2,386 matches
-
depinde, de asemenea, de factori care se află dincolo de controlul acestora. Scăderea în popularitate poate fi în mare parte explicată de dificultatea sau imposibilitatea de a respecta promisiunile electorale. Astfel de critici apar în numeroase sondaje. Promisiuni sincere sau minciuni deliberate, mai devreme sau mai târziu aceste promisiuni par a fi imprudente sau cinice. Lipsa de popularitate este în principal produsă de către "ipocrizia acelora care ne guvernează". Micul ecran este un detector al ipocriziei, acționând ca o oglindă măritoare. Trebuie să
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
competiției politice moderate. Astfel de elite politice "unite consensual" s-au format în urma unor compromisuri și aranjamente negociate de liderii diferitelor tabere de elite aflate în competiție. Așa cum arată Burton și Higley 31, astfel de "înțelegeri între elite", rapide și deliberate, au loc numai în timpul unor crize acute care amenință reînnoirea elitelor, dar care, în același timp, le oferă liderilor de la vârf motive puternice și autonomie suficientă pentru a "rezolva" conflictele cele mai importante dintre diferitele tabere. Mult dezbătuta Glorioasă Revoluție
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
conceput-o Descartes este și ea o proiecție a rațiunii divine. Între logica abstractă, fără corespondent în fenomenele naturale și culturale și o logică informală, bazată pe o experiență care face legătura între spirit și lucruri, trebuie aleasă în mod deliberat a doua. Lucrurile nu ar exista pentru noi, dacă ele nu ar fi concepute de noi. Dar noi nu am exista nici atît fără ele, căci ele sînt elementele de referință care ne ghidează în lume. Dacă nu am admite
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
investigație reprezintă sursele reale ale forței economice a Occidentului, atunci lumea arabo-musulmană ar trebui să se schimbe. Iar fundamentaliștii și extremiștii nu-și doresc să se schimbe. Pentru a Îndepărta amenințarea reprezentată de deschidere, extremiștii musulmani au ales, În mod deliberat, să atace Însuși lucrul care face ca societățile deschise să rămână deschise, să continue să inoveze și să se aplatizeze, și anume Încrederea. Când teroriștii aleg instrumente ale vieții de zi cu zi - mașina, avionul, pantoful de tenis, telefonul mobil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
practică, a acestora, ceea ce impune efectuarea unui consum suplimentar de resurse - inclusiv sub forma fondurilor financiare. Cum, însă, pentru o economie de piață funcțională, este de presupus că, inclusiv în perioada de criză, nu se urmărește „finanțarea” economiei prin declanșarea deliberată a unei inflații (cel mult a unei micro-inflații, numind astfel creșterile considerate, în Uniunea Europeană, rezonabile ale ratei inflației), creșterea cheltuielilor publice nu poate avea loc fără o reducere consecutivă, chiar dacă nu imediat sesizabilă, sau transmisă direct economiei reale, a cheltuielilor
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
toată energia spre sensibil și imediat, ideea sfințeniei și a performanței în domeniul ascetic e redefinită în raport cu acest viciu de fond. Așa se face că scopurile cele mai înalte ale monahismului apar imaginate în expresiile grotescului. Asceza radicală e cultivare deliberată a murdăriei (D. Micu), iar adâncirea în lumea spiritului, pentru că trebuie arătată, nu poate îmbrăca decât expresiile burlescului. Memorabile sunt paginile grotești dedicate protosinghelului Macarie sau protosinghelului Visarion, caracterizat scurt și nemilos: Nu-i plăcea să vorbească, dar îi plăcea
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
ale diferitelor p. În ce privește literatura, și în special proza literară, se admite că ar fi caracteristice trăsături și practici precum deconstrucția, intermitența vieții ficționale, descentrarea, eclectismul, scepticismul generalizat, absența oricărei pretenții de obiectivitate și adevăr, solipsismul și narcisismul auctorial, destructurarea deliberată și mereu surprinzătoare a formei, în general pluralitatea și mobilitatea infinită a formelor artistice și a procedeelor narative (de pildă, schimbarea frecventă a naratorului, a registrului stilistic, a timpului ori locului narațiunii, destructurarea până la aneantizare a cronologiei ficționale etc.), fantezismul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
și procedee ale culturii „populare”, excelența și sofisticarea tehnicii (dublate însă de refuzul fetișizării performanței tehnice, de tip modernist, în detrimentul conținutului, și întoarcerea la conținuturi, la atracțiozitatea și savoarea povestirii, la vigoarea narațiunii), intertextualitatea, recursul la pastișă și parodie, revizitarea deliberată a trecutului (adică utilizarea, cu distanțare ironică, dar cu îndemânare tehnică, a unor procedări literare proprii unor epoci anterioare), ficționalizarea istoriei și - în subtext, pe planul filosofiei implicite - refuzul oricărei „mari narațiuni totalizatoare”, al oricărui discurs legitimator, al vreunei realități
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
