KorAP: Find »[drukola/base=damă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...62 63 64 ...108 >

2,677 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219

strada Maipú. — Chiar așa, a coroborat Montenegro. Vă șușotesc, inter nos, că șireții porteños au clevetit, după cum le e firea, pe marginea apariției fulgerătoare a acestui personaj exotic. Mai mult, iată cum erau dispuse piesele pe eșichier: pe la unsprezece p.m., damei - am făcut aluzie la Madame Hsin - i s-au putut zări ochii bridați și nasul delicios chiar În toiul larmei pestrițe de la „Dragonul ce-și uită de sine“. De la unsprezece la douăsprezece, a deservit la domiciliu un client care Își

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
a afanisit. A făcut un plan prudent, deși Îndrăzneț, apoi a avut tăria și vitejia să-l pună În aplicare. A Început cu o bravadă: a făcut În așa fel ca tu să locuiești la el acasă. Acolo mai stăteau dama chinezoaică, ibovnica lui, și ebenistul rus. Dama Încerca și ea să dea de urma juvaerului. Când ieșea cu rusnacul, care era și el În vorbă cu ea, Îl punea de șase pe doctorul plin de talente, care, după Împrejurare, ba

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
deși Îndrăzneț, apoi a avut tăria și vitejia să-l pună În aplicare. A Început cu o bravadă: a făcut În așa fel ca tu să locuiești la el acasă. Acolo mai stăteau dama chinezoaică, ibovnica lui, și ebenistul rus. Dama Încerca și ea să dea de urma juvaerului. Când ieșea cu rusnacul, care era și el În vorbă cu ea, Îl punea de șase pe doctorul plin de talente, care, după Împrejurare, ba-și punea liniștit un ghiveci cu flori

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
cu el: l-a ajutat să facă lampioanele care au Întețit pârjolul; apoi doctorul, cramponat de salcie mai ceva ca salamandra, i-a surprins ațâțând focul cu jurnale vechi și talaș. Dar stai să vezi ce făcea fiecare În timpul nenorocirii. Dama l-a urmărit pe Tai An ca o umbră; și a pândit clipa când el dădea să scoată juvaerul din tainiță. Dar Tai An nu murea de grija asta. Lui i se năzărise să te salveze. Ajutorul lui poate fi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
ca un monoclu. Tai An s-a prefăcut că se Încaieră cu Nemirovsky. Eu Îi atribui două intenții: prima, să arate că nu era Înțeles cu rusnacul și că nu era de acord cu incendiul; a doua, să-și ia dama și s-o ducă departe de rusnac. Dar ăla a continuat să-i tragă clopotele damei, și atunci cei doi s-au Încăierat pe bune. Te aflai În fața unei chestiuni Încurcate: talismanul putea fi pitit oriunde. La prima vedere, singurul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
două intenții: prima, să arate că nu era Înțeles cu rusnacul și că nu era de acord cu incendiul; a doua, să-și ia dama și s-o ducă departe de rusnac. Dar ăla a continuat să-i tragă clopotele damei, și atunci cei doi s-au Încăierat pe bune. Te aflai În fața unei chestiuni Încurcate: talismanul putea fi pitit oriunde. La prima vedere, singurul loc care părea mai presus de orice bănuială era casa. Și asta din trei pricini: acolo

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
așa ca doamna să mă lase să trec, crezând că ieram Cárdenas. Imediat, am trecut dă lavoare și răcitoare, am ajuns la un salonaș care te bucuri În el dă ultimele cuceriri, cum ar fi lumina electrică și canapeaua dă damă culcată, care Îi făcea masaj unu dân japoni, iar altu cu mutră dă străinar Îi peria păru care iera, cum să spune În popor, un vis dă aur, și al treilea care tre că iera profesor, așa harnic și miop

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
un maser și abia am putut să bâigui pântre mustăți c-ăl mai mirat dă obrăznicia la cartea dă vezetă ieram io, care nici nu visasem că-i dăduse desenuțu. — Desenuțu ie simpatic și nu umbla cu prejudecăți, a ciripit dama c-o voce care mi-a căzut ca ranga dă fer la burtă. Noroc că io sunt om dă lume. Negru dă-mi sărise muștaru, m-am pus să-i desenez, fără să-mi perd coștința, marele tabel sinoptic cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
t-ei face Întreguliță luntre și punte pentru ca toată S.U.P.A. să-mi filmeze scenaru. Jură și contează pă eterna tăcere a lu mandea, că io sunt omu-mormânt. N-a Întârziat cu răspunsu: — Eterna tăcere ie atacabilă, a zis dama. Ce-o face p-o femeie să sară dân șalupe ie să nu-mi recunoști că-s mai mișto ca Petite Bernasconi. — Io știu un Bernasconi care avea umblători 48, i-am Întors-o, da lasă-n pace canoele. Important

