1,810 matches
-
cuplu și de familie, cât și în spațiul vieții publice. Inegalitățile din sfera vieții private sunt multiple, însă nu se vorbește despre acestea și nu sunt percepute ca probleme sociale și ca teme de interes public. Separația public-privat, considerată un "dat natural", este foarte tranșantă, ca și genizarea celor două sfere, corelată cu "inferiorizarea" privatului și invizibilitatea muncii domestice. Semnificația acestor corelații datorează mult experienței de viață în comunism. Raportul public-privat a cunoscut o articulare aparte în societatea românească, în perioada
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
fenomenul de totalizare simbolică de la nivelul experiențelor care privesc o realitate ultimă. În consecință, hermeneutica gândirii simbolice devine "o hermeneutică a contradicțiilor cosmice și ontologice și a polarităților specifice existenței și condiției umane. Înțelegerea trebuie să accepte și să interpreteze datul primordial al contradicției, să descifreze întreg jocul antinomic al semnificațiilor"556. Prin angajarea acestui cod interpretativ al conjuncției contrariilor în decriptarea manifestărilor simbolice și religioase, Mircea Eliade scoate în evidență "că realitatea ultimă (sacrul, divinul) depășește posibilitățile de înțelegere rațională
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Aceste datorii ar deriva chiar din obligațiile pe care oamenii le au unii față de alții. Se poate ajunge, în cele din urmă, la un argument bazat pe dreptul omului la natură. În mod tradițional, acest drept era luat ca un dat și presupus implicit. Potrivit noilor abordări, inspirate de dezvoltarea interesului pentru natură și de apariția unor teme specifice, așa cum ar fi dreptatea intergenerațională, se consideră că acest drept trebuie făcut explicit și apărat. Omul are dreptul de a trăi în
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
asemenea lui Darwin, și să înțelegem că anumite fenomene în ecosistem se produc la un nivel ce ține de specie, iar nu de indivizii care o compun. În raport cu indivizii, acest tip de proces devine un factor extern constrângător, asemenea unui dat natural. • Trebuie să deosebim între protejarea speciilor și protejarea indivizilor. Speciile trebuie protejate în ecosistemul lor propriu, in situ. Grădinile zoologice și cele botanice conservă doar indivizi extrași din ecosistem. De aceea, se impune crearea unor condiții cât mai apropiate
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
o face din interior, din unghiul de vedere al originii sale poetale. Intuiția din punctul de vedere al poemului neagă prin urmare determinarea sau influența din partea non-eului pe care îl reprezintă corpul poetic. Simpla percepere a acestuia (intuiția sensibilă) în datul său exterior de reprezentare determinantă este înlocuită cu intuiția receptivă a lucrului în sine, a poemului în sine, în trupul său poetal care se află în afara oricărei influențe reprezentative. Nu surprindem astfel decât locul inaparentului, figura (imprezentabilă și nereprezentativă) a
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
proiectează decât pe ecranul incolor al vacuității. O formă goală, am putea spune, dacă ea nu ar fi forma de manifestare a unui început absolut, emergența originarului în înțelegere. Iar ceea ce fenomenologia caută este tocmai experierea fără prealabil a unui dat inițial care se dezvăluie ca imagine. A vedea un lucru prin imagine nu înseamnă a nu vedea imaginea, ci a fi purtat dincolo de prezența obiectivă a lucrului, a-ți prelungi vederea adăugându-i un câmp de vizibilitate nebănuit, o perspectivă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
cu un protofenomen care se dezvăluie la rădăcina reprezentărilor imaginare, al expresiilor simbolice. De aceea, înțelegerea sa este reducție, punere în suspensie: imediată, ea e fără proiect ori expectanță a sensului, neanticipativă în sens intențional. Decurge de aici că acest dat originar nu este rodul unor presupoziții care fac posibilă asimilarea sensului, sens proiectat pe orizontul de așteptare al subiectului receptor. Datul acesta este nedeterminatul pur, transcendent oricărui subiect sau orizont de prezență. Darul său neașteptat este revelarea imprevizibilului, a ceea ce
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
suspensie: imediată, ea e fără proiect ori expectanță a sensului, neanticipativă în sens intențional. Decurge de aici că acest dat originar nu este rodul unor presupoziții care fac posibilă asimilarea sensului, sens proiectat pe orizontul de așteptare al subiectului receptor. Datul acesta este nedeterminatul pur, transcendent oricărui subiect sau orizont de prezență. Darul său neașteptat este revelarea imprevizibilului, a ceea ce nu apare și totuși se dă, trece absent prin lumina înțelegerii. E vorba însă de o auto- donație a absolutului ca
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
