2,757 matches
-
de analiză și sinteză fonetică a deficientului mental se repercutează negativ și în procesul scris-cititului. Acest proces dă impresia unei desfășurări succesiv-consecutive, fără simultaneitatea care să-i dea unitatea necesară, fonemul apare ca urmare a faptului ca imaginea cuvântului la deficientul mental nu se construiește prin interacțiunea elementelor acustice, chinestezice și optice. Majoritatea autorilor care au studiat problematica deficientului mental sunt de părere că între particularitățile limbajului și nivelul intelectual al acestuia există o strânsă legătură. S-a demonstrat totuși, că
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
impresia unei desfășurări succesiv-consecutive, fără simultaneitatea care să-i dea unitatea necesară, fonemul apare ca urmare a faptului ca imaginea cuvântului la deficientul mental nu se construiește prin interacțiunea elementelor acustice, chinestezice și optice. Majoritatea autorilor care au studiat problematica deficientului mental sunt de părere că între particularitățile limbajului și nivelul intelectual al acestuia există o strânsă legătură. S-a demonstrat totuși, că nu toate abaterile de la dezvoltarea normală a limbajului sunt la fel de semnificative pentru a stabili nivelul dezvoltării intelectuale. M.
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
sunt la fel de semnificative pentru a stabili nivelul dezvoltării intelectuale. M. Roșca (1967) găsește cea mai semnificativă corelație, de 0,71 între nivelul de dezvoltare intelectuală și capacitatea de discriminate a fonemelor. De altfel, și M. Guțu (1975) afirmă că „dislalia deficientului mintal este predominant senzorială”. S-a găsit o corelație mai semnificativă după etatea mintală de 7-8 ani și nu la vârste mici. II. Cele mai frecvente tulburări de limbaj întâlnite în practica logopedică sunt dislaliile, disgrafiile și dislaliile de tip
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
auz obțin rezultate net superioare celor cu dislalie polimorfă și cu hipoacuzie ușoară. Aceștia din urmă recurg adesea la citirea labială; învățarea scris cititului vine în sprijinul corectării tulburărilor de pronunție cauzate de deficiențe ale auzului fonematic chiar și la deficientul mental; dislaliile se corectează într-un timp mult mai scurt comparativ cu tulburările limbajului scris citit care apar și după terminarea clasei a VIII-a; exercițiile sub formă de joc plac copiilor deficienți mental la toate vârstele, îi antrenează în
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
deficiențe ale auzului fonematic chiar și la deficientul mental; dislaliile se corectează într-un timp mult mai scurt comparativ cu tulburările limbajului scris citit care apar și după terminarea clasei a VIII-a; exercițiile sub formă de joc plac copiilor deficienți mental la toate vârstele, îi antrenează în activitate și contribuie la obținerea unor rezultate net superioare celor cu caracter predominat verbal. Rezumat Datele cercetării de față confirmă: a) necesitatea și utilitatea diagnosticului diferențial pentru aplicarea unor programe adecvate în corectarea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
în vedere și factorii prezentați care influențează dezvoltarea limbajului, care este vârsta psihologică a limbajului la acești copii, în ce măsură corespunde ea vârstei cronologice, care este relația vârstă cronologică vârstă psihologică a limbajului, tulburările de vorbire și denumirea lor. Factorii adaptării deficientului mintal la mediul socio-profesional I. Conceptul de adaptare a deficientului mintal la mediul socio-profesional și obiectivele adaptării În psihopedagogia contemporană ideea educabilității deficienților mintali este unanim acceptată. În ceea ce privește însă modalitățile de realizare a procesului recuperării, opiniile specialiștilor sunt împărțite. Criteriul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
este vârsta psihologică a limbajului la acești copii, în ce măsură corespunde ea vârstei cronologice, care este relația vârstă cronologică vârstă psihologică a limbajului, tulburările de vorbire și denumirea lor. Factorii adaptării deficientului mintal la mediul socio-profesional I. Conceptul de adaptare a deficientului mintal la mediul socio-profesional și obiectivele adaptării În psihopedagogia contemporană ideea educabilității deficienților mintali este unanim acceptată. În ceea ce privește însă modalitățile de realizare a procesului recuperării, opiniile specialiștilor sunt împărțite. Criteriul pe care îl considerăm hotărâtor pentru diferențierea și orientarea copiilor
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
care este relația vârstă cronologică vârstă psihologică a limbajului, tulburările de vorbire și denumirea lor. Factorii adaptării deficientului mintal la mediul socio-profesional I. Conceptul de adaptare a deficientului mintal la mediul socio-profesional și obiectivele adaptării În psihopedagogia contemporană ideea educabilității deficienților mintali este unanim acceptată. În ceea ce privește însă modalitățile de realizare a procesului recuperării, opiniile specialiștilor sunt împărțite. Criteriul pe care îl considerăm hotărâtor pentru diferențierea și orientarea copiilor cu deficit mintal către forma cea mai avantajoasă este, de fapt, potențialul adaptativ
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
