1,718 matches
-
minute ca să Împacheteze perfect fiecare cutie În parte și alte cincisprezece secunde ca să o lege cu panglica albă de satin. Se mișca eficient, fără a irosi o singură secundă, și clădea cutiile gata Împachetate În noi grămezi În spatele ei. Mormanul cutilor Împachetate creștea necontenit, dar cel al cutiilor neîmpachetate nu părea să scadă câtuși de puțin. Am estimat că ar putea s-o țină tot așa Încă patru zile și tot nu le-ar termina. Am strigat-o În vacarmul muzicii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
mai târziu la seminar, a intrat fără să dea bună ziua; s-a așezat cu acea indolență pe care, În afară de mine, doar ea mai are curajul de a o afișa; nu privește pe nimeni, nu vorbește, stă cufundată Într-una dintre cutele ei interioare; se concentrează În sine ca un yoghin, Își macerează corpul; În pauză, se aud ca niște lovituri de berbec, bum-bum, bum-bum: A. se dă cu capul de zid; observ că are cap tare, câteva colege sar și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
depășește În Înălțime cu mult, brațe imense, tatuate cu scene erotice ca la pompei; (mă conving: exact ca la lupanare) șolduri gigantice, are o fustă cloș scurtă din care ies doi stâlpi groși, picioare de elefant, grăsimea se răsfrânge În cute numeroase, nu se poate fixa locul genunchiului, umple toată aleea, Îmi blochează calea; Își arată cu un surâs ademenitor colții negri Între știrbiturile gingiilor; o gură largă exalând un damf putred mă lovește În plex, Îmi apăs cu mâna nările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
interzise, subțiidu-și tenul și sângele În acei pași numărați ai unui ritual subtil preparând treptat pentru arta de a fi femeie acele exemplare rare, pe care natura le iscă prin Încrucișări neprevăzute; avea fruntea Înaltă, abstractă; când se Încrunta, făcea cute urâte și clipea des din genele negre și lungi; un aer de irealitate: da, iată, am găsit, părea portretul unei ființe, pe care o văzusem Într-un tablou de nu știu care pictor al Renașterii, un tablou apocrif; poate tocmai de aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
atunci când ești privit, impulsuri comunicate corpului viu printr-o ciudată telepatie. O prea deasă spionare a fotografiei comportă nervozitatea subiectului, până la apariția unei spaime existențiale, ce provoacă neliniște permanentă. Este cazul marilor vedete, dezbrăcate de orice secret, vizionate În toate cutele corpului lor de lăcomia mașinii fotografice, insidioasă și penetrantă. (azi) Italianul Umberto Eco vorbește despre deschiderea operei de artă dincolo de intențiile autorului ei: Abbiamo dunque visto che: 1. le opere aperte in quanto in movimento sono caratterizzate dall’invito a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
atât de surprins de căutătura ei, că uită să-și coboare ochii. Privirile lor îi făcură pe amândoi să întinerească brusc, pentru o clipă. Pavel Avădanei avea acum o furie care îi înăsprea obrajii, nu încă atât de brăzdați de cute, barba nerasă și neagră le dădea o semeție sălbatică. Mușchii i se încolăciseră iarăși pe oase. Sângele clocotea în vinele care se umflară pe dosul palmei și pe brațe, ca niște șerpi. Pulberile i se scuturară de pe creștet și părul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
doar că dobândise culoarea cenușie a talașului uscat. Cum, după o socoteală simplă, la aceeași parte de trup revenea o cantitate dublă de piele, aceasta nu avusese de ales și se strânsese pe măsura noului său calapod, încrețindu-se în cute nu totdeauna paralele. Pielea asta, ale cărei riduri păreau puse cu ghearele, îi dădea Bunelului un aer de reptilă. Hainele erau și ele pe dimensiunile pielii, și nu ale trupului, atârnând și fluturând, ca niște rufe puse la uscat. Singurul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
trebuie să se mai gândească. Auzi, da’ dacă alea ieftine sunt necâștigătoare, alea scumpe cum sunt ? — Tot necâștigătoare. — Păi, atunci, care-i diferența ? Riști mai mult. E mai palpitant... Da’ eu nu vreau să risc, își lipi din nou bătrânul cutele obrazului de chenarul de vergele. Sunt banii mei din pensie. Cu pensia nu te joci... Cine se joacă ? — Dumneata... Vrei să-mi dai lozuri necâștigătoare ! — Eu nu vreau să-ți dau nimic... Dumneata ți le alegi singur, cu ochii închiși
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