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
să mă pricepi. Că vorbesc dă perechea delictuoasă care tu o faci cu susnumitu Cárdenas. Amărunt care l-ar putea interesa pă bărbătușu. Fraza mea bombă a fost un fiasco. Japonii s-a râs cât i-a ținutără curelile, iar dama mi-a zis, făcând garagață dă mine: — D-aia ți-ai luat haine măsură mare. Dacă te duci cu tărășenia la bietu Carlos, o să-ți spună că știrea ie fumată. Am primit lovitura ca romanu. Abea d-am brodit să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
ca să nu zic dân apartamentu dă lux a lu doamna de Anglada chiar În după-amiaza aia, ca să nu merg mai departe. — Ajung direct la concret, i-am zis, anexându-i fumigena. Vorbesc dă perechea delictuoasă care o formezi cu o damă Însurată dân elită. Ie un moft care-l poate Înteresa pă bărbățelu lu soția lu Carlos Anglada. A amuțit parcă i-aș fi tăiat carnea dân beregată. — Nu poți fi așa mizerabil, mi-a zis până la urmă. I-am râs

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
zis până la urmă. I-am râs a bășcălie În nas: — Nu trage alice În mine, dacă vrei să scapi ieftin, i-am zis atins În amoru propiu și privat. Or Îmi aloci o cotă babană dă marafeți peșin, or reputațea damei care ambâțu meu se refuză să-i zică pă nume rămâne, si você m’entende, pătată. Voința lu bietu nehotărât părea să tremure Între pofta să mă pedepsească și greață. Io tomna asudam rece după niște ensaimadas asumate vizavi dă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
chestia aia dă nimic. Am continuat să-l privesc și-am zis: — Pramatie improdentă, nu știi că asta mă Întărește. Suveranitatea mea ie acu pă bune. D-o parte, te domin cu dilapidarea dă la firmă; dă alta, cu aventuricile damei. Ultimu șoz i l-am zvârlit dă pă podea, fincă săracu ăla cu duhu mă bacșișa c-un perdaf că ce să mai zic, mai bine tac. Pă loc, dân cauza dă motiv a lu amețelile care mi-a dat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
pregătisem cu Pantoja la Harvard. Pă loc am aruncat interoganta: — Unde v-ați născut și data? — Pă 8 februarie 1919, la Gualeguaychú, În provincia Entre Ríos. — Bătrânii? — Un paznic dă pă strada 17, care l-au avansat politician, și o damă dân Resistencia, care a venit la vale pă Paraná. — Prima amintire dă suvenir? — O marină, În ramă dă catifea, cu Încrustații dă sidef, ca să copie spumanta. — Primu maestru? — Un manglitor dă găini care mi-a inițiat săcretele dân artă. — Prima

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
și veteranu ceasornicar olandez, ca să predeie un dășteptător. N-am vrut să blochez accesu ș-am rămas În josu scării, parcă țineam dă șestache. Ușa s-a dășchis ospitaleră. Strâmbă dă jitie, s-a ițit Locarno. La primu semn al damei, ghiuju, care nu știa că tre să se țină departe dă tigru dân ring, l-a luat pă Cufăraș dă umeri, l-a săltat În aer și l-a zvârlit pă scări În jos, unde mandea l-am prins cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
un plicticos și nici tăiată nu l-ar lua dă bărbat. Monsenioru și Kuno s-a trasără un pic deoparte să să paroleze dă cum s-a schimbat pă loc chestia. La Întors, a declaratără că iera convinși dă argumentele damei. Despărțirea n-a fost amară. Ne-am Înțeles să ne adunăm Încă o dată, pentru altă porțe dă tăieței cu Chianti. IX Da, don Bustos, când buchiseam azi-dimineață ziaru iera să dau pă spate dă uimire. Apoi mi-am adus aminte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
II-lea din Palatul Regal de la Madrid și numeroase portrete de monarhi și alte personalități din epocă. Ludo. Cuvântul latin, intrat În limba spaniolă prin intermediul limbii engleze, denumește un joc cu piese de diferite culori, asemănătoare celor de la jocul de dame, care se deplasează În căsuțele unei table asemănătoare celei de șah. Câștigă piesa care ajunge prima la căsuța centrală, după ce a avansat făcând un număr de pași stabilit cu ajutorul a două zaruri aruncate pe masă. Lugones, Leopoldo. Una din figurile

