2,277 matches
-
poți schimba peste noapte condițiile sociale și economice ale unui popor fără ca acesta să fie amerințat de pieire. Indivizii, deci și poporul, sânt rezultante a două principii contrarie, întîi a principiului eredității, cel convservator, care-l face să ție la datină și deprinderi din trecut, să trăiască ca-n trecut, să urmeze procederile părinților; al doilea, al adaptabilității, prin care poporul caută a câștiga aptitudini nouă, potrivite cu mediul nou în care trăiește. Daca mediul se modifică încet, daca progresul se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
respective, aveau rolul de a-i pregăti pe tineri pentru viața de familie, pentru rosturile omului În colectivitate, datorie civică, comportament social, toate Într-o zonă a moralității care să confere individului aoreola de om frumos. Însăși basmul, balada, doina, datinele, sărbătorile, șezătorile sunt pătrunse de la un capăt la altul de Feți Frumoși și Ilene Cosânzene, de zâne și eroi, de haiduci, neveste și mame devotate, a căror frumusețe fizică și morală, Întotdeauna În slujba binelui și adevărului, crează o adevărată
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
limbajul, comportamentul, se vor dezvolta În concordanță cu ceea ce familia oferă, așa că expresia “cei șapte ani de acasă”, cu referire la aceste aspecte, nu este câtuși de puțin o anecdotă. Societățile tradiționale au conservat aceste aspecte În numeroase obiceiuri și datini. Parcursul tinerei generații În drumul ei către viața de familie: Însurățitul, Înfirtățitul, șezătorile, cetele de flăcăi, cetele de fete, fata de măritat, flăcăul de Însurat, toate acestea au o puternică conotație educativă. d) Protecția și solidaritatea de grup (a patra
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
importanță În plan individual și social, nu trece neobservat, pentru că ele se Înscriu În derularea perpetuă a vieții care, la rândul ei, nu poate fi concepută În afara acestora. Nu Întâmplător tradiția și cultura populară le-a surprins În obiceiuri și datini care le subliniază importanța și le fixează În conștiința colectivă. Nu-i mai puțin adevărat că nici unul din aceste momente nu se petrec și nici nu pot fi concepute În afara familiei, ci numai În interiorul ei. Nașterea de pildă, este un
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
În afara familiei, ci numai În interiorul ei. Nașterea de pildă, este un eveniment În familie, Însoțit de o suită Întregă de obiceiuri și ritualuri (ursitoarele, botezul et.), În aceeași măsură căsătoria cu Întregul ei ceremonial și nu mai puțin moartea cu datinile, procesiunea și perioada de după Înhumare. Societatea ia act de aceste evenimente și asigură cadrul derulării lor, dar În esență ele aparțin familiei și numai familiei. De-a lungul timpului istoric aceste evenimente nu și-au schimbat semnificația, ele Îmbrăcând să
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ca Îngrijorătoare. Pentru a găsi un răspuns la Întrebarea de mai sus este suficient să ne Întoarcem În timp și să vedem cum societățile arhaice și tradiționale tratau acest aspect. Tradiția și folclorul nostru (și nu numai), consemnează prin numeroase datini și obiceiuri existența unor adevărate instituții premaritale care pregăteau adolescentul din perioada timpurie pentru viața de familie. Aceste instituții se organizau ad-hoc la nivelul obștei, erau atent supravegheate și constituiau o adevărată școală de caractere și ținută morală. Aici pregătirea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
clipă În planul existenței concrete, individuale, acest timp este suficient pentru ca omul să parcurgă cele trei etape; copilăria, maturitatea și bătrânețea, jalonate de cele trei evenimente importante: nașterea, căsătoria și moartea. Pentru fiecare din aceste momente există o bogăție de datini și obiceiuri, indiferent la ce univers cultural ne referim, toate Încărcate de semnificații și simboluri, cu scopul de a marca și de a menține În conștiința colectivă importanța lor de excepție pentru viața colectivității (idem). Sub aspectul realităților zilelor noastre
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
colibă, casă sau palat, casa Își are propria valoare biologică În sensul că este locul Împlinirii destinului biologic al oricărei ființe viețuitoare și implicit al omului. Pentru om Însă are și o puternică valoare spirituală, valoare surprinsă În tradițiile și datinile din toate culturile lumii. Se identifică de-a lungul timpului istoric cu familia, deoarece În nici-o cultură nu este concepută familia fără casă și invers. Univers de bucurii dar și tristeți, de satisfacții dar și insatisfacții, de Împliniri dar și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
schimbat de-a lungul timpului istoric, chiar dacă tendințele moderne au Încercat și Încearcă să le umbrească. Sensul lor profund Îl găsim dacă pătrundem În tradiția populară În care fiecare element din structura casei are o valoare simbolică consacrată prin obiceiuri, datini și ritualuri și aceasta pentru simplul motiv că În acest spațiu se produc două fenomene biologice esențiale ale existenței umane: nașterea și moartea. Aceste fenomene producându-se În mod repetat, realizau În locuința arhaică acea legătură Între generații și conduceau
