1,654 matches
-
am perceput virtuozitatea Dumneavoastră ca un defect... D.G. Nu, între ghilimele vorbind. Am avut totdeauna dorința de a depăși anumite limite ale vitezei, ale posibilităților tehnice, un fel de propensiune către un gen de acrobație instrumentală care, în fond, face deliciul publicului, de ce să ne ascundem după degete? Publicul este un copil care dorește să fie părtaș la o aventură, nu numai spirituală, ci, de multe ori existențială, fizică, cu pericole, cu riscuri pe care "eroul" de pe scenă trebuie să le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
o păstrezi, că-mi iau eu alta“. A fost mișcat de gestul meu minunat! Mișcat profund, aș zice! E.B.: Adevărul e că nu am citit niciodată în toaletă! Pur și simplu, și sper să nu par grobian, acolo încerc alt deliciu, cel al defecării, ca să mă exprim medical... Păi când te caci, te caci, nu citești... mai pe șleau... Iar când citești e altă mâncare de pește... Nu le poți „savura“ pe amândouă concomitent... zise hobbitul ce-i doar un hobbit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
într-un tablou (aici s-ar putea deschide o discuție nesfârșită, care ar porni de la întrebarea „În ce tablou ați vrea să intrați?“. Dacă m-ați întreba pe mine, v-aș răspunde, fără să clipesc, că aș plonja în Grădina deliciilor a lui Bosch și n-aș mai lăsa pe nimeni să mă scoată de-acolo). Și trezindu-vă, în loc să vă începeți conștiincios ziua printr-un ritual atât de bine știut, încercați să căutați o soluție care v-ar putea transforma
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
s-a oprit la începutul regimului prezent, care, de-a lungul celor două zeci și cinci de ani de putere, a tăiat legăturile țării cu lumea din afară, cel puțin în ceea ce privește cunoașterea ei. Turiștilor li s-a permis să guste deliciile nimicitoare ale principiilor nihiliste, dar cea mai mare parte a lor s-au întors acasă într-o stare de șoc năucitor"332. Totalitarismul a mers mână în mână cu anarhia, corupția și cinismul, dar, din păcate, parcă la fel merg
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
externă.” Cine spunea asta? Mihai-Răzvan Ungureanu: Câți nu au spus-o. E o vorbă care e pusă pe seama multora. Se spune că a zis-o Titulescu, copiind de fapt de la Talleyrand câteva dintre expresiile sale celebre. Și una care face deliciul cadeților din Academia, din Institutul Diplomatic, este surtout pas de zèle („cu atât mai mult fără zel”), mai ales în urmărirea dialogului, a țintei diplomatice. Mircea Zamfir: Prezența aici a domnului Olli Rehn a coincis și cu niște declarații pe
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
integrați? Că vrem să mergem la Bruxelles. Mihai-Răzvan Ungureanu: Acum am înțeles ce doriți, de fapt. Bogdan Chirieac: Deci, intră în Europa încă o colonie care primește bani de la europeni și face politica americană? Mihai-Răzvan Ungureanu: Asta o să fie spre deliciul polonezilor auzind-o. Domnule Bogdan Chirieac, lucrurile stau în felul următor... Bogdan Chirieac: Sunt prieteni cu noi. Mihai-Răzvan Ungureanu: Puțini sunt cei care nu sunt prieteni cu noi. Bogdan Chirieac: E adevărat. Mihai-Răzvan Ungureanu: Domnule Bogdan Chirieac, lucrurile stau în
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
fie în varianta originală românească, cu subtitluri în franceză sau în engleză, fie în varianta franceză, cu dialogurile dublate de actori francezi (varianta de compromis comercial, destinată lenei marelui public francofon). Fiecărui film i se adaugă substanțiale "suplimente" care fac deliciul cinefililor, intervenții - în exclusivitate pentru aceste DVD-uri - ale producătorilor, ale unui reputat critic francez (Michel Ciment) și în special ale autorului însuși; în consecință, cele șapte discuri echivalează cu șapte așa-numite "Lecții de cinema" ale lui Lucian Pintile
Pintilie și șapte discuri de aur by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12522_a_13847]
-
discuție atât de complicată. Dar îi văd pe amândoi mari meșteri în a ne retrimite - dacă se poate, la nesfârșit - la linia de start, locul ideal de unde putem admira dosurile tot mai depărtate ale vecinilor noștri care n-au descoperit deliciile atât de românescului obicei de a se băga în seamă.
