3,785 matches
-
nu este contemporan cu acela care raționează asupra cuvintelor. E același om, dar subit decalat, clivat, redevenit magic. Nu mai este un individ, ci parte din masă. Nu mai este o ființă rezonabilă, își dezleagă conștiința și-și eliberează delirurile. Decalajul traversează fiecare moment din istoria științelor sau înțelepciunilor. Hughenoții contemporani cu Montaigne, educați și umaniști de altfel, în toiul marelui val iconoclast din 1561, se năpustesc asupra "statuii regelui Ludovic al XI-lea și, ca și cum l-ar fi avut viu
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
când îl credeam lăsat în urmă, dispărut împreună cu "premodernul". Așa cum mondializarea economică face să reapară în Nord nevoile de înrădăcinare națională, aculturația științifică a elitelor din lumea a treia și integrismele religioase, ubicuitatea electronică redă atracția vizibilului, suprimând distanțele și decalajele temporale. Telecomanda sau lumea exterioară se supun degetului și ochiului. Un om care are cablu și zapează este un vrăjitor fericit, fiindcă este în sfârșit eficace: sare de la un continent la altul cât ai clipi din ochi. Trecând de pe hartă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
sine117. Dacă transmisia se fixează pe eveniment, la cald, ea devine comunicare brută, transmitere de afecte epidemice, emoție în stare pură, cu un puternic coeficient consensual. Dacă se desprinde, pentru a face o relatare sau o analiză la rece, în decalaj sau în "diferanța" derridiană, se transformă în editorial sau în predică. Situația de criză incită pe oricine să reducă la minim "ruptura semiotică" între evenimentul în curs și simbolizarea lui. Nu-i ușor de găsit o soluție (poate că adevăratele
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
demersurilor științifice și interpretarea rezultatelor „parțiale“ în lumina „întregului“ lipsesc aproape cu desăvârșire. Acest derapaj se reflectă deja în rezultate care subminează propriul sistem, artificial creat, prin introducerea unor produse și tehnologii în dezacord cu natura noastră. Mai mult, acest decalaj se manifestă deja pregnant, în cazul „specialiștilor“, de exemplu, prin diferența, la nivel personal, dintre cunoașterea „în domeniu“ și cunoașterea ca mod propriu (și unic) de percepție și interpretare a lumii. Cu excepția unui număr redus de „specialiști“, toți ceilalți „nespecialiști
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
anumit tip de creștere e pe sfârșite și trebuie inventat altul. Baza unei democrații veritabile este solidă și durabilă atunci când aceia care trăiesc în ea sunt solidari cu natura, sunt responsabili de ceea ce fac și ce li se întâmplă. Diminuarea decalajelor și a sărăciei este problemă majoră din considerente legate de supraviețuirea noastră în ansamblu. Se propun planuri, programe, proiecte, modele, soluții reducționiste, însă, față de complexitatea lumii în care trăim, în care faptele și fenomenele societale integrează, în același timp, dimensiuni
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de "mondializare" dacă (sub)(socio)culturile locale adoptă principii, mize și acțiuni ale acesteia și le pun în act. Dar nu toate populațiile, popoarele, statele "se mondializează" dacă sesizează că efectele acesteia sunt inegale, favorizând favorizații și defavorizând defavorizații, dacă decalajele între bogați și săraci sunt și rămân mari, dacă apar mereu alte decalaje 11. După Adam Smith, David Ricardo considera că piața este cea care "împinge" fiecare națiune să se specializeze în ceva în care excelează. În economia de piață
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
acesteia și le pun în act. Dar nu toate populațiile, popoarele, statele "se mondializează" dacă sesizează că efectele acesteia sunt inegale, favorizând favorizații și defavorizând defavorizații, dacă decalajele între bogați și săraci sunt și rămân mari, dacă apar mereu alte decalaje 11. După Adam Smith, David Ricardo considera că piața este cea care "împinge" fiecare națiune să se specializeze în ceva în care excelează. În economia de piață, dependența fiecăruia de celălalt este reglată de "forțele pieții" ca de o "mână
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
este reglată de "forțele pieții" ca de o "mână invizibilă". Ar însemna ca, pe plan mondial, fiecare națiune să se specializeze într-o activitate sau sector în care are avantaje față de altele. În acest fel se atenuează inegalitățile, se micșorează decalajele? Dacă două țări: una bogată, cu numeroase resurse, cu infrastructură bună, cu oameni educați, și alta săracă, fără resurse, aleg să facă negoț, cea bogată se va îmbogăți grație noilor piețe pe care le poate deschide, cea săracă nu. Țara
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
fac loc noi modalități de a face, de a fi și de a gândi afacerile (noul management public). Aceste răspunsuri, noi preocupări, noi modele se răspândesc de la o țară la alta? Dacă da, se diminuează, rămân la fel sau cresc decalajele dintre ele? Organizațiile joacă roluri importante, ca și modelele funcționale promovate de către acestea, dar are importanță puterea de negociere a statelor angajate în tot felul de reformări, gradul de apropiere între sistemele de guvernare existente în diferite țări. Dacă există
