5,866 matches
-
numele reale ale cuplului Ceaușescu (cei doi apar sub denumirile Kouty și Bien-Aimée), romanul politic Un Sosie en cavale este o necruțătoare radiografie și denunțare a regimului comunist din România anilor 1945-1989, și cu deosebire a ultimei perioade ceaușiste (apar demolările etc.), o monografie deopotrivă realistă și mitico-fantastică, vorbind despre teroarea totalitară, suspiciune generalizată și frică, gulag. Dublul ia proporții fantasmagorice, fiindcă el nu înseamnă o singură persoană, ci un șir nesfârșit, urcând în timp „până la nonexistență”, până la origini. Imagine verosimilă
ORLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288589_a_289918]
-
și pigmenții de umor cu care sunt evocate episoade dramatice, se deschide șirul romanelor lui P. Hoții de pădure (1982) unește epicul, pe alocuri palpitant, cu lirismul generat de priveliști silvestre. Să îngropăm trecutul (1992) reconstituie, cu documente vii, coșmarul demolării satelor din jurul capitalei, iar Bătrânii nu mai sunt utili (1998) e o utopie înfățișând o așezare de bătrâni pe un munte. Deciși să își învingă condiția, întemeietorii ciudatei colonii își mențin „adolescența” sufletească făcând tot felul de proiecte temerare. Cine
PANIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288656_a_289985]
-
stabilitatea unei burghezii mijlocii, cu obiceiurile, sărbătorile, interioarele, relațiile și vecinătățile ei, respirând siguranță și durabilitate (materie excelentă pentru o istorie a mentalităților). Anii ’80 stau, dimpotrivă, sub semnul apăsării și nesiguranței, neajunsurilor de fiecare zi adăugându-li-se panica demolărilor, Strada Parfumului, salvată de revoluție, făcând parte din perimetrul dintre Piața Muncii și Halele Obor, destinat sistematizărilor orbești. Memorabilă rămâne scena dărâmării bisericii Sfânta Vineri: o mulțime murmurând mocnit se adună zi și noapte în jurul lăcașului în care izbesc buldozerele
KERIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287710_a_289039]
-
merită prețul. Tineretul ortodoxtc "Tineretul ortodox" Ia aminte la citit, la îndemnat, la învățătură. I Timotei 4, 12 Absența reperelortc "Absența reperelor" În decembrie 1989, Biserica Ortodoxă Română ieșea cu o tuse spasmodică din praful epocii de aur, consacrată marilor demolări de modele. Pe nepregătite, Biserica a fost chemată imediat să dea piept cu rigorile și provocările tranziției. Ce s-a întâmplat în ultimii cincisprezece ani este greu de descris altfel decât într-o formulă schematică. Pe de o parte, Biserica
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
mediul perfect al delațiunii și gregarizării. Frica românilor unul de altul, suspiciunea bolnăvicioasă, promiscuitatea domestică - toate se trag din transformarea locuinței personale într-un dormitor colectiv. Suntem în plină deraiere nevrotică a umanității celor mai mulți cetățeni ai României socialiste. Fragmentele despre demolări (mai ales tabloul descris la pagina 111) sunt, în opinia mea, cele mai răscolitoare și mai emblematice. Paul Cernat descrie infernul cozilor cu o precizie de chirurg. La fel foamea, frigul și negura ultimelor ierni ceaușiste. N-a fost loc
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
șederi acolo, au contribuit hotărâtor la deschiderea noastră mentală de după 1989, importând teme, formule, sintagme, slogane, teorii, paradigme, viziuni, stiluri de viață occidentale. Chiar și atunci când importul este superficial, el e util: urgența primului deceniu postcomunist a fost cu siguranță demolarea „moștenirii” ceaușiste. 2. Războaiele noastre culturaletc "2. Războaiele noastre culturale" Rămâne, după toate cele de mai sus, o mare problemă: orientarea culturală, ideologică, socială și politică. Adică exact ceea ce se obține mai greu, mai încet, mai nesigur. și se poate
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
e inima tot trează. Tovarășilor noștri mai am să le vorbesc Din tot ce-am Îndurat, un cântec nou le fac. (Ă).” (Miron RADU PARASCHIVESCU. - N-am terminat, Ibidem.) POEȚII În sectorul liric, În anul 1949, va fi liniște; convulsiile, demolările, demascările, intoleranțele se vor dezlănțui, În acest an, pe tărâmul prozei, dramaturgiei și criticii literare. Între timp poeții, foarte mulți - a căror Înșiruire o pagină Întreagă n-ar putea s-o cuprindă - umplu gazetele cu poeme; căci e moda poemului
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
eliberare a absolvit Facultatea de Filologie și Facultatea de Teologie Ortodoxă, fiind profesor la Seminarul Ortodox din București în anii ’70. În 1978 a rostit șapte predici, numite „Cuvinte către tineri”, prin care a criticat regimul comunist și, în special, demolarea bisericilor din București. A fost din nou arestat și închis, deși în acea perioadă nu existau, în mod oficial, deținuți politici. Condamnat la 10 ani de închisoare 2, a fost eliberat în 1984 la presiunile internaționale, după ce interveniseră pentru el
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