Românul care se bagă în seamă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12595_a_13920]
-
clocotitoare își manifestă speranța că vietatea ce tocmai îl amușină e un delfin și nu rechinul care, de zile întregi, dă ocol navei. A fi matelot, cârmaci, înseamnă a nu cunoaște somnul, a ignora tihna, a nu avea habar de deliciile lenei, aceea care te determină să nu lași pe mâine ceea ce, la fel de bine, poți face poimâine și chiar mai pe urmă. Când dl. Adrian Severin a scos țipătul de satisfacție că, în fine, a pătruns secretul Băsescu, descoperind într-însul
Râdem, sau ce facem? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11398_a_12723]
-
abundă la tot pasul în Momente, dar și în comedii (nu degeaba I.L. Caragiale este unul dintre patronii spirituali ai generației optzeci) și, chiar dacă astăzi ele nu mai pot fi deslușite decît de erudiți, cu siguranță, în epocă au făcut deliciul cititorilor. Asupra acestui aspect atrage atenția și profesorul clujean: „cine își mai dă seama astăzi, de pildă, că în volutele isterice ale discursului amoros al Miței Baston s-a încrustrat și un celebru vers de odinioară al lui C.A
Nenea Iancu and sons by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13637_a_14962]
-
cu coada la benzină de la Băneasa făcută de la opt seara până a doua zi dimineața, pe la cinci... Cei doi tineri dinaintea mea din Dacia lor 1400 care au ascultat toată noaptea la rând numai muzică italiană difuzată la maximum spre deliciul celor din jur, de plictiseală. Texte haioase. Italia, țara cutremurelor... Italia, țara intelectualilor... Italia, țara sechestraților și a celor care sechestrează, Italia care face pe toți să danseze... și mai știu eu ce... Zbieretele unei libertăți totale vibrând în mijlocul constrângerii
Creionul de argint by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13688_a_15013]
-
la fel de bine în "interpretarea" unui țăran pensionar care, trecînd pe uliță și văzînd doi tineri cuprinși într-un sărut lung, apelează "la falsa memorie, dă din cap înțelegător și chirăie: "Leoaică tînără, iubirea, ceara mamii ei!...""), vînează paradoxul și pleonasmul, deliciile unui om inteligent care știe prețul unei cărți bune, al unui spectacol sau, pur și simplu, al răgazului îngăduit pentru a medita, a lenevi activ întrucît, desigur, timpul liber e, pentru el, "cel mai valoros dar posibil pe care ți
Din LUDICITATE, viața mi-o pierdui by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16663_a_17988]
-
Marian Munteanu ca candidat al lui Virgil Măgureanu: "Ați văzut vreun șnițel candidînd la președinție din partea ciocanului de bucătărie care l-a frăgezit pe tocător?" * Sărim peste fotoreportajul "Mona Muscă la duș" (dușul vîrstă nu cunoaște), ca să ne oprim cu delicii la episodul-pilot al serialului Patria are nevoie de defectele dumneavoastră. Înlăuntrul trebilor din afară de Andrei Pleșu, în care găsim răspunsuri la o întrebare pe care ne-am tot pus-o unii dintre noi: nu ce naiba i-o fi trebuit lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16654_a_17979]
-
pare foarte întemeiată. într-adevăr pentru un poet cu un atît de fin simț al umorului, ca la Bacovia, nepotrivirea dintre situația lui în lumea seculară și cea din lumea spiritului, trebuie să fi fost o colosală, inepuizabilă sursă de delicii intime de genul acelei semnalate de Ibrăileanu în Privind viața". Previzibil, personalitatea lui Bacovia e abordată cu condeiul prozatorului. Înainte de analiza operei, poetul e scrutat îndelung ca personaj, nu mai devreme de a i se fi reconstituit ambianța familială. Notificările
