1,989 matches
-
de îngrădire și dirijare pernicioasă a gândirii, care avea să urmeze. Cărțile celor doi apostați ai comunismului m-au pregătit din timp pentru a înțelege ce înseamnă controlul absolut al statului, fanatismul, înscenările judiciare și m-au ferit de amăgiri deșarte. Deși nu aveam cum să uit această datorie de recunoștință, primul meu articol consacrat lui Koestler a fost furios, acuzator, dur. A apărut în România literară, la câtăva vreme după ce el își luase, în 1983, viața. La 77 de ani
Maniheism la două capete (1) by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6284_a_7609]
-
chiar să răspândească această revelație. În căutarea locului petru sihăstrie, tânărul călător e însoțit de diferite virtuți personaje precum Credința, Adevărul, Devoțiunea ș.a..și e încercat de diferite ispitiri, între care unele cu adevărat subtile, precum râvna studiului, sau gloria deșartă. Cartea a treia, Despre prelatură (în care Blaquerna ajunge episcop) și cea de a patra, Despre demnitatea pontificală (în care Blaquerna, ajuns Papă, face rânduială la Curtea Pontificală) contină lămurirea celor ascunse sub nume latinești precum „Domine Deus, rex celestis
Un roman medieval despre reforma creștinătății by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4758_a_6083]
-
pe Luminița Niculescu înseamnă că poate descrie discreția și surâsul îngăduitor. Aflată într-o permanentă preumblare meditativă, prin multe lăcașuri sfinte din România, nu încetează nici o clipă să-I cânte dorul: I-am scris pentru zilele pline și pentru cele deșarte. Am intrat în catedrala cuvintelor și am făcut exerciții de închinare. Psalmi ai treptelor. Psalmi spre înțelepciune. Spre aducere aminte (p. 7). De altfel, psalmii dedicați slujitorilor Bisericii Ortodoxe Române (v. Pr. Arsenie Boca, Pr. Sofian Boghiu, Î.P.S. Nicolae
Editura Destine Literare by DANIELA GÎFU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_270]
-
IDEEA EUROPEANĂĂ. Departe de a fi o facilă pledoarie feministă, textul Aurei Christi ridică o problemă pe cît de clasică pe atît de actuală: în ce măsură spiritele superioare au o doză inerentă de feminitate fecundă. Încă o dată, nici vorbă de slavă deșartă închinată feminismului ideologic, cititorul avînd parte de o sagace cercetare a temei în cauză. Constatînd că Proust, Rilke sau Nietzsche sînt autori a căror psihologie este prin excelență feminină, Aura Christi aduce un elogiu decent noțiunii de feminitate creatoare, repudiind
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6318_a_7643]
-
Tot o idee zadarnică este și acel determinism care, în mod ciudat, încearcă să realizeze sinteza între existență și ființă. Suntem cât se poate de liberi, dar suntem neputincioși... În rest, voința de putere, acțiunea, viața nu sunt decât ideologii deșarte. Nu există nicăieri voința de putere. Totul este mult prea șubred: toate lucrurile tind către moarte. Mai ales aventura este o amăgire, vreau să spun acea credință în niște legături necesare și care totuși există. Aventurierul este un determinist inconsecvent
Simone de Beauvoir - Memoriile unei fete cuminți () [Corola-journal/Journalistic/5232_a_6557]
-
substanță). Aidoma lui Constant Tonegaru, poetul nostru se lasă bîntuit de fantasma unei femei de pe alte meridiane, care-și clamează ,viața elementară": ,Prin fața Mării Roșii am trecut în verde/ Mantie/ însoțitorii îmi strigau în urechi că mă aflu în plin deșert/ Eu iubeam o femeie despletită, o femeie cu pielea/ Roșie/ O femeie din trestie de zahăr cu rochia/ Sfîrtecată/ Prin mărăcinii filosofiilor./ Ea mă privea și nu-și ferea goliciunea/ De nici un străin/ ŤAșa îmi trăiesc viața elementară/ în preajma ta
Simbolismul rustic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11032_a_12357]
-
simetrie, cu alte argumente: , Din unele, foarte limpezi oglinzi emană un subtil regret, acela că, fiindu-ne atît de mult, ne sînt atît de puțin, că ne răscolesc fără ca vreodată să ne aline, că iau și dau cu-același gest deșert." Așa e toată cartea: un joc de controverse, de imagini care se ,taie" una pe alta, de judecăți care desființează, venind rostogol, alte judecăți. Între mister și iluzie, între oracol și caleidoscop, singurul rol care nu i se poate, vreodată
Ape-ape by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11250_a_12575]
-
-și supravegheze și ținuta trupească, îmbrăcămintea, pentru a nu fi pricină de sminteală, celor mai slabi și neputincioși. De asemenea creștinul trebuie să fie modest, smerit și decent în îmbrăcăminte. Dacă hainele scumpe, luxul în îmbrăcăminte sunt expresii ale slavei deșarte, hainele provocatoare, indecente exprimă pofta și goana după plăcere trupească și constituie o cauză de sminteală și cădere<footnote Sf. Tihon din Zadonsk, Despre păcateă, pp. 219-221. footnote>. Creștinului îi este recomandată modestia, smerenia și decența în îmbrăcăminte. Omul din