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
pentru a le juca una câte una și a face levate, pe care le câștigă persoana cu cartea cea mai mare sau care izbutește să-și convingă adversarii că ar avea-o. Ordinea valorilor este as, trei, doi, rege, valet, damă și alte numere. Pentru mărirea mizei trebuie să ai două cărți de aceeași culoare. Cu trei astfel de cărți se face o floare, superioară ca valoare oricărei mize mărite. Tuco. Sos de roșii gros, preparat cu carne și diferite mirodenii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320

parcă-s pinguin. Cum spune și Confucius: confuzia nu este un lucru bun. Așa că de-aia Îmi vine uneori să las baltă totul, să beau În stil kamikaze, și să mă fac pustnic, electrician, episcop, lampadar, ghepard, pick-up, pantof de damă, consilier prezidențial, scriitor, regizor, fotograf, pentru ca În cele din urmă să mă pot reîncarna Într-o lăptucă. Asta cel puțin nu se duce la muncă. În schimb, cu puțină educație, ar putea scrie un roman picaresc. Pentru că nu mai sînt

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
fi vrut să le scrie. Înghesuite-n cele două corpuri de bibliotecă imitînd lemnul: Pendulul lui Foucault. Idiotul. Ulise. Al lui Joyce, nu al lui Homer. Bila vrăjită. Moarte pe credit. Secretul pădurii bătrîne. Trilogia New York-ului. Colecționarul. Schimb de dame. Toate cărțile lui Faulkner, minus ultima. Aproape tot ce-a scris Cehov, inclusiv piesa neterminată. Acordorul de piane. Împăratul muștelor. Vineri sau limburile Pacificului. Soroc de viață și soroc de moarte, Un leac bun și ușor, Sfîrșitul jocului. Un caz

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
pentru că Manole n-avea tehnică, furau ăia ciment ca-n zilele noastre, asta-i tot. E-adevărat, după crimă mînăstirea nu s-a mai prăbușit, nevasta se mai aude și-acum pe la bază, dar măcar de-ar fi fost Notre Dame! Francezii n-au zidit pe nimeni În fundație și clădirea-i parcă mai Înaltă. Poate fi un subiect pentru Ken Russell, cu condiția ca latinul ciobănel să fie Îmbrăcat cu rochia maică-sii, să-l cheme Anthony Perkins, iar oaia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
neagră de baga, nu pare absolut deloc genul care adoră filmele cu lupte. Însă nu mai poate da Înapoi, semnase un contract, i se promisese bogăția, acum, cînd faimă deja avea. Mirajul funcționează, bani, călătorie În Hawaii, poate chiar alături de dama din tablou. Filmul, cu patru nominalizări Oscar și laureat la Cannes pentru cea mai bună regie (Joel Coen), se menține tot timpul Într-un spațiu oblic și are personaje puține: producătorul, Fink (John Turturro), un scriitor notoriu și alcoolic și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
o anume imprevizibilitate; altfel, dacă nu mai există nimic de reprimat, tot sistemul ruginește și se uzează”. Cum reamintește și Carmen Florian În Dimineața: „De ce la francezi da, și la noi nu?” Nu-i vorba de Turnul Eiffel sau Notre Dame, că de-astea avem și noi. Ci de legea siguranței naționale, scrisă cu majuscule, de cînd a dispărut regimul polițienesc. Ce zice Carmen, pieptănîndu-și păpușica: „Serviciul de informații generale (RG) francez are 3 900 de funcționari pe care totul pare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
celelalte zgomote ale dragostei noastre. Nu vreau să mă gîndesc la celelalte zgomote ale dragostei noastre. În finalul unei nuvele paralele, după aceeași scenă de amor cu trupuri, al lui puternic și tandru, al ei, superb, autoarea - aici e o damă - mărturisește că „era sublim” și intră sublim cu noi cu tot Într-un final surprinzător al cărui primă liniuță de dialog Îi aparține lui, care zice: „Tua, de acum femeia mea. Eu iubesc la tua. Je t’aime... Non lăsat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
gîndesc la muzeul Groeninge, unde se află Judecata de apoi a lui Hieronymus Bosch, de la care vor lipsi pacienții Clinicii Universitare pentru simplul motiv că nu vor ajunge niciodată pînă acolo, apoi Îmi apar În minte Palatul de Justiție, Ntre Dame și Beffroi, numit și Tour de Halles, unul dintre cele mai frumoase monumente din Flandra. Negre dantelării pietrificate demult, gri, verzi, albe. Lierre (Lier): am așteptat Îndelung să se facă ora patru după-amiază pentru a zări ieșind din uriașul ceas

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]