în mod tranzitoriu de copiii mici capătă, dacă sunt prea frecvente, prea intense, o dimensiune catastrofică, interpretată de Melanie Klein (1946/1980), ca și de clinicienii din zilele noastre (Racamier, 1980) ca un semn de schizofrenie. Meltzer (1975/1984) descrie demolarea, limită inferioară a clivajului, ca pe un mecanism de apărare esențial utilizat în autism împotriva durerii șisolitudinii. Există în acest caz o suspendare a atenției acordate lumii înconjurătoare și o izolare a simțurilor între ele, ca și cum fiecare dintre acestea ar
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
eul „nu se constituie decât agățându-se de punctul senzorial cel mai atractiv pe care i-l oferă obiectul sau propriul corp (lumină - sunet, propriile contracții musculare, mișcări peristaltice etc.); această stare, clivaj pasiv lipsit de violență, este facilitată de demolarea unității simțurilor” (Le Guen et al., 1985). Să reamintim că și tulburările de comportament pot fi explicate în lumina conceptului de clivaj. Imediat ce acțiunea își ocupă locul alături de funcționări altminteri adaptate, putem vorbi despre clivaj, așa cum subliniază și P. Jeammet
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
episoade biografice, „ideologia” reală sau presupusă, jactanța lui proverbială, suspiciunea de egolatrie și acuzația de aroganță constituite ca reacție la discursul lui publicistic, considerat a fi singular și prea răspicat ș.a.). Totuși, reproșurile care i s-au adus, încercările de „demolare”, chiar, n-au contestat palierul valoric și gradul de importanță foarte înalt al scrisului lui B., considerate subînțelese, dacă nu enunțate explicit: pare-se, nici chiar detractorii, sinceri sau conjuncturali, nu-i pot refuza statutul de scriitor de primă mărime
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
descriptivă. În ansamblul ei, revista oglindește în bună măsură nivelul la care se ridică creația studenților Școlii de literatură. Operele eficiente, cu înalt potențial educativ, trebuiau să ajungă și în biblioteci; în acest sens, revista Călăuza bibliotecarului - pornită vijelios pe demolarea „biblioteconomiei burgheze” - trebuia să aibă un rol însemnat în propaganda cărții: despre acest aspect și despre conținutul noii reforme în domeniu scrie Al. Oprea 8 . „Astfel găsim în paginile revistei articole care arată sarcina bibliotecilor de a populariza cărțile în
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
1988) jalonează discursul liric relevând vacuitatea existenței, depersonalizarea și profanarea (raiul stă cu „porțile vraiște”, „taina cunoașterii s-a pierdut”, „cunoștințele se vând pe tarabe populare” etc.) și, într-o ordine mai concretă, tabloul apocaliptic al spulberării trecutului în Bucureștii demolărilor. Viziunea este orwelliană - o distopie lirică având, pe teren românesc, afinități cu claustrul și regresiunea bacoviană. „E frig la ultimul etaj,/ e frig în Utopia”, ca și în Orașul Bacovia - titlu emblematic pentru această utopie negativă. „Bocet”, „priveghi” (noțiuni resemantizate
ALBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285228_a_286557]
-
Imaginea evreului în vechea societate românească. Vezi și Andrei Pippidi, „The Mirror and Behind it. The Image of the Jew in the Romanian Society”, în Liviu Rotman Shvut. Jewish Problems in Eastern Europe, 16, Tel Aviv, 1993, pp. 73-84. Despre demolarea sinagogii: „In oltre fece demolire (principele Ștefan Cantacuzino, n.n.) la sinagoga degli Ebrei, benchè fusse in sito rimoto, comandando espressamente che non potessero più radunarsi insieme per far le loro orazioni. Certe apparenti dimostrazioni di zelo verso la religione soglione
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
acel oraș conducătorii și-au menținut puterea asupra țării lor chiar și atunci când erau încolțiți de mari puteri ale continentului. Astfel, orașul a fost izolat și bombardat, căci dura prea mult și costa prea mult ca să trimită o echipă de demolare. Prin urmare, așezarea a devenit asemeni fortăreței, o ruină. Marele Golf e altă poveste. Cândva, pe Fluviul Sudic, se afla un oraș prosper. Era un port mare și avea o zonă industrială cu adevărat prosperă, dar topirea calotei glaciare a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
față de acoperiș"1414. Pentru asigurarea ordinii și siguranței publice, precum și a curățeniei orașului, articolul 21 al regulamentului prevedea că "pentru clădirile vechi ce amenință să cadă, primarul nu va elibera permisiuni de reparații, ci, din contră, va lua măsuri pentru demolarea lor, după ce va cere avizul inginerului-arhitect"1415. Preocuparea consilierilor comunali ai orașului Cernavodă pentru aspectul general al orașului a condus la adoptarea textului articolului 23 al regulamentului, ce prevedea ca "fațadele caselor și prăvăliilor din tot cuprinsul orașului" să fie