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
s-a pus (a fost pusă) în serviciul unor opțiuni ideologice ale politicienilor... Teoretic, birocrația weberiană (centralizarea deciziei, specializarea organizării muncii, ierarhizarea structurilor organizaționale etc.) a continuat să furnizeze idei tuturor sistemelor de guvernare. Practic, între acestea au rămas mari decalaje. Cele care au funcționat cu adevărat pe baza acestui model (cu toate criticile ce i s-au adus, legate de complexitate, lentoare, inerție, costuri ridicate de funcționare, ineficacitate 73...) au înregistrat progrese. Multe s-au îmbunătățit și atunci când s-a
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
public în statele membre (comparând discursuri, decizii, practici, rezultate). Raportul Governance in Transition: Public Management Reforms in OECD Countries (1995) ar fi trebuit să aibă o influență considerabilă prin difuzarea ideilor privind noul management public. În practică se mențin mari decalaje între țări. În Anglia, reforma administrativă a fost marcantă în timpul guvernării Thatcher (după ce, încă din 1976, Fondul Monetar Internațional avertizase guvernul britanic că trebuie să-și reducă cheltuielile...). Conjunctura propice, leadership-ul politic și ideile clare cu privire la ce era de făcut
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
politice, dar și sociale și culturale. Logica punerii ei în act ar trebui să refuze liberalismul inechitabil în privința drepturilor și condițiilor de viață, care afirmă că nevoile oamenilor trebuie etic limitate, dar și social-democrația care face promisiuni fără acoperire. Există decalaje între țările dezvoltate, cele "în curs de dezvoltare", cele care stagnează. Primul raport către Clubul de la Roma (1972) nu a stârnit interesul special al vreunei orientări partizane, fiindcă se postula creșterea nelimitată a producției. Comisia Bruntland a venit cu tema
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Produsele sătenilor sunt adesea luate de "intermediari" la prețuri foarte mici și vândute la prețuri foarte mari. Nu a existat o politică de creditare a producătorilor agricoli coerentă. Lipsesc multe informații cantitative și calitative privind situația reală a satelor, dimensiunea decalajelor, amploarea și efectele migrației sătenilor. A fost construit un "indice sintetic" care agrega date privind gradul de cultivare al pământului, gradul de dezvoltare al sectorului zootehnic etc.191. Concluzia trasă pe baza datelor astfel culese era că vreo 11 județe
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
creditul intern oferit de sectorul bancar, de rata dobânzii reale etc., și influențat negativ de șomaj, instabilitatea macroeconomică, inflație, consumul nesăbuit, deficitul bugetar etc. Așa se explică de ce evoluția României, în general, pozitivă, nu a dus la creșterea competitivității, diminuarea decalajelor, iar țara face față cu greu noilor provocări ca membră a UE199 și crizei actuale. Dinamica sărăciei și responsabilități Dinamica sărăciei pe termen lung, în general, depinde de ocupația membrilor gospodăriilor. Universitar Liceal Primar, gimnazial, profesional Total Femei Total Femei
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
contractualizare, de implicarea locuitorilor, de o "nouă solidaritate" pentru combaterea excluderii. A luat ființă Delegația Interministerială a Orașului, s-a creat Ministerul Orașului, au fost votate legi privind dreptul la locuință al celor mai defavorizați, privind solidaritatea financiară necesară reducerii decalajelor dintre orașele bogate și cele sărace, privind participarea locuitorilor la acțiuni vizând condiții urbane de viață cotidiană etc. Renovarea urbană a vizat renovarea clădirilor de locuit, a tuturor construcțiilor urbane, a spațiilor și echipamentelor urbane. Au fost avute în vedere
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
economic, social, ecologic, politic, combaterea polarizării între bogați și săraci. Economia ar trebui să sprijine o democrație precaută în care dezvoltarea durabilă poate permite libertatea durabilă. Problematica dezvoltării durabile a comunităților teritoriale rurale este "la ordinea zilei". Mai exact, reducerea decalajelor și construcția competitivității lor. Fiecare sat are de răspuns unor solicitări interne și externe. Dacă teritoriul satului și identitatea lui au fost mult timp o sinteză colectivă recunoscută de locuitori, "europenizarea", mondializarea au devenit, în același timp, amenințare și oportunitate
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
produselor specifice, a tradițiilor etc., oportunitate deoarece permite punerea în valoare a acestora indiferent de distanțe, de cât de izolat este satul. Europenizarea poate favoriza revitalizarea comunităților sătești, dar rămân multe probleme legate de egalitatea șanselor lor de dezvoltare, deoarece decalajele sunt mari și multe sunt necompetitive. Pentru a face față concurenței, competiției, satele sunt obligate să-și afirme identitatea locală, să aibă capacitatea de a anticipa și răspunde la probleme, să vină cu răspunsuri proprii pe măsură ce piața se transformă, să