poezie care își dă un obiect, pe care îl creează după modelul celui real, ca formă deja închegată a spiritului creator. Ne aflăm înaintea oricărui act de creație, în câmpul incert al increatului care caută forma posibilă de existență, ca dat pur al vieții spiritului. Acesta e singurul "obiect" al poeziei, propunerea unor "existențe substanțial indefinite"4, ființările libere ieșite din matca ființei, unde ele sunt doar în măsura în care se înscriu în existentul de-finit. Stări absolute ale intelectului și viziunii, existențele
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ca dat imediat al conștiinței 32. Poemul își propune propria lume, dar nu cea a corporeității sale lingvistice, a unor imagini create prin cuvinte, care s-ar putea reda într-o reproducere (Nachbild), așa cum în orice reprezentare am putea recunoaște datul originalului sau al prototipului (Vorbild) pe care îl face să apară. Replică orizontală în care imaginea funcționează pe baza unui proces de asemănare - neasemănare, înlocuită acum de iradierea transparenței înseși, de perspectiva verticală care nu arată lucrurile în ceea ce sunt
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ce vor crește pe unde au trecut ochi, acolo unde vizibilul aruncă deja - în trecere - sămânța apariției, deocamdată ca pură predeterminare a posibilului 11. Ceea ce se vede nu apare în vedere, în vederea unei prise de conscience care ar obiectiva imediat datul vizibil. Ceea ce se vede e inaparent; deși aprioric, el nu se dă decât în abruptul fulguranței, ca noutate absolută. Donația aceasta pare să fie o revelație directă, dar revelarea are nevoie de distanța unui intermediar, de medierea diafană în care
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de anticipare a desăvârșirii sau de așteptare a sensului (raport cu adevărul sensului vizat). Intuiția e "pre"-comprehensivă doar în virtutea absolutei sale gratuități, fără presupoziție, neanticipativă în sens intențional, fără proiect sau expectanță cu privire la ceea ce îi e dat să înțeleagă: datul originar al semnificabilului întrupat imaginal 4. Interpretarea însăși s-ar dovedi aproximativă, neînțelegătoare, dacă - prin recursul exclusiv la tehnicile de cercetare a operei poetice - ar restrânge tot mai mult "centrul fierbinte accesibil numai intuiției". Pentru D. Alonso - subliniază S. Mărculescu
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
absolută, este totuși posibilă, ca o intrare împreună în experiența de limbaj a ființei poemului. Doar la nivelul acestui limbaj, ceea ce ori cel care se prezintă semnifică în prezența imaginii; aici însă "semnificația sau expresia se desparte astfel de orice dat intuitiv, tocmai pentru că a semnifica nu înseamnă a da. Semnificația nu e o esență ideală sau o relație expusă intuiției intelectuale, precum senzația expusă ochiului"; de aceea discursul "este producție de sens", or "sensul nu intră într-o intuiție"5
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
este întotdeauna un deja acolo, deopotrivă opac și debordant"3. La nivelul trăitului, al experierii existențiale, corporale, nonsensul însuși al realului este un sens. "Ca atare, însă, realul nu are încă aspect de lume. (...) Realul apare ca rezervă inepuizabilă a datului, dar pentru că nu are nimic în rezervă; e o materie inepuizabilă de semnificații, dar pentru că nu are nicio semnificație. Nu există lume decât pentru cel ce descoperă și extrage din real o anumită semnificație"4. Realul posibil este donația inepuizabilă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
fi altfel cu putință, dar se rostește în sensul noii perspective, în lumina transparenței. Reducerea realului la substrat este procedeul fenomenologic ce vizează formele organice, pentru a afla dedesubt "o stofă materială anorganică, omogenă și informă"15. Imaginația asociativă transcende datul real, situându-l într-un plan de maximă libertate, acolo unde forma e de-formată până la epura strălucitoare a informului. Aici opera de artă încă nu există, dar e deja prefigurată în chiar apariția preformală a unui sens care începe
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
sesizate în ființarea lor exterioară conștiinței care ia act de ele ca de niște date ale prezenței în cuprinsul experienței. Lucrul lumii e recreat de o conștiință care îl desprinde prin reducție de orizontul în care el se manifestă ca dat al obiectivității, pentru a-l produce intuitiv în chiar procesul plăsmuirii poetice. Lucrul lumii e transpus în lucrul textului, apare în urzeala unui limbaj care, pe măsură ce se articulează, creează cuprinsul propriei lumi. "Iubirea mea pentru cuvânt - mărturisește Ștefan Aug. Doinaș
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