singurătatea împovărată de melancolii. E mai ușor să fii singur când încă n-a venit cine trebuia decât să fii singur că a venit cine nu trebuia. De-aia eu nu m-aș grăbi așa tare... Femeia își mototolea agitată cutele fustei, privind spre coperțile jupuite ale Cărții viselor. — Să mai aștept, zici ? — Eu zic că așa ar fi înțelept. Să așteptăm să se mai micșoreze potul. Să fie și norocul mai cumsecade, mai otova, nu așa, dintr-odată, să nu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
zbânțuie ! Aia nu e odihnă, te- ntorci mai obosit decât ai plecat. — Azi chiar că am muncit, șopti Jenică, tot cu ochii în jos, acolo unde nu-l slăbeau vedenia galoșilor târșâiți ai bătrânului și degetele grăsune ale femeii, strângând cutele fustei. Am muncit, reluă Jenică, dar n-a fost degeaba. Ar trebui să-ți dea ăștia o primă, îi netezi maică-sa câteva șuvițe de pe creștetul care începea să chelească. Nu te merită... — Apucă-te să le explici... spuse Jenică
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și, după privirile cercetătoare ale aceluia, nici el nu-i părea din caleafară de cunoscut celuilalt. Se uitau unul la altul cu o anumită dezamăgire. Ea venea de la obrajii moi, pe care pomeții nu mai reușeau să-i susțină, de la cutele arcuind gura în jos, ca pe o semilună, de la bărbia dublată până la mărul lui Adam, de la părul rărit în creștetul capului, căzând peste urechile clăpăuge. Se frecă îndelung cu săpun, își ascunse fața în căușul palmelor, dar pielea nu i
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
așa. Sau, ca să fim mai exacți, în portret erau mai urâți, adică mai bătrâni. Unii chiar mult mai urâți, adică mult mai bătrâni. Și aceștia se supărau cel mai tare. Atunci când nu voiau cu niciun preț să se recunoască în cutele adânci de pe obraz, în colțurile căzute ale buzelor ori în privirile triste ale ochilor apoși, pictorul accepta să le dea banii înapoi. El picta cu tristețe, era cel mai trist pictor din câți s-au văzut vreodată. Știa că mușteriul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
îmbătrânea mai puțin, așadar urmau să moară mai degrabă. În măsura în care desenele îi sluțeau și îi îmbătrâneau, aveau să moară mai târziu. Ei bine, în desenele din ziua aceea, portretele erau mai tinere decât se arătau în realitate. Zadarnic căută pictorul cutele săpate în obraji. Fețele le erau netede ca o frunte de copil. Degeaba căută umerii căzuți și grumazul ușor gârbovit. În desen, gâturile se alungeau semețe și zvelte. Asta însemna că, în clipa morții, aceștia fuseseră mai tineri decât acum
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
bine, fără machiaj, cu fața proaspătă, atât de naturală, - de ce nu-ți faci tu timp să Încerci să recapeți asta?“ Îl ascultam și știam că are dreptate - când nasturele unicei mele perechi de Sevens se cuibărise atât de bine printre cutele stomacului meu gras Încât devenise imposibil de localizat, era greu să neg că se adunaseră câteva kilograme. Faptul că șomajul m-a făcut să slăbesc era grăitor. Pielea mea era mai curată, ochii mai strălucitori și, pentru prima oară de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
atrasă de un ofițer german, refuză până și să-l privească ori să-i adreseze vreun cuvânt. Tulburarea pe care o încearcă nu este trădată decât de niște semne imperceptibile: o ușoară roșeață a feței, un tremur al degetelor, o cută ce-i brăzdează fruntea. Fata se închide într-o tăcere ostilă, încăpățânată. Și totuși, sub această tăcere clocotește "ca sub luciul domol al apei, încleștarea viețuitoarelor din adâncul mării, [...] viața submarină a sentimentelor tainice, a dorințelor și gândurilor care se
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
exista o istorie a unei sociologii, �generale�, dar plec�nd de la ipoteze de lucru conturate �n condi?îi delimitate spa?io-temporal, f?r? a pune problema verific?rîi �constantelor� aflate acolo ?i a valid?rîi rezultatelor cercet?rilor astfel f?cute �n alte socio-culturi, �n state cu ideologii diferite� (care r?m�n �deziderate� chiar �n epoca �McDonaldiz?rîi�, spune S. Chelcea, Un secol de psihosociologie, Editura INI, Bucure?ți, 1999, p. 5). Autorii prezenței lucr?ri s-au �socializat� �ntr-un