hotărâtor pentru diferențierea și orientarea copiilor cu deficit mintal către forma cea mai avantajoasă este, de fapt, potențialul adaptativ individual, capacitatea de asimilare mintală și de acomodare la solicitările mediului școlar și social. Conținutul învățământului special presupune determinarea nivelului instruirii deficienților în funcție de capacitățile lor psiho-fizice de dinamica procesului învățării la aceștia. Ținând seama însă de finalitatea procesului recuperării integrarea în viața socială normală o grijă deosebită se acordă în prezent asistenței deficienților mintali în special procesului instructiv-educativ și calificării lor profesionale
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și social. Conținutul învățământului special presupune determinarea nivelului instruirii deficienților în funcție de capacitățile lor psiho-fizice de dinamica procesului învățării la aceștia. Ținând seama însă de finalitatea procesului recuperării integrarea în viața socială normală o grijă deosebită se acordă în prezent asistenței deficienților mintali în special procesului instructiv-educativ și calificării lor profesionale. Printre realizările de seamă obținute, semnalăm dezvoltarea rețelei de școli destinate procesului instructiv-educativ și de formare profesională precum și lărgirea numărului de meserii în care este posibilă calificarea în scopul încadrării deficienților
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
deficienților mintali în special procesului instructiv-educativ și calificării lor profesionale. Printre realizările de seamă obținute, semnalăm dezvoltarea rețelei de școli destinate procesului instructiv-educativ și de formare profesională precum și lărgirea numărului de meserii în care este posibilă calificarea în scopul încadrării deficienților în viața social activă. La aceasta contribuie și preocuparea cercetătorilor și a cadrelor din învățământul superior și special pentru investigarea și găsirea de soluții utile și eficiente problemelor ridicate de practică. Adaptarea socio-profesională presupune folosirea de metode specializate pentru a
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
socializa capacitatea de muncă, potențialitățile individului deci ceea ce nu este afectat de existența deficitului. Adaptarea socio-profesională ar implica diagnoza acestor potențialități și găsirea modalităților adecvate de antrenare a lor în scopul încadrării socio-profesionale a indivizilor respectivi. Aceasta vizează intervenția asupra deficientului pe multiple planuri: medical, psihologic, pedagogic, economic și profesional. Ne interesează însă din toate aceste investigații - potențialul restant al deficienților mintali, metodele care evidențiază non-deficitul și analiza mediului profesional pentru a stabili ambientalitatea și în particular decalajul existent între mediul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
potențialități și găsirea modalităților adecvate de antrenare a lor în scopul încadrării socio-profesionale a indivizilor respectivi. Aceasta vizează intervenția asupra deficientului pe multiple planuri: medical, psihologic, pedagogic, economic și profesional. Ne interesează însă din toate aceste investigații - potențialul restant al deficienților mintali, metodele care evidențiază non-deficitul și analiza mediului profesional pentru a stabili ambientalitatea și în particular decalajul existent între mediul de formare profesională și cel în care deficientul își exercită profesia. Interacțiunea organism-mediu reclamă adaptare, acțiune, în sensul de a
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și profesional. Ne interesează însă din toate aceste investigații - potențialul restant al deficienților mintali, metodele care evidențiază non-deficitul și analiza mediului profesional pentru a stabili ambientalitatea și în particular decalajul existent între mediul de formare profesională și cel în care deficientul își exercită profesia. Interacțiunea organism-mediu reclamă adaptare, acțiune, în sensul de a deveni capabil, apt de acțiune, „compatibil cu ...”, „în acord cu...”. Noțiunea de adaptare presupune deci că individul se simte bine în acel mediu, subiectul manifestându-se pentru a
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
iar mediul la rândul său se modifică pentru a ajuta subiectul să se modifice. Prin mediu înțelegem societatea în sensul larg al termenului, compusă din grupuri diferite, mai mult sau mai puțin mari, mai mult sau mai puțin omogene, impuse deficientului, accesibile sau mai puțin accesibile lui. Conchidem deci că relația deficient mintal - mediu profesional poate fi rezolvată în modul cel mai adecvat prin noțiunea de adaptare, dar cu referiri, ori de câte ori este cazul, la: recuperare, reeducare, readaptare și integrare. Obiectivele adaptării
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
să se modifice. Prin mediu înțelegem societatea în sensul larg al termenului, compusă din grupuri diferite, mai mult sau mai puțin mari, mai mult sau mai puțin omogene, impuse deficientului, accesibile sau mai puțin accesibile lui. Conchidem deci că relația deficient mintal - mediu profesional poate fi rezolvată în modul cel mai adecvat prin noțiunea de adaptare, dar cu referiri, ori de câte ori este cazul, la: recuperare, reeducare, readaptare și integrare. Obiectivele adaptării socio profesionale pot fi conturate astfel din precizările termino logice făcute
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