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
arie folcloristică („De la Tulgheș și până la Brad, și din Maramureș până în Olt, de pretutindenea”), publicată parțial în presă (peste trei sute cincizeci de cântece, strigături și balade apar în „Convorbiri literare” între 1881 și 1891) și în volumul Colinde din Ardeal. Datini de Crăciun și credințe poporane (1914), care conține mai mult de trei sute de piese, de la colinde cosmogonice până la colinde cu caracter epico-eroic. Colecția constituie prima contribuție de seamă la cunoașterea speciei, remarcându-se - cum observă Ovidiu Bârlea - atât prin varietatea
VICIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290545_a_291874]
-
cincizeci de localități, mai bine reprezentate fiind comunele Cergău Mic, Micăsasa și Bazna. Culegerea, comparabilă cu aceea realizată de Ioan Micu Moldovan între 1863 și 1878, se remarcă prin diversitatea tematică și stilistică a liricii antologate. Culegeri: Colinde din Ardeal. Datini de Crăciun și credințe poporane, București, 1914; Etnografice, Blaj, 1929; Flori de câmp (Doine, strigături, bocete, balade), îngr. și introd. Romulus Todoran și Ion Taloș, Cluj-Napoca, 1976. Antologii: Legendariu românesc, Blaj, 1884. Repere bibliografice: Chendi, Scrieri, III, 44; Ioan Rațiu
VICIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290545_a_291874]
-
1985; Vindecare în păcat, postfață Constantin Trandafir, Galați, 1991; Daimonia, Galați, 1995; Corabia - labirintul celălalt, ed. bilingvă, tr. Constantin Frosin, Galați, 1996; Sunt putred de tine, București, 1998; Domnișoara Cucută, București, 2001; Clipa tăind subțire hohotul zăpezii, Iași, 2003. Antologii: Datini și obiceiuri de Crăciun și Anul Nou, Galați, 1997. Repere bibliografice: Vasile Iancu, „Harfele grâului”, ATN, 1977, 2; Ulici, Prima verba, II, 134-135; Gabriel Mardare, „Corabia seminței”, CL, 1979, 2; Dan Alexandru Condeescu, Poeți gălățeni, LCF, 1979, 32; Radu G.
VICOL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290547_a_291876]
-
Rösler) și Gr. G. Tocilescu (Dacia sub romani), rezumatele conferințelor lui B. P. Hasdeu sau studiul lui G. I. Ionnescu-Gion intitulat Poezia poporală. În continuarea acestor preocupări se înscriu articolele despre istoria romanilor ale lui At. M. Marienescu și capitolul Datinile de la nuntă la romanii vechi, din volumul Cultul păgân și creștin al aceluiași autor. Un lung studiu despre ortografie, rezumând discuțiile din Academia Română, apare, nesemnat, sub titlul De orthographia et rebus quibusdam aliis. Paginile de literatură originală, destul de puține, sunt
VIITORIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290562_a_291891]
-
asemenea, la educarea morală, intelectuală și estetică a populației a contribuit și folclorul. Implicații educative deosebite a avut literatura populară, orală, prin transmiterea unor cunoștințe despre om, natură, societate, ajutând la formarea unei culturi laice, alcătuite din rudimente de știință. Datinile, obiceiurile și șezătorile au fost modalități importante de transmitere a valorilor culturii și a unor deprinderi practice, un rol deosebit având obștile sătești, iar, mai târziu, breslele meșteșugarilor și negustorilor. În secolele XVII-XVIII, educația și instrucția adulților se realizau prin
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
asemenea, la educarea morală, intelectuală și estetică a populației a contribuit și folclorul. Implicații educative deosebite a avut literatura populară, orală, prin transmiterea unor cunoștințe despre om, natură, societate, ajutând la formarea unei culturi laice, alcătuite din rudimente de știință. Datinile, obiceiurile și șezătorile au fost modalități importante de transmitere a valorilor culturii și a unor deprinderi practice, un rol deosebit având obștile sătești, iar, mai târziu, breslele meșteșugarilor și negustorilor. În secolele XVII-XVIII, educația și instrucția adulților se realizau prin
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
filozofie, XV, 1962, nr. 4. Ugliș-Delapecica, Petre, Poezii și basme populare din Crișana și Banat, Editura pentru Literatură, București, 1968. *** Un student În străinătate acum o jumătate de veac, maramurășanul Artemie Anderco. Jurnalul său, ediție Îngrijită de Nicolae Iorga, Tipografia Datina Românească, Vălenii-de Munte, 1934. Urechia, Vasile A., Alianța românilor și a ungurilor În 1859, Tipografia Carol Göbl, București, 1894. Ürmösy, Sándor, Az elbujdosott magyarok Oláhországban șMaghiarii pribegiți din Țara Româneascăț, Tipografia Colegiului Reformat, Kolozsvár, 1844. Vahot, Imre, A magyar menekültek
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
