1,794 matches
-
prima oară niște filme făcute În familie cu câteva săptămâni Înainte de nașterea sa. A văzut atunci o lume practic neschimbată - aceeași casă, aceiași oameni - și atunci și-a dat seama că el nu exista deloc acolo și că nimeni nu deplângea absența lui. A zărit-o pe mama lui făcând cu mâna de la o fereastră de la etaj și acel gest nefamiliar l-a tulburat ca un misterios rămas-bun. Dar ceea ce l-a Înspăimântat În mod deosebit a fost vederea unui cărucior
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
din stânga și-l ronțăi acolo, În timp ce următoarea sămânță, care Între timp a fost deja despicată În partea dreaptă, este prelucrată la rândul ei. Apropo de dreapta, a recunoscut că este un „monarhist“ convins (de natură mai degrabă romantică decât politică) deplângând apoi așa-zisele (și perfect abstractele) mele vederi „democratice“. Mi-a recitat câteva mostre din fluentul lui album de poezii, remarcând cu mândrie că a fost felicitat de Dilanov-Tomski, un poet la modă pe atunci (care avea o slăbiciune pentru
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
un interes viu și cam morbid din partea criticilor. În aceeași măsură În care publiciștii marxiști din anii optzeci din vechea Rusie ar fi demascat lipsa lui de preocupare față de structura economică a societății, În mod similar, mistagogii literaturii emigrației au deplâns lipsa lui de intuiție religioasă și de preocupări morale. La el totul era sortit să ofenseze convențiile rusești și Îndeosebi acel simț rusesc al etichetei, pe care, un american, de pildă, Îl jignește atât de periculos astăzi, când, În prezența
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Și te rog să nu mă înțelegi greșit. Îmi pare rău că o să te dezamăgesc, dar... dar aș minți, ar fi necinstit să vă las să credeți că am făcut-o pentru voi, numai pentru "cauza voastră", pe care o deplâng din inimă și pe care o voi ajuta cât îmi va sta în putere. Dar nu-mi mai mulțumiți! Iartă-mă, Maria, că trebuie să te dezamăgesc. Adevărul e că nu pentru tine și nici pentru "cauza voastră" am făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
greu icrele la stomac. Ei trag sforile și noi tragem ponoasele, protestează Șendrea. "Marile Puteri" nu privesc cu ochi buni ridicarea capului micilor popoare ce năzuiesc neatârnarea, socotind că aiestea au "prea multe pretenții"! se oțărăște Ștefan. Vae soli! îi deplânge Țamblac. Vae Ioane! Vae!... Așa, mărunței cum ne vezi, când ne-a venit la socoteală, le-am tras câte o scatoalcă, să ne țină minte... Aiasta ne-a hărăzit soarta aici, la Porțile Europei, înconjurați de împărății vrăjmașe ce se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
grecești din România au toată libertatea de exprimare, dreptul de a-și slăvi eroii chiar dacă unii dintre ei luptând pentru gloria Greciei au adus mari daune poporului român. Un membru de Onoare al Societății Ginta Latină, distins scriitor la Atena, deplânge această realitate nutrind speranța unei schimbări pe pământul poporului care a instituit pentru prima data În lume structuri democratice. Bulgaria recunoaște existența minorității aromâne ca populație autohtonă cu care a conviețuit și conlucrat, după datele scrise, Încă de pe timpul imperiului
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Albania, a participat cu alți colegi la taberele de vacanță și simpozioanele panromâne organizate În fiecare an la Iași. În luările sale de cuvânt și În scrisorile adresate apreciază calitățile confraților din țară și toleranța autorităților albaneze față de minoritatea aromână. Deplânge opoziția prelaților greci ca În biserică serviciul divin să se oficieze În limba aromână chiar pe teritoriul Albaniei. Exodul albanezilor spre Grecia În căutarea unui loc de muncă se rezolvă favorabil În cazul că aromânii se declară greci, condiție ce
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Moraru (Cernăuți 1877), Traian Cantermir (Cernăuți 1934) (foto), Sextil Pușcariu Andrei Glavina și alții. De-o remarcabilă valoare este studiul lui Ion Maiorescu asupra răspândirii istroromânilor, situației demografice și sociale, realizând o minuțioasă cercetare lingvistică, istorică, etnografică, religioasă, culturală. El deplânge restricțiile la care sunt supuși istroromânii de către autoritățile croate, În special cele bisericești. Un alt cercetător, Prof. Th. T. Buranda de la Universitatea din Iași străbate satele locuite de istroromâni adunând un valoros material etnofolcloric și a pregătit condițiile de organizare
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Franța și stabilindu-se În Canada a organizat o galerie proprie. Vernisarea expozițiilor cuprinde programe de cântece și dansuri cu specific național. Ion Dumitrascu o autoritate În domeniul economiei este autorul unor proiecte de integrare a României În economia globală. Deplânge opera defăimătoare a presei din țară ceea ce se răsfrânge negativ și asupra relațiilor cu comunitățile din Canada. Crede că intelectualii din emigrație trebuie să-și facă un examen de conștiință și să răspundă la Întrebarea În ce măsură au fost de folos