precum și factorii ce le generează; să putem preciza metodele pozitive care facilitează adaptarea. Nu uităm însă în ce constă specificitatea deficienței mintale din punct de vedere psihopatologic, fapt care ne determină să analizăm în continuare factorii adaptării. II. Factorii adaptării deficientului mintal la mediul socio-profesional 1. Factori psihologici Numeroși cercetători și autori ai problemelor deficienței mintale atestă că specificitatea acestui deficit ar consta în decelarea unor particularități ale proceselor psihice. Aceste particularități pot avea un caracter patognomonic, în sensul că nu
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
45 80 centile (Scara Alfred Binet) constată mari diferențe ca timp de pregătire la băieți, între 45-60% și între cei ce erau situați între 60-80%. Relația dintre nivelul general de inteligență și nivelul adaptării la muncă în diferite meserii accesibile deficienților mintali, determină mai multe niveluri adaptative în funcție de meserie, dar și în funcție de alți factori, pe lângă C.I. Se cunoaște că deficitul intelectual poate fi compensat prin dezvoltarea anumitor deprinderi, mai ales cele motorii. În adaptarea debilului intervin calități caracteriale, aptitudinea de a
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
solicitările profesionale (pe plan mai larg = solicitările sociale) poate acționa ca un factor care limitează, sau în anumite cazuri, anulează (șterge) manifestările specifice ale deficitului mintal. b) În ceea ce privește factorii acționali motorii, s-ar putea spune că au o importanță colosală. Deficientul mintal învață mai mult cu mâinile decât cu capul, iar adaptarea este mai mult o chestiune de dexteritate manuală decât mintală. Practic însă, deficientul mintal prezintă și o debilitate motorie rezultată din acea apraxie motorie. Cercetările arată și aici o
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
deficitului mintal. b) În ceea ce privește factorii acționali motorii, s-ar putea spune că au o importanță colosală. Deficientul mintal învață mai mult cu mâinile decât cu capul, iar adaptarea este mai mult o chestiune de dexteritate manuală decât mintală. Practic însă, deficientul mintal prezintă și o debilitate motorie rezultată din acea apraxie motorie. Cercetările arată și aici o corelație medie între coeficientul de dezvoltare mintală (C.I.) și cea motoră. Pe baza testelor lui Stanford Binet sau WISC s-a constatat că subiecți
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
slabe decât cei ce au un grad mai ușor de întârziere (60-80%). La cei cu o întârziere mintală ușoară se poate afirma că nu există o discrepanță între deficitul motor și cel intelectual. În vederea adaptării socio-profesionale studiul învățării motorii la deficientul mintal se dovedește a fi deosebit de util, deoarece achiziția unor aptitudini profesionale implică, mai mult decât dexteritatea motorie pură. c) Printre factorii importanți implicați în adaptarea socio profesională sunt și cei afectivi-emoționali. De altfel prezența tulburărilor afective reprezintă una din
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
stabilitate emoțional afectivă, pe bază de acomodare la mediu (ambientalitatea ca atare fiind de mare importanță) cu atât succesul profesional va fi mai rapid și de calitate. În concluzie stabilitatea emoțională este implicată din plin în adaptarea socio-profesională a individului deficient mintal. 2. Factori sociologici a) Influențele familiei debilului mintal sunt cunoscute ca factori determinanți ai evoluției sale în privința reușitei adaptării. Prof. Mariana Roșca subliniază că încadrarea deficientului se realizează mai ușor atunci când el beneficiază de suportul moral, de sfaturile și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
În concluzie stabilitatea emoțională este implicată din plin în adaptarea socio-profesională a individului deficient mintal. 2. Factori sociologici a) Influențele familiei debilului mintal sunt cunoscute ca factori determinanți ai evoluției sale în privința reușitei adaptării. Prof. Mariana Roșca subliniază că încadrarea deficientului se realizează mai ușor atunci când el beneficiază de suportul moral, de sfaturile și încurajarea familiei, iar în cazul în care familia este dezorganizată, este necesară intervenția școlii pentru a menține legătura cu deficientul mintal până la reușita completă a adaptării acestuia
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
adaptării. Prof. Mariana Roșca subliniază că încadrarea deficientului se realizează mai ușor atunci când el beneficiază de suportul moral, de sfaturile și încurajarea familiei, iar în cazul în care familia este dezorganizată, este necesară intervenția școlii pentru a menține legătura cu deficientul mintal până la reușita completă a adaptării acestuia. Fundamentarea personalității sale se realizează în mare măsură în sânul familiei care reprezintă deopotrivă „universul afectiv, social și cultural al viitorului adult”. Concepția educativă, stilul de muncă și metodele adaptate - fie și spontane
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cu prevalență socială, în condițiile unui mediu familial alterat, a unei educații școlare inadecvate, a unor influențe negative exercitate de mediul extrașcolar și extrafamilial. b) Influențe ale mediului instituțional și ale relațiilor de grup Este evident că instituția în care deficientul mintal va fi calificat influențează în mare măsură rezultatele adaptării prin cantitatea și calitatea antrenamentului socio profesional. Este probabil că unele medii tolerează mai bine ca altele deficienții. Anumite caracteristici ale adulților normali cu care aceștia vin în contact pot
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]