Arthur, care avea la rândul său interese de natură literară, se afla și el acasă, pentru vacanța de Crăciun. Reședința arhiepiscopului de la Addington, În Kent, era frumos proporționată și dotată cu tot confortul, iar atmosfera anglicanismului cultivat Îi alina spiritul ofensat. Însăși expresia „reședința arhiepiscopală“ Îi suna, când o rostea Încet, pentru sine, ca o binecuvântare. Dar nici pe perioada acestei scurte vizite nu fu lăsat să uite cu totul de Guy Domville: gazdele citiseră cronica din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
rămas în urechi, astfel că și astăzi încă, ori de câte ori trenul mă duce de la Ratzeburg prin Lüneburg și Hanovra la tipografia editorului meu Steidl din Göttingen, caut cu privirea colinele alburii de steril, care se înalță dintre suprafețele de teren agricol cultivat, rezistând astfel timpului și devenind între timp parte din peisaj. Puțurile de mină, la fel și cele ale minei Siegfried I, au fost închise cu decenii în urmă, terenul curățat. Baraca era împărțită în camere de câte șase oameni, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
lor făcea parte și poezia, după aprecierea mea prea încărcată de metafore, Crini din somn. Și, neîntârziat, nu Credo, cel mai frumos imn închinat fumatului, nici inventarul liric Șifonier deschis, nici măcar Fasole și pere, ci florile alea clorotice, acei crini cultivați în somnul meu altminteri sănătos în sine, au fost distinse cu premiul al treilea și recompensate, cum îmi amintesc, cu precizie de gospodar, cu trei sute cincizeci de mărci. Totodată, mi-a fost plătit primul meu zbor: până la Stuttgart și înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Chic, când, la vârsta de douăzeci și patru de ani, Miriam Princhek a devenit Miranda Priestly, dezicându-se astfel de un nume cu clare conotații etnice, În favoarea unuia mai pompos. Accentul ei cockney, necizelat, a fost curând Înlocuit de unul bine gândit, cultivat și educat și, Înainte de a Împlini treizeci de ani, transformarea lui Miriam dintr-o evreică săracă Într-o persoană din Înalta societate era desăvârșită. După care a avut o ascensiune rapidă și fără scrupule În lumea revistelor de modă. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
să zici? Fraser se depărtă. — Știi prea bine ce vreau să zic. Nu știu. Probabil că știi ce se spune despre tine aici. Duncan simți că roșește și mai mult. Asta se spune despre oricine. Despre oricine cît de cît cultivat; despre oricine căruia Îi plac cărțile, muzica. Care nu-i o brută, cu alte cuvinte. Dar, de fapt, brutele sînt cele mai rele la astfel de lucruri... — Știu asta, zise Fraser potolit. Dar nu-i vorba numai de asta. — Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]