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de sociologie din Paris, revista Ann�e Sociologique, colec?ia Bibliotecă general? a ?tiin?elor Sociale. Alcan, Mame, Giard & Bri�re, Flammarion, Gustave le Bon editeaz? sociologie. Disciplină beneficiaz? de binefacerile unui mecenat privat, de daruri ?i dona?îi f?cute a?ez?mintelor sale publice. �n zorii secolului XX disciplină are autoritate, are mijloace de a difuza propriile lucr?ri, are instrumente specifice. �n Belgia, sociologia este o ?tiin?? social? aplicat?, �n Rusia, �ntre ?tiin?? ?i revolu?ie g�ndirea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ț??îi populă?iei, condi?iei femeii. Unii au cerut s?-l uit?m pe Durkheim! �n jurul anului 1970, succesul internă?ional al sociologiei este de net?g?duit, cu toate diferen?ele ?i inegalit??ile dintre sociologiile f?cute �n diferite ??ri care traduc efectele contextelor socio-istorice. Cre?te rolul UNESCO ?i al Statelor Unite �n dezvoltarea sociologiei. ??rile occidentale au beneficiat de un ajutor financiar considerabil din partea marilor funda?îi americane pentru dezvoltarea cercet?rîi empirice, fiind ?i astfel
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
c�ț am citit, cu sufletul la gur?, con?inutul acestei c?r?i, am avut revelă?ia unor afirmă?îi care se potrivesc la noi, dar ?i un sim??m�nt de frustrare c? ele n-au fost f?cute ?i pentru noi (despre sociologia rom�neasc? de la �nceputurile ei ?i p�n? �n 1990 autorii nu scriu dec�ț c�teva propozi?îi). ?i la noi, traiectoria de la social la sociologia rom�neasc? a fost marcat de �cronicari�, �c
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
am murit fiindc? p?rin?îi no?tri ne-au min?it!�. �M�ntuirea na?iei� nu se �realizeaz?� doar prin modele �nchegate ?i scenarii, dar desigur c? nici f?r? ele. Sociologia poate �ntemeia ac?iunea. Cercet?rile f?cute dup? 1990 s-au str?duit s? eviden?ieze particularit??ile ariilor socioculturale, evolu?ia demografic?, schimb?rile din via?a familiei, locul femeii �n societate, alegerile, fenomenul migratoriu etc. Sociologii constat? c? �se ?ție� ce avem de f?cut
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de f?cut const? �n a situa omul �n noile sale rela?îi sociale. Or, orice nou? ac?iune ce ar rezulta dintr-o asemenea experien?? nu poate fi clasificat? că bun? sau rea dec�ț dup? observa?iile f?cute asupra rezultatelor acelei ac?iuni( (�Scrisori c?tre Biroul Longitudinilor�, �n Operele lui Claude-Henry de Saint-Simon, Antropos, Paris, 1966, tomul 1, p. 81-83(. Astfel se exprim? la �nceputul secolului (1808) contele de Saint-Simon care, dup? o via?? foarte agitat?, a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
voca?ie. �n aceea?i epoc? s�nt elaborate statistici judiciare care prezint? c�teva tr?s?turi deja moderne: colectarea datelor ?i tipologia utilizat? se supun acelora?i principii, �n a?a fel �nc�ț materialele s�nt f?cute omogene la nivelul anchetei propriu-zise; informa?iile culese s�nt adunate de c?tre administra?ia central? S? insist?m asupra aspectului c? statistică judiciar? este prima care reune?te astfel de calit??i. ?i �nc? un fapt f?r
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
concesii industriei textile, chiar dac? ast?zi nou? ne apare teribil de moralizator. Aproape �n acela?i timp, Porter ?i Engels �n Anglia ajung la concluzii asem?n?toare cu cele ale medicului francez, plec�nd de la observa?îi f?cute cu mai mult? rigurozitate asupra (claselor muncitoare(. Peste tot reformatorii s�nt pasiona?i de anchetă de teren care poate da seama de fenomenele cele mai diverse � de la num?rul necesar al recru?ilor p�n? la crimele s�ngeroase
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
tiin?ele sociale nu scap? acestei reguli generale. Se constat? chiar existen?a unui mecenat privat care se exercit? prin mai multe canale. Sociologia trage avantaje din legea care dota facult??ile cu personalitate civil?. Darurile ?i dona?iile f?cute a?ez?mintelor publice se �nmul?esc. Astfel, contele de Chambrun nu se mul?ume?te s? prezideze destinele Muzeului social; mereu pasionat de devenirea �economiei sociale� � alt nume de �mprumut al sociologiei � decide s? subven?ioneze catedrele cu aceast
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
-i conving să-i vorbească. Apoi au aderat și au deschis de tot ușa prin care trebuiau să intre mii de tineri intelectuali. În timpul guvernării lorga-Argetoianu, Codreanu și Stelescu erau deputați. Mihai Stelescu, un tînăr dinamic și simpatic, fără vreo cută de răutate, era inițiatorul Cămășilor Verzi, autorul primelor cîntece ale mișcării și organizatorul acesteia în țară. [...] Pe vremea Calendarului, cînd mișcarea se ghida după principiile creștine, el nu a comis nici un act de violență și a răspuns prin cîntece la
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]