I-III, Tipografia Minerva, București-Vălenii-de-Munte, 1909. Iorga, Nicolae, Istoria presei românești de la primele Începuturi până la 1916, Tipografia Adevărul, București, 1922. Iorga, Nicolae, Istoria românilor prin călători, Editura Eminescu, București, 1981. Iorga, Nicolae, Românii În străinătate de-a lungul timpurilor, Tipografia „Datina Românească”, Vălenii-de-Munte, 1935. Iosifescu, Silvian, Literatura de frontieră, Editura Enciclopedică, București, 1971. Isopescu, Claudio, Il viaggiatore transilvano Ion Codru Drăgușanu e l’Italia, Anonima Romana Editoriale, Roma, 1930. *** Istoria Învățământului din România (coord. Ștefan Pascu), vol. I, Editura Didactică și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
enumerate sumar mai sus. Dintre studiile consacrate acestora le menționez pe cele referitoare la studenții români aflați În străinătate (semnate de Al. Marcu, A. Amzăr, D. Găzdaru etc.); Nicolae Iorga XE "Iorga" , Românii În străinătate de-a lungul timpurilor, Tipografia „Datina Românească”, Vălenii-de-Munte, 1935; Dan Berindei, Cultura națională română modernă, Editura Eminescu, București, 1986, cap. VII: Imaginea celuilalt. Numărul lor mare În istoriografia românească nu permite, din nou, decât Înșirarea câtorva repere: Iorga XE "Iorga" (relațiile cu Franța, Anglia, Italia, Rusia
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sunt tot atâtea exemple de influențare a destinului individual și colectiv. Chiar dacă a trecut aproape neobservat, În 1884, studiul lui Atanasie Marian Marienescu, Cultul păgân și creștin, un amplu proiect, din care a luat ființă doar vol. I, Sărbătorile și datinile române vechi, operă de istorie comparată a religiilor, este structurat În funcție de curgerea zilelor anului, incluzând toate sărbătorile fixe și mobile și toate divinitățile romane cronologic, și analiza originii lor, a metamorfozelor suferite În timp. Pe un plan secund apare și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Magia imitativă etc.Artur Gorovei a adunat În volumul Credinți și superstiții ale poporului român credințe și superstiții ce privesc destinul. De altfel, autorul a colecționat și numeroase cimilituri, basme, descântece (propunând o tipologie a incantațiilor populare). Studiile incluse În Datinile noastre la naștere și la nuntă sunt marcate de informația din trilogia lui Sim. Fl. Marian, Însă autorul tratează subiectul plasându-l În temporaneitate. Cartea Credințe și superstiții românești, după Artur Gorovei și Gh. F. Ciaușanu renunță la aparatul științific
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
numeroase studii de profil complex, etnologic și lingvistic, Petru Caraman a abordat din perspectivă comparată, În tradiția școlii comparatiste a lui B. P. Hasdeu și a celei lingvistice a lui Ov. Densusianu, din cultura populară românească, Îndeosebi balada și colindul. Datina colindatului la români, slavi și la alte popoare examinează În prima parte, cele două tipuri ale genului (colinde cântate la fereastră și colinde cântate În casă), iar În cea de-a doua parte, aspectele istorico etnografice ale tipurilor. Colindele românilor
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
cât mai Îndepărtate de casă. Mama lui are mulți pețitori, dar Îl acceptă numai pe fiul ei. Forța fatalității, autoritatea infailibilă a destinului reprezintă nodul fundamental din narațiunea Copilul ursit să se căsătorească cu mama lui. Elena Niculiță-Voronca include În Datinile și credințele... o poveste În care un filosof spune părinților ce anume Îi era scris copilului În viață: Să facă trei maice Îngreunate, să-l omoare pe tatăl său și să trăiască cu mama sa. În consecință, Îi dau drumul
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
este găsit mort Într-o gaură de șoarece ce ducea la puț, sau se Îneacă pe pânza cu care este acoperită fântâna, ori moare sub spinii de pe fântâna astupată. Aceeași istorie se repetă În legenda consemnată de Adrian Fochi, În Datini și eresuri populare: femeie născuse un prunc. Noaptea au venit ursitorile ca să menească viața celui născut. Una din ele i-a dat minte, alta i-a menit să aibă noroc. Alta i-a menit ca În ziua cea din urmă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
face femeile Însărcinate să nască Înainte de vreme copii morți), Baba Coaja (care omoară copiii cei nebotezați și ascunde sufletele lor Într-un soc, unde petrec până ce putrezește trupul, din care pricină românii nu prea strică socul). Artur Gorovei arată În Datinile noastre la naștere că femeile Însărcinate se tem În special de Samca (numită În Muntenia Avestița, aripa Satanei, iar În Bucovina, Spurcata) și dă ca exemplu pe Fecioara Maria, când era Însărcinată cu Iisus Hristos. Samca a Încercat s-o
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
naștere făcut la primărie și pe care mai nimeni nu i-l știe, și alt nume cu care-l strigă lumea. Când unui părinte nu-i trăiesc copiii, ori Îs tot bolnavi, ceea ce Însemnează că Îi chinuiește Necuratul, atunci este datina să i se schimbe numele de botez, crezându-se că sub acest nume nou nu-l va mai recunoaște Necuratul, Ducă-se pe pustii, și-l va lăsa În pace. În cazurile În care se Înregistra decesul copiilor, o femeie
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]