Radu Petrescu despre G. Bacovia (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16660_a_17985]
-
-l îndeamnă pe naratorul din celălalt român să inventarieze toate evenimentele întîmplate în punctul crucial al epocii, si anume în timpul atentatului de la Sarajevo, socotit drept adevăratul crepuscul al evului trecut. Dar inventarierea nu se oprește aici. Epicul zăbovește îndelung - ce deliciu pentru lector! - pentru a face loc descrierilor amănunțite ale obiectelor care populează sfîrșitul de secol, si aceasta pînă în punctul în care unele devin adevărate mises en abyme ale clipei pe care încearcă să o înghețe. Acest tip de narațiune
Memoria pre-apocalipsei by Stefana Totorcea () [Corola-journal/Journalistic/17643_a_18968]
-
reflex al unei figuri dansante, în aerul unei galanterii, al unei incantații cu mesaj medieval: "În formă gravă și majestuoasă a rondelului macedonskian, Leonid Dimov toarnă muzicală dezordine a viselor sale, surpriză necontenita, umorul de o factură personală (blînd, insinuant), deliciul cuvîntului rar și bine sunător. Literele și grupele de litere se îmbrățișează pe pagină, în bine strunite dansuri medievale (la rondel), cu inclinări grațioase și reluări de pași". Acelorași creații, care "amintesc izbitor aglomerațiile onirice din filmele lui Fellini (din
Critica lui Ilie Constantin (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17640_a_18965]
-
om, cercând pe fiecare. Dacă-l găsesc în post și rugăciuni, nu suflu în tăciuni, dar de-l găsesc - si crede-mă că nu e greu deloc - plin de păcate și de vicii, atunci mă umplu și îl umplu de delicii." Dincolo de tehnica frazării există însă poezia propriu-zisă, densă și inactuala, care ar răvăși sufletele cititorilor dacă cititori ai acestui gen de poezie ar mai există azi. Iată, ca exemplu, un monolog al Anei, femeia-mânăstire: "Nu știu ce e cu mine. Parcă mai
Setea de poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17656_a_18981]
-
nu au ce căuta la noi), dar mă intrigă să aud rechizitorii făcute cu ignoranța. Această ignoranța arțăgoasa mă tem că va profita de studiul lui Bloom. Pentru cititorul echilibrat și fără angoase teoretice, cartea e, ce-i drept, un deliciu. Mai am un motiv de îngrijorare: cartea apare într-o traducere incalificabila și o ediție pe măsură. Nu găsesc un adjectiv potrivit pentru a sugera măcar cît de proasta este traducerea Dianei Stanciu, dar, dată fiind importantă cărții de care
Canoneli pe tema canonului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18144_a_19469]
-
de vedere scenografic. Luana Drăgoescu a adoptat, firesc cu atmosfera cărții, un ton simplu și sobru al costumelor călugărești de diferite ordine. Muzica lui Anton Suteu amplifica fiorul dramatic, religios. În spectacolul lui Grigore Gonta Numele trandafirului după Umberto Eco, deliciile acelui spectator în fabula sînt cu mult diminuate față de cele ale presupusului lector în fabula. Și oricum, impresiile sînt dominate de figură centrală a lui Radu Beligan. aventură este mult prea epica, narativa și prea puțin dramatică, teatrală.