mai am vedere", revelarea biunivocă în care, pentru a se pune în vedere, nevăzutul se dă într-o lumină care îl ascunde, îl dezvăluie în propriul văl, în "toată slava ei/ Fără chip"76. "Menirea dezvelirii" nu stă însă în datul intrinsec al vederii, ci în "slava chipului ceresc"; Nu poate sta prea mult ascuns/ Chipul făpturilor", "Din toate strigă chipul să se vadă,/ Și nevederea e, văzut / Și adorat se vrea adorator cosmul slăvit". Adorarea, slăvirea cu evlavie nu au
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în vizibil, apare din necesitatea imperioasă a manifestării. Dacă lenea ademenește visul, aceasta în virtutea disponibilității sale, nu de a face, ci de a se da prefacerii. Lenea materiei e poziție și dispoziție totodată; poziția pe care o ia e un dat imanent, căci ea se pune în propria punere de sine, stă în ea însăși, se închide în punere. În stagnare, materia e noaptea naturii, nevăzutul fără fereastră, fenomenul ratat. Dar acest a-fi-pus cuprinde în sine germenele dispunerii, al dispoziției deschiderii
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
206, 207. 10 Poem postum publicat în Tomis, II, 6 iunie 1967 și Contemporanul, nr. 27, 1968, în Ion Vinea, op. cit., p. 460. 11 A trăi o anumită irealizare produsă de activitatea de imaginare provocată de text ne ridică din datul realității (cf. Wolfgang Iser, Actul lecturii. O teorie a efectului estetic, Editura Paralela 45, Pitești, 2006, p. 307). 12 "Golul orb al lumii pale" (Ispită, vol. Ora fântânilor, 1967, în Ion Vinea, op. cit., p. 324). 13 "Sensibilul este tocmai acest
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în tihna domestică, ne reînnoim logodna potențială cu dezideratele cele mai aberante și redobândim în același timp energia relansării întru realizarea lor, chiar dacă un asemenea curs e ulterior inhibat efectiv de rațiune. Acasă e polul doritor al necondiționalului, punctul unde datul fiecăruia atinge puritatea și penuria maximă a dorinței de căpătâi. Bineînțeles că și nomazii chiar la asta tânjeau în adâncul inimii lor prea puțin învățate cu exprimarea dorințelor: să primească un dar pur, o investiție de maternitate absolut necondițională, care
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
în măsura în care cei dăruiți cu parteneri ofereau o formă limitată de participare și celor lipsiți. Greu de precizat natura fragilei limite: bun simț? respect? perfecțiune stilistică în transmiterea darului din dar? efuziune colectivă de recunoștință capabilă să înece aleatul individual al datului? principialitate de comunism carnal eclipsând diferențe de clasă capitaliste? zonă de ecuatorială acalmie metafizică în vastitatea intimidantă a luptei? Remarcabilă era în special absența desăvârșită a oricaror constrângeri, sau măcar presiuni, în ciuda ebulientelor pasiuni ce traversau în toate sensurile adunarea
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
doar schimbarea ca atare durează, supusul ei efemer - lucrul schimbat - rămânând derizoriu în raport cu ea. Și încă o deosebire crucială (surprinsă, bineînțeles, pe când se fofila să scape) între flipperul devenirii și cel cu bilă de oțel: în jocul cotidian de-a datul pe lângă inevitabil spre a-i face, involuntar, un făgaș de intrare în intimitatea noastră, bila buclucașă are cumva consistența vaporilor dispersați în mediu, precipitați abia de turbionul creat în urma loviturii în gol. Altfel spus, bila nu se încheagă decât retrospectiv
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
pe care le-au cunoscut agricultură ?i comer?ul cereau o l?rgire a spa?iilor ?i a pie?elor (Necker, 1775). Aceste reac?îi dovedesc deja transformarea mentalit??ilor, care anun?? alte muta?îi ?i mai decisive. Pentru prima dat? poate, societatea este prezentat? ?i analizat? ca fiind f?cut? de indivizi ?i nu de c?tre corpurile organizate. Atomismul social c�?tig? deci, r?sturn�nd valorile stabilite. Egalitatea politic? a (cet??enilor( �n fă?a legii, pe care
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
muncitorilor� la actul comun al produc?iei, aceast? asociere neput�ndu-se realiza, dup? el, f?r? adeziunea participan?ilor con?tien?i de propria lor realitate social?. Saint-Simon nu era departe de a crede c?, gra?ie industriei, pentru prima dat? �n istorie, societatea va deveni cu adev?raț uman? c?ut�nd s? satisfac? nevoile colective. Cu toate c? opera �i este stufoas? ?i repetitiv?, importan?a ei nu trebuie subestimat?, din cel pu?în patru motive: � Saint-Simon predic? deschis
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
despre „generația de aur” nu poate fi declanșată de o carte în care, spre a-și justifica tezele, autoarea recurge la aproximări inacceptabile și procese de intenție. Dacă este tentată de amatorism psihanalitic, dna Laignel este liberă să-și exerseze datul cu presupusul pe propria existență. Dnii Mircea Iorgulescu, Alain Paruit și Edgar Reichman (într-o masă rotundă organizată de serviciul românesc de la Radio France Internationale) și dl Nicolae Manolescu (într-un editorial din România literară) semnalează prea multe și prea
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]