113,833 matches
-
pe scena noului teatru din Berlin. Scenografia a fost semnată de Walter Vogelweider, care a combinat excelent elemente simbolice venețiene cu tehnici moderne, iar coregrafia a fost realizată de Mirko Mahr. Minunatele costume ale carnavalului venețian, eleganța și stilul au definit acest spectacol perfect și inedit. Dintre miile de spectatori invitați - personalități ale vieții culturale austriece, politicieni, jurnaliști - care au apreciat spectacolul ca deosebit de frumos, doresc să prezint cititorilor noștri doar câteva nume: baritonul Harald Serafin împreună cu soția , actrița Waltraud Haas
O noapte la Veneţia, pe scena din Mörbisch [Corola-blog/BlogPost/93668_a_94960]
-
dor de oameni de valoare, de modele, p. 4). În alocuțiunea sa intitulată Expresivitatea limbii române, profesorul universitar doctor Ovidiu Ghidirmic face un paralelism între limbi străine consacrate prin existența de odinioară și scrierile unor autori celebri, care le-au definit pur și simplu, aducându-le, ca să spunem așa, la o apartenență. Astfel spunem ,,italiana este limba lui Dante, engleza - limba lui Shakespeare, germana - limba lui Goethe, ... iar româna, limba lui Eminescu. Marii scriitori sunt organe ale limbii. Prin Eminescu, limba
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93674_a_94966]
-
a putut să atragă, pentru că era extrem de bun, de blând și de cinstit! Știm foarte bine că onestitatea cu oportunitatea practicată de alții nu fac front comun. A întors răul cu binele întotdeauna... Întotdeauna! Asta a fost ceea ce l-a definit pe el. Din acest motiv, se gândește la un moment dat să construiască un așezământ monahal, iar în perioada 1904-1907 a și reușit să construiască o mănăstire de maici, unde s-a și retras. Tot aici a fost înmormântat după ce
Preotul Vasile Gavrilă: “Sfântul Nectarie Taumaturgul, omul care a trăit ca un înger în trup” [Corola-blog/BlogPost/93687_a_94979]
-
ne-a mai învățat și cum să suportăm boala, cum s-o purtăm, iar boala trebuie să fie ea însăși taumaturg, să îmi vindece sufletul. Care ar fi calitatea care îl scoate în evidență pe Sfântul Nectarie? Calitatea care îl definește pe el este bunătatea împletită cu blândețea și exersată în răbdare, iar toate acestea nu ar fi fost posibile dacă nu ar fi fost smerit. Un om smerit devine blând, bun și răbdător, iar bunătatea lui se manifestă prin compasiune
Preotul Vasile Gavrilă: “Sfântul Nectarie Taumaturgul, omul care a trăit ca un înger în trup” [Corola-blog/BlogPost/93687_a_94979]
-
trecut pe lângă el și nici el pe lângă semenii lui. Nu putem vorbi doar de o singură calitate. A fost foarte credincios, L-a iubit pe Mântuitorul Hristos până la sfințenie, a fost un ierarh și un teolog deosebit, dar ceea ce-l definește pe el acestea sunt: blândețea, bunătatea, răbdarea, toate crescute din tulpina și din harul smereniei. Dacă ar fi să se poată întoarce pe pământ pentru a ne trimite un singur mesaj, care credeți că ar fi acela? Iubiți-L pe
Preotul Vasile Gavrilă: “Sfântul Nectarie Taumaturgul, omul care a trăit ca un înger în trup” [Corola-blog/BlogPost/93687_a_94979]
-
competitivitatea se traduce și în performanță (ex. vezi performanță românilor din străinătate în mediul academic). Muncă (ca modalitate de afirmare socială), familia (contextul siguranței) și religiozitatea (care ne dă sens și semnificație în viață) sunt cele trei repere majore care definesc viața românilor. Acestea sunt constrânse de o trăsătură cardinala a românilor, si anume neîncrederea în oameni; aceasta se generalizează de la străini la cunoscuți/prieteni, excepție făcând familia unde, dimpotrivă, compensam cu o încredere foarte mare. Acest profil psihologic de suprafață
Psihologia Poporului Roman Concluziile unei cercetari facute o data la 100 de ani: Cum suntem, cum credem ca suntem si cum vrem sa fim [Corola-blog/BlogPost/93695_a_94987]
-