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Zadonsk, Despre păcateă, pp. 219-221. footnote>. Creștinului îi este recomandată modestia, smerenia și decența în îmbrăcăminte. Omul din afară este după chipul celui din interior. Exteriorul revelează și înrâurește interiorul. Dacă hainele scumpe, luxul în îmbrăcăminte sunt expresii ale slavei deșarte, hainele provocatoare, indecente, exprimă pofta și goana după plăcerea trupească și constituie o cauză de sminteală și cădere. Ceea ce trebuie să caute creștinul nu este a-și împopoțona trupul cu haine extravagante, după o modă ce nu are nimic comun
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
acestui aspect al lucrurilor (deși cred că prilejului aniversar i se potrivește de minune posibilitatea de a da spațiu cît mai larg "vocii" sărbătoritului), aș reaminti încă un paragraf, de o intensă actualitate, din același Cum am devenit huligan: "Cuvinte deșarte, fără obligații corespunzătoare, "stînga" și "dreapta" românească adăpostesc cele mai variate compromisuri, cele mai fanteziste contradicții. Lipsei lor de conținut politic li se adaugă o gravă lipsă de sinceritate personală, care le golește de orice înțeles real. E o discrepanță
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
răsplății făgăduite și de ajutorul direct al lui Hristos Care era tăria și sprijinul lor. Răbdarea mucenicilor este supraomenească, pentru că mâna nevăzută a Proniei dumnezeiești era cu ei. Tocmai acest lucru înțelegându-l unii din călăi, s-au lepădat de deșarta închinare la idoli, au aruncat uneltele de tortură și au mărturisit împărtășirea noii credințe, trecând în tabăra lui Hristos. În această situație, și ei au fost martirizați. Moartea devenea pentru creștini poarta vieții, iar martiriul, o a doua naștere. Lumina
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Evangheliilor, III, P.L., LXXVI, col. 281) „Dar cea mai cumplită prigoană este cea dinăuntrul omului; această prigoană pornește în fiecare om din sufletul lui, când sufletul îi este stricat de pofte fără de Dumnezeu, de tot felul de plăceri, de nădejdi deșarte, de visuri pline de stricăciune, când sufletul dorește tot mai mult, când este tulburat și arde de dragoste sălbatică, când este înțepat până la sânge, ca de niște Țepuși, ca de tăuni, de patimile care sunt în el și-l împing
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
p. 318) „Avem și noi de dus o luptă! Lupta împotriva poftelor firii! Nu se scoală acum împotriva noastră oamenii, ci se scoală poftele trupului. Nu ne poartă război tiranii și împărații, ci ne poartă război mânia, dragostea de slavă deșartă, invidia, pofta de a vorbi de rău pe altul, și celelalte mii și mii de patimi sufletești. Am scăpat de încercările celelalte, să căutăm acum să le biruim pe acestea. De aceea v-am amintit de necazurile vremurilor acelora, pentru ca
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
accepte! Pe 10 decembrie se vor decerna premiile Nobel. Președintele USA, Barak Obama va primi premiul Nobel pentru pace. Excelentă alegere a Comitetului de decernare a premiilor! În ziarul „Curierul de Vâlcea” din 21 februarie 2008 scriam: “Sătui de promisiuni deșarte Întru schimbarea În bine a vieții În plan intern și a politicii externe, alegătorii americani se Îndreaptă spre senatorul Obama cu speranța că acesta, neimplicat prea mult În diferitele lobby-uri atotputernice care manipulează totul În USA, va aduce schimbările
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
duce n-am știut și nici n-am întrebat; ni s-a năzărit pe zări o cruce printr-un vis, în nopți de sabaat. hai femeie nu va fi departe. drumu-i greu și de aceea-i lung. în gulagul viselor deșarte numai lașii lumii nu ajung. nu regret că te-am luat cu mine. noi spre altă soarta am plecat, dar un greu păcat mi-atârnă-n vine: că pe Câine l-am lăsat legat. du-te tu femeie și-l dezleagă. dacă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
lume Dureri mult mai clintite decât iubirea, dar gleznele mele, în larma bătăliei, au bănuit tăișul spadei de argint. Aș fi vrut să-ți spun că sunt pe lume neliniști mai pustiite decât visul, dar coapsele cerului- dinaștii înserate, mocneau deșarte rătăciri în luna plină. Aș fi vrut să-ți spun că sunt pe lume inimi mult mai neînduplecate decât iubirea, dar măruntaiele zării murirea îmi urlă, nesătula de rătăcirea fără sfârșit. Aș fi vrut să-ți spun că sunt pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
de care te loveai la tot pasul în Turcia". Și aceste atrocități nu erau decît preludiul marei distrugeri a întregii națiuni armene. S-a hotărît deportarea armenilor din Turcia în regiunile ei de sud și sud-vest, acolo unde se întinde deșertul sirian și depresiunea Mesopotamiei, deșerturi aride, pustii, fără orașe sau sate, fără viață, locuite doar de cîteva triburi beduine. Se știa bine că majoritatea dintre deportații armeni nu vor ajunge niciodată la destinație. "Scopul real, deși nedeclarat - scrie indignat ambasadorul