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Competitivitatea socială Competitivitatea socială a satului se referă la capacitatea diverșilor actori 305 și instituții de a acționa în comun și în mod eficient la nivel local 306. Ea se bazează pe încredere reciprocă, pe dorința, voința de a diminua decalaje, de a identifica probleme și soluții, pe ideea guvernanței 307 locale, pe afinitate, pe capacitatea de cooperare. Resursele umane pot fi analizate utilizând indicatori de analiză statistică, sociodemografică. "Consorzio Garfagnana Produce" (Toscana, Italia) s-a specializat pe trei produse: triticum
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de viață, că stilul de viață se asociază cu morbiditatea (predispoziția spre îmbolnăvire) și mortalitatea (indice rezultat din raportarea numărului de decese dintr-o populație) datează de mult timp. Villermé, Quételet, Virchow, Chadwick ș.a. au plecat de la observațiile lor asupra decalajelor între grupuri privind morbiditatea și mortalitatea. Cele mai multe cercetări au comparat însă agregatele sociale mari, au identificat diferențele dintre ele și au dezbătut asupra cauzelor acestor diferențe. Constatarea cea mai frecventă era că mortalitatea în diferitele categorii și grupuri sociale a
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
și mortalitatea. Cele mai multe cercetări au comparat însă agregatele sociale mari, au identificat diferențele dintre ele și au dezbătut asupra cauzelor acestor diferențe. Constatarea cea mai frecventă era că mortalitatea în diferitele categorii și grupuri sociale a variat în timp, dar decalajul dintre bogați și săraci a rămas aproximativ constant 374: cei din partea de jos a ierarhiei sociale, cei prost plătiți, care locuiesc în cartiere puțin atractive, migranții rupți de sociocultura de origine, cei care trăiesc în promiscuitate etc., sunt mai bolnavi
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
colective) actuale și a speranțelor de viitor. Standardele de reformă care vizează copilul trebuie legate de exigențele echității și integrării tuturor copiilor, fără a uita de diferențele dintre ei. Nu ajută nimănui, nici copiilor, desigur, dacă nu sunt recunoscute diferențele, decalajele între familii, comunități, țări. În perioada comunistă s-a spus că industrializarea, colectivizarea, secularizarea ne vor "mântui" ca și intervențiile planificate menite să demonteze, să demonetizeze tradiția "burgheză". Așa s-au conturat "rețete" (pedagogice) universal valabile pentru "formarea omului nou
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
secolului XX ... Standardele universale ne pot aduce împreună, dar ne pot și diviza, fiindcă oamenii constată cotidian că familiile, părinții, școlarii, educatorii, școlile, sălile de clasă, comunitățile etc. sunt diferite, ca și resursele și posibilitățile. Putem constata cotidian existența "unor decalaje"... Orice discurs despre norme universale aduce în minte și în discursuri, idei despre "hipermoderni", "supercivilizați", dar și despre "întârziați", "primitivi", "anormali"... Cunoștințe elementare de sociologie ne pot arăta că la începutul copilăriei (și a educației "elementare") multe activități și acte
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
în care nu există personal didactic calificat pentru minorități etc. Lista acestor probleme se poate întocmi chiar pe baza rapoartelor anuale de analiză la nivelul Inspectoratelor Școlare Județene. Mai grav este că la nivelul anumitor zone, situația dificilă se reproduce, decalajele se adâncesc, deoarece sistemul de învățământ este produsul istoriei societății cu caracteristici care se construiesc istoric și cotidian. Sunt dificultăți datorate lipsei gradinițelor și a locurilor în grădinițe problemă istorică și cotidiană, agravată în anii de după 1989 când multe clădiri
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
modalitățile de plată 477, condițiile de suspendare a plății alocației etc. Forțele globalizării au dat imbold nevoilor și au excitat așteptările, dar până la urmă au crescut frustrările... Statul providență "s-a retras", circumstanțele economice ale comunităților și familiilor sunt diferite, decalajele de dezvoltare se adâncesc, este în declin public responsabilitatea, crește polarizarea (unii copii sunt aduși la școală cu Mercedes-ul, alții sunt înghesuiți câte șaisprezece într-o Dacie pentru a fi duși zece kilometri până la școală...). Câte nu se pot
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
altcumva de când sunt student". • "Învăț să descopăr multe, am șansa să mă pot concentra asupra unor aspecte pe care nu le luam în seamă...". Studentul dobândește cunoștințe noi și competențe în domeniul ales: • "Este, într-adevăr, o distanță mare, un decalaj între liceu și universitate". • "De asta sunt student: să am de învățat; când ești student poți afla lucruri pe care nu le înveți în altă parte decât în facultate...". • " Cred că în primele luni am fost pierdută, nu aveam timp
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]