în analizele din 2005 și 2007 (vezi Glaveanu, 2007) și nu ocupă o poziție importantă nici în analizele noastre din 2014/2015. Personalitatea este considerată ca una pozitivă, cu umor, compensând comportamentele mai negative (ex. indisciplina), pe care le contextualizam, definindu-le nu ca o caracteristică stabilă, ci una situaționala. Ne vedem astăzi că alternând între (a) individualism (mai egoist) vs. colectivism, (b) perseverența (mai ales din interes și/sau încăpățânare) vs. neperseverenta/autodisciplina scăzută și (c) autonomie vs. gregarism. Această
Psihologia Poporului Roman Concluziile unei cercetari facute o data la 100 de ani: Cum suntem, cum credem ca suntem si cum vrem sa fim [Corola-blog/BlogPost/93695_a_94987]
-
zona montană, pentru stațiunile de schi. La toate acestea au adăugat moștenirea istorică și culturală, religioasă și gastronomică, pentru a realiza un turism performant. În 2013 Ministerul Dezvoltării Durabile și Turismului a adoptat Agenda de Reforme în Turism, pentru a defini măsurile unei politici de dezvoltare activă și orientată și ale unor reforme structurale, în vederea stabilirii și realizării obiectivelor strategice. Un prim efect s-a văzut anul trecut, când venitul net din turism a fost de 728 de milioane de euro
Muntenegru – o țară care știe ce vrea [Corola-blog/BlogPost/93730_a_95022]
-
făcute defunctului de către urmașii rămași în viață. Remarcabilă este aceeași dispunere în spații largi a unor obiecte care par contradictorii ca structură și semnificație, dar care se valorizează reciporc în ansamblu, conform algoritmului aplicat de Horia Bernea: „Când vrem să definim, totul rămâne ascuns; dacă pun pomul cu cruci și alăturea ștergare pare fără nicio logică; le pun pentru că efectiv simt că se întâresc reciproc. Pentru că un muzeu care pune probleme îl obligă pe vizitator să se întrebe asupra unor lucruri
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
se pot recunoaște elemente caracteristice reprezentărilor iconografice populare - trinitatea reprezentată zoomorf, antropomorfizarea entităților angelice, triunghul încadrând ochiul divin. „Trecerea spre sala Icoane, după cum spunea Horia Bernea, presupune o diminuare continuă a materialității: o fragilizare a materialului, o descreștere a densității, definind un concept muzeal original” în peisajul românesc de specialitate. Periplul vizitatorului se încheie, la parterul clădirii, cu trecerea prin Școala satului, spațiu dedicat desfășurării atelierelor organizate de muzeu, dar și proiecției de filme documentare, audițiilor muzicale ori popasului în vederea răsfoirii
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
umplută cu rumeguș, peste care purtau o rochiță de stambă pastelată. Ei, dar cu toate carențele pe care le avea marfa, jucăriile și dulciurile erau pentru toate buzunarele, iar copii profitau din plin de generozitatea părinților. Dacă ar fi să definesc acea lună de iarnă în care se organiza Orășelul copiilor, aș spune că - pentru mine - „decembrie era raiul pe pământ”. Magia ei debuta în seara zilei de 6 decembrie, când Moș Nicoleie îmi aducea cadouri, însoțite de o nuielușă aurită
TRENULEŢUL de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377124_a_378453]
-
o clipă” (Eu sunt Spartacus) Dacă J.P. Sartre performa în paradoxul libertății cu definiția:”O libertate își află, indiferent pe ce poziție ne-am situa, singurele limite pe care le poate întâlni, în libertate.” și cum libertatea nu se poate defini decât în sprijinul altor concepte, nu este o noțiune singulară, ea presupune responsabilități și liberul arbitru al omului. O astfel de tematică abordată liric poate aduce dublă satisfacție cititorului, prin interpretabilitate metafizică și prin comparație cu propria gândire iar Melania
MELANIA ATANASIU BRICIU- EU SUNT SPARTACUS, EDITURA ARTBOOK de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377170_a_378499]
-