chestiuni confluente, Platon va remarca această legătură arătând că „... în Egipt, nu este cu putință să existe rege fără putere religioasă...”. Pozițiile lui Platon în această chestiune sunt, la o primă abordare, complet nerezonabile. Conservator sau chiar „retrograd” în mod deliberat, Platon are în vedere, atunci când vorbește despre artă, probleme mult mai importante decât considerentele de natură pur estetică. Ca problemă de guvernare arta are (așa cum am mai spus) conotații fundamental etice. Esteticul nu este ignorat, căci așa cum spune „frumosul este
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
la moralitate, la religie, la cultură literară. În fiecare etapă, Rousseau va face eforturi pentru a păstra în elevul său rectitudinea sensului natural și fericirea vieții naturale; el va face totul pentru a transforma instinctele inocente ale elevului în bunătate deliberată, pentru a-i înrădăcina spiritul de libertate și de egalitate care îl vor scoate pentru totdeauna atît din rîndul oprimaților, cît și din al opresorilor"108. Teza bunătății originare a omului a fost interpretată în multe feluri. Voltaire, de pildă
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
fecioarele, iar Bogdănuț este un alt Perseu, salvator al Andromedei. Cu conștiința unor asemenea analogii, S. traduce sugestiile lor în amănuntele realiste ale narațiunii, fără să îi trădeze nicăieri verosimilitatea. Trimiterea la arhetipuri nu dă, ca urmare, impresia de act deliberat, pare naturală, fabulosul e captat în istorie, căreia îi transferă semnificații tainice, tâlcuri. Ciclul Frații Jderi, alcătuit din Ucenicia lui Ionuț, Izvorul Alb și Oamenii Măriei Sale, încorporează într-o saga romanele consacrate evocării vremurilor trecute. Obiectul e slava și decăderea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
presiunile colegilor mai puțin imaginativi, fie, dimpotrivă, prin efectele competiției. 3.8. Importanța creativității în etapa actuală Creativitatea poate fi considerată drept un produs al stadiului de civilizație la care a ajuns societatea, în ultimii ani dezvoltându se în mod deliberat. Pentru educarea creativității elevilor pledează motive de ordin social și psihologic. Elevilor nu trebuie să le cerem numai cunoștințe, ci mai ales să le dezvoltăm capacitatea de a gândi și de a acționa în mod creator. Problema dezvoltării creativității a
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
venit din direcția istoriografiei tradiționale, spune că În acest fel se neagă posibilitatea cunoașterii adevărului istoric. Dar această acuzație este complet gratuită și nu poate fi dovedită cu nici un exemplu concret, deoarece nici un profesionist nu mai construiește astăzi, În mod deliberat, istorii „neadevărate”, ficționale (așa cum făceau, În schimb, romanticii, de genul lui Bogdan-Petriceicu Hasdeu). Epistemologia prudentă a zilelor noastre nu face decât să atragă atenția asupra limitelor care stau În calea Înțelegerii trecutului. Mai mult decât atât, ea ne oferă instrumentele
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
vor Împuțina, În mod lent, dar sigur; iar denumirea „Babeș-Bolyai”, deși, formal, nu a fost abolită niciodată, va dispare treptat din documentele universitare, pe tăcute, tocmai pentru a scoate În evidență minimalizarea nedoritei componente maghiare a Universității. Rezultatele acestei politici deliberate de Învrăjbire a românilor și maghiarilor vor ieși la lumină mai ales după căderea regimului comunist, producând efecte extrem de nocive, În rândurile ambelor comunități, până În ziua de astăzi. Cu toate problemele moștenite din epoca anterioară, În perioada care s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
beneficii științifice. Pe de altă parte, oricât l-am scuza pe unul sau altul dintre istoricii În cauză, privilegierea istoriilor naționale nu este o faptă inocentă sau Întâmplătoare. Ea este promovată și astăzi, ca o puternică tendință, fie prin acțiunea deliberată a unor oameni sau instituții, fie prin mecanismele involuntare, de autoreproducere discursivă, pe care le ascunde În sine orice „istorie” și orice structură narativă. Cum trebuie să reacționăm În fața unor asemenea acțiuni intenționate sau automatisme structurale, ca intelectuali responsabili ce
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
aflaseră de adunarea de la Blaj, unii poate chiar participaseră la ea, dar este greu de estimat care era reacția lor față de programul enunțat. Nu putem decât să remarcăm abilitatea cu care liderii politici care formulaseră acest program amestecau, În mod deliberat, revendicările politice cu cele sociale. Desființarea iobăgiei era, În mod evident, o cerere inteligibilă pentru țărani, dar lucrurile erau astfel prezentate ca și când satisfacerea ei ar fi fost condiționată de soluționarea aspectelor politice: respingerea uniunii cu Ungaria, deputați români În Dietă
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
surselor de natură să-l ilustreze, nu se poate susține absența oricărei legături Între evenimentele din Franța și agitațiile țărănești din Transilvania anilor 1790-1791. Revoluția era cunoscută la nivel elitar, iar de aici se puteau scurge unele informații, În mod deliberat sau involuntar, inclusiv În direcția satului românesc, pe fondul agitației politice generale existente În imperiu și principat. Totuși, ele nu mi se par de natură să genereze, la nivel țărănesc, vreo atitudine sau imagine mai semnificativă vizavi de realitățile franceze