Spectator in fabula by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18169_a_19494]
-
se poate speria răsfoind volumul din cauza tabelelor "de specialitate", e doar o primă impresie greșită. Studiul, fără a fi didactic, conține o explicație meticuloasă a metodei utilizate și o prezentare judicioasă a terminologiei, demers abil susținut de o bibliografie consistentă. Deliciul acestei cărți îl face însă argumentația: nici o afirmație nu e nesusținută iar raționamentele curg cu o precizie rar întâlnită, totul într-un stil clar și "în chestie" (ca să cităm o formulare de-a lui Maiorescu, de altfel un studiu de
Elite românești sub lupă diacronică () [Corola-journal/Journalistic/14375_a_15700]
-
de către M. Ivănescu și regretatul Iustin Panța. Imaginea critică ia naștere din succesiunea unor secvențe epice, care mustesc de un haz derivat din ideea dedublării auctoriale - să recunoaștem, extrem de rară în universul poeticesc - exploatată cu o fantezie ce, gustîndu-și cu delicii progresia, nu-și pune piedică. Rezultă o revărsare a substanței așa-zicînd critice peste buza formelor uzuale, substanță care, intrînd în atmosfera corosivă a ironiei, suportă o captivantă restructurare, o jucăușă schematizare aidoma desenelor animate. Cei doi protagoniști se mișcă în cadrul
Legenda ironiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14354_a_15679]
-
subsumat eticului. Așa că nu ne-au interesat stereotipurile, nici de o parte, nici de alta, și nici senzaționalul. De multe ori am exclus la montaj declarații care ar putea părea scandaloase, momente de rasism discursiv care ar fi putut face deliciul unor reportaje de televiziune. Asta pentru că am crezut întotdeauna că faptele sunt mai importante decât vorbele aruncate pe negândite sau falsă tipoplogie, și că prezentarea directă a faptelor are impact emoțional mai mare decât inflamarea spiritelor și jocul cu stereotipurile
„Filmul e o unealtă care poate fi folosită de cei care luptă să schimbe lumea” () [Corola-website/Science/295717_a_297046]
-
ai acestui curent cum ar fi Radu Stanca și Ștefan Augustin Doinaș. "Isarlâk, (inima mea)", spre exemplu, este o cetate ideală, "dată-n alb ca o raia" așezată "la mijloc de Rău și Bun", populată cu oameni care trăiesc deopotrivă deliciile spiritului și pe cele ale vieții " într-o slavă stătătoare": univers fabulos în care se echilibrează totul. De o deosebită forță de sugestie, sub raportul invenției verbale, este "Domnișoara Hus" a cărei valoare stă aproape în întregime în expresie. Poezia
Ion Barbu () [Corola-website/Science/296811_a_298140]
-
elitist, obiectiv. Se apelează atît la ironia fină, livrescă uneori, cît și la un tip de ironie voit argotic (dar acest al doilea stil este ironizat prin chiar folosirea lui, ziariștii de la "Academia Cațavencu" pozînd în infractori, adică autoironizîndu-se, spre deliciul cititorilor lor), astfel încît revista să satisfacă o paletă amplă de cititori. Societatea românească trebuia pricepută, prin criticile aduse la adresa defectelor ei, nu doar de intelighenție, ci și de oamenii simpli, fapt izbutit de "Academia Cațavencu" prin tirajul uriaș pe
Academia Cațavencu () [Corola-website/Science/300036_a_301365]
-
altele, participând la numeroase festivaluri folclorice interne și internaționale. Localitatea Tudora este o importantă vatră folclorică, cu datini și obiceiuri de origine daco-romană. Jocul căiuților și al caprei, jocul urșilor și al mascaților, colindele și urăturile sunt obiceiuri care fac deliciul localnicilor și al oaspeților satului, de la Crăciun la Anul Nou. În comuna Tudora se găsesc două biserici și se află în construcție a treia. Istorie
Comuna Tudora, Botoșani () [Corola-website/Science/300928_a_302257]