Toate Articolele Autorului 8 Martie - Omagiu adus Femeii FEMEIA Motto: Femeia frumoasă place ochiului, femeia blândă place inimii. Prima este o adevărată bijuterie, dar a doua este o comoară. Napoleon Bonaparte Ca și poezia, într-adins, Femeia nu poate fi definită. Ea e un ocean de necuprins, O mare, de un albastru, infinită. E cum nu ne-o putem închipui, E marele ogor, din care, “mirabila sămânță„ Din adâncuri ivește numai copii, Fără tagă, cu o vădită iscusință. E limba română
FEMEIA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377261_a_378590]
-
revenim la Circe, eleva dintr-a cincea. La Venus în blănuri, a lui Sacher-macher-Masoch, dar nici Faust nu este mai prejos. Lacom de viață, un Adam cu diplomă, bucuria e mare, avem un nou călău. Așa se spunea la Roma. Definim sensul vieții într-un picior, sunt cu sau fără știință profet. Nu ne lovim cu pumnul în pept. Se rupe sternul. Eternul. Iar o iau razna. Nu poți face bine fără a păcătui. De ce nu? Fără păcatele noastre Domnul ar
GÂNDURI DIN JURNAL (1) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377245_a_378574]
-
sociologic și pragmatic. [Gen. -cii. / < fr. sémantique, cf. gr. sema - semn]. Eu nu am formație literară. Nici măcar estetică. Sunt logician, inginer, cel mai incult instruit universitar. Mă așteptam ca o definiție să fie măcar apropiată de definiție sau măcar de ce definesc definitorii despre definire potrivit extragerii de mai sus. Ce ar fi dacă matematicienii ar defini adunarea cu cuvintele pedagogilor de profesie din DEX: ADUNÁRE, adunări, s. f. 1. Acțiunea de a (se) aduna și rezultatul ei. Elevii ar fi lămuriți
EDUCAŢIA ESTE OARE EDUCAŢIE? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377244_a_378573]
-
literară. Nici măcar estetică. Sunt logician, inginer, cel mai incult instruit universitar. Mă așteptam ca o definiție să fie măcar apropiată de definiție sau măcar de ce definesc definitorii despre definire potrivit extragerii de mai sus. Ce ar fi dacă matematicienii ar defini adunarea cu cuvintele pedagogilor de profesie din DEX: ADUNÁRE, adunări, s. f. 1. Acțiunea de a (se) aduna și rezultatul ei. Elevii ar fi lămuriți buștean! Cum de fapt și sunt de 25 ani de reforme, reformare a reformelor, îmbunătățire
EDUCAŢIA ESTE OARE EDUCAŢIE? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377244_a_378573]
-
determină corect capacitatea sa de asimilare. Dar capacitatea de asimilare este strict corelată cu educația primită de la părinți și eventual de la educatorii preșcolari. Nu numai „Cunoașterea bunelor maniere și comportarea în societate conform acestora” prevăzută în definiția educației o și definesc. Mult mai mult efect pot avea munca însușită ca scop al vieții nu drept o obligație socială, disciplina și ascultarea pe care sugarul încă în scutece le deprinde de la mamă în timpul suptului. Ascultarea are un sens special în această lucrare
EDUCAŢIA ESTE OARE EDUCAŢIE? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377244_a_378573]
-
strigam râzând/ Pe numele de cântec ce zvâcnește/ În partituri de dor... S-alergi vibrând/ Spre șansa noastra de-a ne fi poveste...” (Dansam în ploaie...) Aura Popa închină unul din poemele sale chiar celui care dă viață poeziei. Îl definește într-o manieră caldă, privindu-l ca pe “cel ce mângâie seninul” când soarele răsare. Mai presus de toate îi caracterizează misiunea ca fiind de o importanță covârșitoare, aceea de ne oferi “pâinea și cu vinul cuvintelor”. Iar cuvintele poetului
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
lipsește lumină, adică întunecime provocată de un corp opac care oprește razele de lumină , iar noaptea este intervalul de timp cuprins între apusul soarelui și răsăritul lui, când este întuneric. Însă, autoarea folosește cele două fenomene ca metaforă, pentru a definii visul despre un personaj, nu pre bine conturat- cum autoarea subliniază prin gura unui personaj în “Prolog”- 3 ani mai t\rziu:” -Ah, Cora! Cora a fost... a fost, așa, ca o unduială de vânt ce vine și pleacă și