Genocidul armenilor din 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16211_a_17536]
-
Asia Mică au fost însuflețite de aceste șiruri, ajunse deja neomenești, de exilați". Și, adaugă, faptul că în cele șase luni, atît cît se poate ține o socoteală, în jur de 1.200.000 de oameni au pornit pe drumurile deșertului sirian. Și pe drum, torționarii (inclusiv jandarmii însoțitori) jefuiau și ucideau în chinuri cumplite. "Plutoane de jandarmi mergeau înainte, anunțînd triburile kurde că li se apropie victimele și pe țăranii turci că, în sfîrșit, se apropie banda pe care o
Genocidul armenilor din 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16211_a_17536]
-
Reuniunea regională a UNPR pentru București - Ilfov. Elenă Udrea a vorbit și despre curajul puterii actuale de a lua o serie de măsuri nepopulare, curaj pe care USL nu îl are. Conform ministrului Dezvoltării, USL este capabilă numai de promisiuni deșarte și nu este o Uniune social-liberală, ci o Uniune a soluțiilor lipsa. Ați apărut când nimeni nu se aștepta și ați crescut cum nimeni nu a crezut. Sunteți un exemplu pentru oamenii politici care s-au blazat. Împreună suntem soluția
Udrea: Actuala guvernare este cea mai eficientă din ultimii 20 de ani () [Corola-journal/Journalistic/46624_a_47949]
-
duce n-am știut și nici n-am întrebat; ni s-a năzărit pe zări o cruce printr-un vis, în nopți de sabaat. hai femeie nu va fi departe. drumu-i greu și de aceea-i lung. în gulagul viselor deșarte numai lașii lumii nu ajung. nu regret că te-am luat cu mine. noi spre altă soarta am plecat, dar un greu păcat mi-atârnă-n vine: că pe Câine l-am lăsat legat. du-te tu femeie și-l dezleagă. dacă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
lume Dureri mult mai clintite decât iubirea, dar gleznele mele, în larma bătăliei, au bănuit tăișul spadei de argint. Aș fi vrut să-ți spun că sunt pe lume neliniști mai pustiite decât visul, dar coapsele cerului- dinaștii înserate, mocneau deșarte rătăciri în luna plină. Aș fi vrut să-ți spun că sunt pe lume inimi mult mai neînduplecate decât iubirea, dar măruntaiele zării murirea îmi urlă, nesătula de rătăcirea fără sfârșit. Aș fi vrut să-ți spun că sunt pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
lume este ca și cum ai înțelege în sfârșit importanța sinuciderii. 2601. Adevărul este unicul care nu va putea urca vreodată muntele cunoașterii tocmai fiindcă aceasta se sprijină pe el. 2602. Ce poate fi mai neadevărat decât un adevăr în această lume deșartă? Cartea Martei Petreu închinată sofisticii și mai ales sofismelor, Jocurile manierismului logic, am citit-o abia la a doua ediție (Ed. Polirom, 2013), deși cunoșteam din creația autoarei câteva lucrări edificatoare apărute anterior: Cioran sau un trecut deocheat, Ionescu în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
în sufletul nostru, spune : „și păcatul se naște așa, că diavolul ispitește pe om printr-o momeală care nu-l forțează și îi arată începutul păcatului, iar omul intră în vorbă cu el din pricina iubirii de plăcere și a slavei deșarte. Căci deși prin judecată nu voiește, dar cu lucrarea se îndulcește și îl primește”<footnote Marcu Ascetul, Despre cei ce-și închipuie că se îndreptățesc din fapte, cap. 224, în Filocalia..., vol. I, p. 277. footnote>. Referindu-se la numărul
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
prin înfățișările materiei, de dinapoi, când ne stârnesc amintirea păcatului prin gândurile ce le-am avut mai demult; de la stânga, când tulbură sufletul prin patimile trupești și neînfrânate; și de la dreapta, când dau năvală asupra sufletului prin mândrie și slavă deșartă<footnote Idem, Întrebări, nedumeriri și răspunsuri, răspunsul 21, în Filocalia..., vol. II, p. 214. footnote>. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, traducătorul și tălmăcitorul Filocaliei, precizează că omul poate fi ispitit prin cele lumești și prin cele rele, dar și prin virtuțile
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
trândăvia lenevirii, vine vrăjmașul sufletelor și seamănă mulțime de neghină. Și seamănă în cei credincioși eresuri, în cei drepți, păcate, în cei blânzi, prigoniri, în cei smeriți, trufie, în cei înfrânați, beție, în cei săraci, furtișaguri, în cei nevoitori, slavă deșartă, în cei luptători, trândăvie. Și a semănat în toate Țarinile: în cea a inimii, mânie; pe buze, minciuni și grăiri de rău; în ochi, pizmă; în mâini, răpiri și luare de mită; în pântece, nesaț; în coapse, poftă; pe limbă
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]