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a se încerca o consolidare a clădirii cazinoului ce fusese puternic afectată de o furtună în iarna acelui an3027. În cele din urmă, din cauza distrugerilor provocate de acea furtună, consiliul comunal al orașului Constanța a decis, la 29 ianuarie 1892, demolarea clădirii și realizarea uneia noi pe un amplasament apropiat de cel actual 3028. Astfel, la 23 aprilie 1892, primarul orașului, domnul Alexandru Belcik, a decis realizarea unui șantier în regie proprie de către primăria Constanța după eșecul a două licitații organizate
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
o aberație, pentru că arta și cultura trebuie să circule liber și să fie accesibilă tuturor fără taxă. Cele două noțiuni: de „drept de autor” și de „plagiat” au fost introduse în haosul ultimilor 24 de ani, pe molozul rezultat din demolarea tuturor principiilor de morală, educație și respect. Creațiile de artă de valoare au fost înlocuite cu creații comerciale, supra lăudate, prin publicitate exagerată. Populația trebuie să accepte, ca fiind de valoare, operele și creațiile lăudate la T.V. Există un sistem
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
nu contează dacă ești creștin sau nu, toți trebuie să înfruntăm aceeași soartă apocaliptică. - Sincer să fiu, nu înțeleg ce este aceea o viziune apocaliptică. Am senzația că, dacă viziunea apocaliptică ar avea un sens, acela ar duce la o demolare interioară. Exact cum spuneți. Asta voiam să spun și eu. Apocalipsa nu este o idee fixată ci, mai degrabă, un proces. Este neapărat urmată de un proces de purificare. În sensul acesta cred că atacul a fost pentru Aum un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
colivă”. Iar în final poate mai rămâne suficient loc și pentru „Veșnica pomenire” Binevoitorul maghiar Voiam ca azi să scriu un ceva vesel, că prea i-am întristat pe unii cu articolul acela al meu de ieri pe tema degringoladei, demolării și înmormântării sistemului de sănătate românesc, de către o brigadă de șoc ungurească, adusă hoțește la cel mai criminal mod, de un guvern corupt, imoral și trădător de neam, în fruntea celei mai sensibile funcții ale dăinuirii unui stat, sănătatea
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
Într-o ecuație specială făcută de mine: Acum uitați-vă... Cam atât din conversație fu În stare Sammler să urmărească. Așteptă o vreme la fereastră urmărind circulația, femei cu câini, cu și fără lesă. O clădire abandonată vizavi marcată pentru demolare. X-uri mari, albe pe geamuri. Pe vitrina magazinului gol erau cifre sau non-cifre groase albe. Majoritatea mâzgălelilor puteau fi ignorate. Acestea pentru un motiv oarecare se lipiră de Sammler ca fiind pertinente. Elocvente. Pentru ce? Pentru viitoarea nonființă. (Elya
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
comasate În ființe umane de la Începutul Începuturilor, poate de când materia pentru prima dată lucise de grăunțe de conștient, erau strâns legate În general de vanități, negații și dezvăluite doar În indicii și cifre amorfe mâzgălite pe ferestrele magazinelor condamnate la demolare. Toți firește erau Înspăimântați de viitor. Nu de moarte. Nu de acel viitor. Un alt viitor În care sufletul cu totul se concentra asupra ființei eterne. Domnul Sammler credea asta. Iar Între timp exista scuza nebuniei. O națiune Întreagă, toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
compasiune era o necesitate de viață și de moarte. Rostiri, sunete pline de speranță și de dorință, exclamații de jale. Acestea erau reprimate, ca și cum ar fi fost ilicite. Uneori răzbăteau Încifrate, În reprezentări neclare mâzgălite pe geamurile clădirilor condamnate la demolare (atelierul de croitorie părăsit din fața spitalului). În acest stadiu al lucrurilor persista o muțenie Înfricoșătoare. Despre lucrurile de strictă necesitate nu se putea spune aproape nimic. Și totuși, se puteau face semne, era bine să fie făcute, trebuiau neapărat făcute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
să-mi vezi filmele. La subsol, în spatele unui zid fals, Ellis și-a prezentat mândru generatorul ilegal pe bază de propan. Cabana fusese construită înainte ca râul să fie declarat zonă sălbatică, ceea ce a făcut ca clădirea să scape de la demolare, dar oficialii de la Serviciul Forestier veneau în inspecție de două ori pe an ca să se asigure că Ellis nu strica locul cu intervenții de lux precum lumină electrică și prăjitoare de pâine. Utilitățile moderne ar fi distrus experiența în natură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
acea zi, dinainte de spital, să-l duc pe tatăl meu să vadă și școala cu învățătoarea de demult. Se demolase mai totul în zona aceea. Biserica fusese ascunsă după câteva blocuri. Doar școala rămăsese locului. Ceaușescu nu trecuse și la demolarea școlilor. Nu a vrut tatăl meu să mergem pe Știrbei Vodă. Am coborât doar pe Bulevard, pe partea cu cinematografe, spre „Gambrinus“. Drum pe care îl făceam zilnic și care nu prezenta pentru mine nici un interes deosebit. Îl urmăream doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]