UNITATEA ÎN DIVERSITATEA NOPȚII SAU ILUZIA CA BAROC AL AMINTIRILOR, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382150_a_383479]
-
taina în care Biserica este Biserică, taina în care Biserica ni se arată ca sacrament și în care Euharistia înglobează întreaga realitate a Bisericii, într-o continuă deschidere spre ceea ce nu poate fi exprimat niciodată până la capăt ori cuprins și definit prin simboluri. Dacă Botezul este începutul încorporării credincioșilor în Iisus Hristos, iar Mirungerea o accentuare a acestora, Euharistia realizează deplina comuniune cu Iisus Hristos, încorporarea desăvârșită a credincioșilor în El, făcându-l pe om membru și mădular deplin al Trupului
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382137_a_383466]
-
Domnului Iisus Hristos, totuși trebuie să se țină seama că de Sfânta Euharistie se pot împărtăși numai cei botezați și unși cu Sfântul Mir și odată cu aceasta, deveniți mădulare ale Bisericii, chiar dacă nu deplin închegate. De aceea nu se poate defini Biserica numai ca o comunitate euharistică, cum face teologul rus Nicolae Afanassieff și nici numai ca un popor al lui Dumnezeu, constituit exclusiv prin Botez (protestanții) ori prin Botez și Confirmare (catolicii). Euharistia realizează încorporarea plenară a omului în Iisus
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382137_a_383466]
-
întâlnire, Eram atunci doi tineri inocenți, Căutând drumul scurt spre fericire, Într-o viață nouă să fim prezenți. Unde ești tu care te-am iubit? De ce ai plecat în infinit? Destinul ne-a fost potrivnic, Și mult mai greu de definit! Referință Bibliografică: TINEREȚEA NU SE ÎNTOARCE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1502, Anul V, 10 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
TINEREŢEA NU SE ÎNTOARCE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382329_a_383658]
-
al culorilor calde și al Soarelui, tânăra noastră autoare ,,trădează” - prin recenta sa apariție editorială - exuberanță și (culmea?!) timiditate, în măsuri aproape egale, dar și velocitate, efervescență, veselie contagioasă, delicatețe și fragilitate vag exotice. Volubilă și expansivă, extrovertită și luminoasă, definită de verbul ,,a gândi” -, Cristina Mariana Bălășoiu, bulversată uneori de stări de anxietate, nesiguranță și deprimare (bine mascate), are nevoie de iubire și de susținere morală, pentru a izbândi în tot ceea ce-și propune. Marea ei perspicacitate și imaginația
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
de la KeysFin. Abia în ultimii ani, jucătorii din piață au început, timid, să promoveze trendul healthy, asociat unor băuturi răcoritoare cu conținut caloric redus, light, din ingridiente naturale. “Comportamentul de consum al românilor legat de băuturile răcoritoare este unul bine definit din acest punct de vedere. Dacă în privința produselor alimentare, românii sunt tot mai atenți la calitatea și conținutul caloric al acestora, în privința băuturilor răcoritoare dar și în piață berii, comportamentul este încă unul rigid, comparativ cu ceea ce se întâmplă în
Coca Cola vs. Pepsi. Cine-i racoreste cel mai tare pe romani [Corola-blog/BlogPost/93127_a_94419]
-
autor Viorel Roman (Editura Artpres, Timișoara, 2016). Ulterior, Florian Petrescu își expune părerea și face o analiză cât se poate de amplă privind personalitatea și activitatea profesorului emerit Petru Crăciun. În continuare, Anușca Todorova în eseul “Ascultând universul” încearcă să definească imaginea reală a creației literare realizată de Vintilă Nicu. Astfel, revista Domnul de Rouă (serie nouă) este deja la a cincea apariție, având în sumar cinci numere. Toate publicațiile sunt prezente într-o ținută destul de interesantă care, la rândul lor
„Domnul de Rouă” – o nouă revistă în cultura naţională română [Corola-blog/BlogPost/93133_a_94425]