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Taximetristul bucureștean are convingerea că provincia este locuită de proști care, când ajung cu treburi la București, trebuie jefuiți în mod obligatoriu. Dacă ești din Iași, și te diagnostichează după vorbă, după port, taximetristul bucureștean se simte obligat să te deplângă, el auzind că în Iași, unde trăiești tu (nefericit ca ieșean și client nefericit al lui), primarul a dispus ca taxiurile să aibă toate o singură culoare, să aibă aparate de contabilizat. "Nebun, domnule", te consolează taximetristul bucureștean. Tu, ieșeanule
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
anii de care îmi amintesc. Sărăcia unor colegi (cam o treime din elevi primeau haine vechi, de la cei bogați) se transformă într-un resentiment personal. Aveam chiar insomnii și cred că sufeream mai mult decât acești copii pe care îi deplângeam. Acest sentiment a devenit, în timp, un defect, o slăbiciune; sărăcia oricărui om constituie pentru mine și în prezent o suferință personală și totodată o jignire a mea. Știu că sărăcia este mama multor vicii, inversul fiind la fel de valabil, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
sumbre despre inevitabila dispariție a cărții și, desigur, cumplita degradare intelectuală produsă de acest eveniment. În continuare, acasă, o reluare (de data aceasta la un nivel mai evoluat), la t.v., aceeași temă; trei personaje, din elita actuală a capitalei, deplângeau și ele apropiatul deces al cărții. Azi, în sfârșit, o oră de lamentări, semi-convinse, semi-ipocrite, despre aceeași tragică amenințare (la o librărie). Pe scurt, deși este încă plină de energie, încă "foarte bine", cartea este tratată ca o mătușă aflată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
de artă, cum să restituie valorile clasice lumii secolului următor. Și ei erau stresați de terorismele din lume, de experiențele pe animale, de clonare, de faptul că doar 60% dintre americani puteau să facă investiții din venituri. Unii dintre ei deplângeau imperialismul american. Deplângeau faptul că plătesc ieftin forța de muncă din alte țări. O forță de muncă adesea neutilizată fără venirea imperialișilor și, oricum, mai bine plătită decât de către investitorii autohtoni. Dar nimic nu m-a încântat-îndurerat mai mult decât
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
să restituie valorile clasice lumii secolului următor. Și ei erau stresați de terorismele din lume, de experiențele pe animale, de clonare, de faptul că doar 60% dintre americani puteau să facă investiții din venituri. Unii dintre ei deplângeau imperialismul american. Deplângeau faptul că plătesc ieftin forța de muncă din alte țări. O forță de muncă adesea neutilizată fără venirea imperialișilor și, oricum, mai bine plătită decât de către investitorii autohtoni. Dar nimic nu m-a încântat-îndurerat mai mult decât imaginea octogenarelor americane
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
morale și intelectuale [...]. În organismul debilitat de griji și osteneli s-a încuibat cu vremea și germenele unei crude boli care nu iartă, și astfel vedem astăzi pe înfăptuitorul autonomiei bisericii din Bucovina prăbușindu-se în mormânt. Moartea sa o deplâng toți fii și fiicele sufletești. Moartea sa o deplânge și Universitatea „Regele Carol II” [...]. De aceea, numele său se va pomeni totdeauna cu evlavie și recunoștință alăturea de marii ctitori și adăugători ai bisericii drept măritoare din Bucovina. Cade-se
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
osteneli s-a încuibat cu vremea și germenele unei crude boli care nu iartă, și astfel vedem astăzi pe înfăptuitorul autonomiei bisericii din Bucovina prăbușindu-se în mormânt. Moartea sa o deplâng toți fii și fiicele sufletești. Moartea sa o deplânge și Universitatea „Regele Carol II” [...]. De aceea, numele său se va pomeni totdeauna cu evlavie și recunoștință alăturea de marii ctitori și adăugători ai bisericii drept măritoare din Bucovina. Cade-se deci să ne plecăm cu creștinească resemnare în fața rămășițelor
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
de 10 ani, aveam dreptul de a-l vedea valorificând învățămintele din greaua păstorire din urmă Poporul și preoțimea bucovineană, care era deprins să vadă în Mitropoliții noștri nu numai conducători sufletești, capii bisericii ci în genere și capitenie națională, deplânge sincer pierderea arhipăstorului său, privind cu grijă în viitor. Pomenirea să-i fie veșnică și memoria binecuvântată”. De asemenea, și în anuarele Universității din Cernăuți, cel pentru anul de studiu 1934 - 1935, în cuvântarea ținută de rectorul Ion I. Nistor