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sau polonez, odată cu declanșarea revoluției Italia va beneficia În paginile publicațiilor brașovene de un spațiu privilegiat și de o simpatie nedezmințită. În sfârșit, se observă că receptarea mesajului politic italian printre românii din Transilvania va fi favorizată acum, În mod deliberat, și la nivelul emițătorului, respectiv În mediile politice și culturale italiene. Interesul mai deosebit al italienilor față de români, apărut tot În atmosfera romantică, În deceniul trei veacului al XIX-lea, pornise inițial din ambianța studiilor istorice și filologice, a preocupărilor
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
orbita unui efort eliberator comun. Savanți și ideologi italieni, de la Niccolò Tommaseo XE "Tommaseo" , Carlo Cattaneo XE "Cattaneo" și Vincenzo Gioberti XE "Gioberti" , până la Giuseppe Mazzini XE "Mazzini" , G.V. Ruscalla și M.A. Canini XE "Canini" vor propaga, În mod deliberat, mesajul lor emancipator (naționalist, democratic, federalist sau panlatinist) În direcția românilor din Transilvania, convinși că, În acest fel, aduc prețioase servicii cauzei proprii. În consecință, după cum am văzut, receptarea influențelor risorgimentale de către românii ardeleni va fi condiționată de o serie
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
individuale sau colective și măsuri de dezvoltare, în continuare, a organizației. Controlul managerial este preventiv, profilactic, complex, continuu și constructiv. I.I.2. Concepții și teorii adiacente. Teoria organizației "Organizațiiile sunt unitățile sociale (sau grupuri umane) constituite și reconstruite în mod deliberat pentru a urmări realizarea unor obiective specifice"4. Organizația este un sistem deschis, fiind influențată direct de alte organizații și indirect de factorii economici, tehnici, sociali, politici etc. ai mediului în care acționează; este, de asemenea, într-o constantă interacțiune
by Doina MUREŞAN [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
cu unul de acțiune și experimentare în circumstanțele concrete ale activității organizației, circumstanțe caracterizate, de multe ori, de conflicte, reacții adverse, respingerea ideii de schimbare pe care o induce modelul strategic, lupte de interese, neînțelegerea sensului schimbării, erori involuntare sau deliberate 16. Pentru reușita procesului de modernizare este important ca fiecare funcționar public să înțeleagă necesitatea implementării strategiei de modernizare în cadrul instituției sau autorității publice în care lucrează. IV.II.4. Natură reformei Aplicarea principiilor enunțate, care stau la baza procesului
by Doina MUREŞAN [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
personajul este narat și are iluzia apartenenței la realitate; romanul reflexiv, în care personajul e și narator, dar își conservă iluzia vieții; în fine, metaromanul, în care personajul accede la conștiința auctorială, pierzându-și însă iluzia vieții în beneficiul asumării deliberate a convențiilor literaturii. Dincolo de obiecțiile care se pot aduce acestei fenomenologii, interesantă nu prin validitate, ci prin coerență, cartea se distinge în peisajul criticii contemporane prin fuziunea fericită a infrastructurii teoretice cu discursul analitic, prin adecvarea instrumentarului la obiect și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290153_a_291482]
-
omenești"47. Un discurs metacritic despre un fapt artistic este rezultatul unei viziuni holistice asupra artelor: Un comentariu al fenomenului artistic nu mai are cum să facă abstracție de formele specifice ale celorlalte arte, pentru că - la rândul său, în mod deliberat sau sub impusul neștiut al infuenței celor citite sau ascultate cu diverse prilejuri - artistul însuși a creat o sinteză, uneori evidentă, alteori mai greu de deslușit, a artelor ce se rostesc în teritorii diverse ale creației 48. Articolul nu are
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
cu mai puțină vehemență ca în celelalte cărți, dar la fel de ferm: „Contestarea faptului că, în România, a avut loc, în decembrie 1989, o revoluție este fie o naivitate, fie o lipsă de cultură politică, fie, cel mai adesea, un act deliberat, care răspunde unei game neașteptat de largi de interese politice și nu numai. De aici și încercările de a confunda planurile, de a afirma că nu a fost revoluție, ci «lovitură de stat»” (p. 113). Concretizarea unei revoluții este dovedită
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
denaturat pentru a sluji unor interese personale, interferate cu obiective urmărite de forțe străine potrivnice aspirațiilor poporului român” (p. 7). De aceea, consideră Săndulescu, ar fi existat o „coordonare ocultă” a declarațiilor celor audiați, mulți dintre aceștia mințind în mod deliberat: „Teama de consecințe i-a făcut pe unii dintre cei audiați să ascundă adevărul sau să declare ceea ce aveau de spus numai în cadrul unor discuții particulare” (p. 8). Șerban Săndulescu îl acuză în special pe senatorul - la acea vreme - Sergiu
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]