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
mai profundă, evident cea care l-a impresionat cel mai mult pe părintele Lombardi, i-a sosit de la don Calabria: «Într-adevăr se întâlnește în mulți preoți dorința unei reforme - îi scrie don Calabria, la 14 februarie 1948 -. Mulți își deplâng deficiențele, nu sunt satisfăcuți de o mediocritate care devine o povară mai întâi pentru ei și apoi pentru toți ceilalți... Am primit o mulțime de scrisori din partea preoților care s-au deschis cu sinceritate, exprimând necesitatea unei orientări precise, care
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
în loc să-și regăsească acel calm somnolent al vacanțelor, a cunoscut o recrudescență în activitatea parlamentară. Era preludiul savant orchestrat al simfoniei în sensul literal grecesc al cuvîntului greco-sîrbo-bulgare. Corifeii bîlciului politic bulgar, de la tribuna Sobraniei, ca și în coloanele ziarelor, deplîngeau în unanimitate soarta tristă a populațiilor aflate sub jugul turc. Și nu în mod specal cel bulgar. Toți creștinii erau prezentați ca victime nefericite. Că era vorba de Danev, Todorov sau adversarii lor, Malinov, Ghenadiev, Radoslavov și alții, toți, împreună
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
foarte limpede, că în adunarea aliaților balcanici împotriva Turciei, această Bulgarie ar fi artificierul necesar și instrumentul visat pentru a grăbi dizlocarea blocului. Contele Tarnowski, pînă atunci disprețuitor, privindu-i de sus pe bulgari, nu mai contenea în a-i deplînge că sînt "jucați de ruși" și să estimeze că trebuiau susținuți. Formulă care însemna, în intențiile celor de la Ballplatz, să "bage un fitil" între sîrbi și bulgari și a-i arunca pe unii împotriva celorlalți. În privința României, jocul Vienei era
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
conjugate creau o stare morbidă, vătămătoare pentru redresarea nației. Statele Unite, după căderea lui Wilson dezavuat de Congres, își întorseseră fața de la Franța și reclamau datorii, prezentînd Franței nota de plată. Anglia se reîntorcea pe făgașul tradițional pe care astăzi îl deplînse în mod unanim, considerînd că a pregătit drumul lui Hitler și ultima catastrofă...174, străduindu-se să-l ridice pe învins în detrimentul învingătorului, Franța, atît de vlăguită încît abia se ținea pe picioare. După Versailles, fiecare conferință internațională marca un
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
prostie executată, cu lama dreaptă, fără curbura tradițională a săbiilor orientale), Balbo avea funcție de proconsul în Africa, dată de duce, probabil dornic să-l îndepărteze de Roma și de popularitate. Se știe cum, după intrarea în război, în 1940, intrare deplînsă de Balbo, acesta a avut nefericirea de a fi atins în zbor de un tir D.C.A. al unei baterii italiene ... din greșeală?... Printre subsecretarii de stat de la Afacerile Externe se detașa Dino Grandi, care conducea departamentul cu un elan
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
-o această nefericită expediție în Abisinia asupra evenimentelor ce au urmat pînă la catastrofa din 1939, cu cortegiul de sancțiuni, de dificultăți militare ale acestei aventuri și adeziunea definitivă a Italiei la politica germană prin crearea Axei Berlin-Roma, nu puteam deplînge destul faptul că Mussolini a ales această cale detestabilă, sau că i-a fost aproape impusă de cei mai răi corifei ai regimului fascist. Este evident că, pregătind cu cecuri un fals război, fascismul se putea lăsa sedus de perspectiva
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
intelectualul clujean fin și delicat care n-ar omorî nici măcar o muscă. (Cu muștele nici eu nu am nimic!...) Eram amândoi în cimitirul marin al lui Valéry, iar eu călcam ca de obicei în străchini, punând mai presus Săpânța și deplângând cenușiul auster și grandoman al cimitirelor catolice. E drept că se vedea marea... Dar mie nu-mi place marea. Nici marea, nici catolicismul, nici Sanda Stolojan, care pretinde că a fondat Les Cahiers de l’Est (am scris deja despre
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
délire des persécutions, publicat în anul 1852 în Archives générales de la médecine, Ernest-Charles Lasègue avansează ideea (nouă în psihiatria franceză, care ignora contribuțiile lui Griesenger) că delirurile paranoide (délires de persécutions) constituie o boală separată de nebunia nediferențiată. Psihiatrul francez deplânge faptul că până la el, din lipsa unor criterii omogene de clasificare, "sub eticheta comună de nebunie (aliénation), cele mai neasemănătoare forme de patologie au fost grupate la un loc, dacă nu chiar confundate într-o falsă unitate"; el distinge "nebunia
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]