3,354 matches
-
și familiilor tuturor categoriilor enumerate mai sus”. Hotărârea, care prevedea „deportarea în Kazahstan, Asia Centrală și Siberia a 11.280 de familii cu 40.850 de oameni”, era însoțită de un act adițional în care se specifica decizia Guvernului Sovietic ca „deportarea categoriilor menționate să se facă pe vecie”, operațiunea să înceapă pe 6 iulie 1949, ora 02:00 și să se încheie pe 7 iulie 1949, ora 20:00. Documente de arhivă indică participarea la desfășurarea acestei operațiuni a 4.496
CALVARUL INOCENŢILOR ETAPELE DEPORTĂRILOR COMUNISTE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Vasile Soare () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1667]
-
acuzate de „colaborare cu fasciștii”, de „apartenență la partidele burgheze românești sau la secte religioase ilegale”. De notat că acestor „deportați pe vecie” li s-au confiscat averile și li s-a interzis să-și ia cu ei bunuri materiale. Deportarea de la 1 aprilie 1951 2.617 persoane Operațiunea s-a numit „SEVER” „Nord” și a fost pusă în aplicare în baza aceleiași Hotărâri a Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., nr. 1290 467cc din 6 aprilie 1949 și Hotărârii Consiliului
CALVARUL INOCENŢILOR ETAPELE DEPORTĂRILOR COMUNISTE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Vasile Soare () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1667]
-
fost pusă în aplicare în baza aceleiași Hotărâri a Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., nr. 1290 467cc din 6 aprilie 1949 și Hotărârii Consiliului de Miniștri al U.R.S.S. nr. 667 339 cc din 3 martie 1951, care prevedea „deportarea de pe teritoriul R.S.S. Moldovenească a membrilor sectei ilegale antisovietice a iehoviștilor și membrilor familiilor acestora, în total 5.917 persoane. Acțiunea a început la ora 04:00 și s-a încheiat la ora 20:00 în aceeași zi. Au fost
CALVARUL INOCENŢILOR ETAPELE DEPORTĂRILOR COMUNISTE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Vasile Soare () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1667]
-
Martorii lui Iehova”. La această operațiune au participat 546 de „lucrători operativi” ai Securității, 1.127 ofițeri și soldați din Ministerul Securității, 275 ofițeri și soldați de miliție și 750 de persoane din cadrul organelor sovietice de partid din R.S.S. Moldovenească. Deportarea s-a făcut în două eșaloane, cu vagoanele care au ajuns la destinație la 13 -14 aprilie 1951. Pe drum s-au născut câțiva copii și au murit câteva persoane bolnave. Un raport al Ministerului de Interne al U.R.S.S.
CALVARUL INOCENŢILOR ETAPELE DEPORTĂRILOR COMUNISTE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Vasile Soare () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1667]
-
relatat că, în anii 60, când au vrut să se întoarcă în Basarabia, li s-a interzis și au fost obligați să semneze documente că nu au pretenții la recuperarea averilor pe care le-au lăsat când au fost deportați. Deportările nu s-au oprit în 1951. La 6 octombrie 1952, secretarul general al Partidului Comunist din R.S.S. Moldovenească, Leonid Brejnev, se adresează Comitetului Central al Partidului de la Moscova cu „rugămintea” să fie deportate din Basarabia alte „elemente antisovietice”, care au
CALVARUL INOCENŢILOR ETAPELE DEPORTĂRILOR COMUNISTE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Vasile Soare () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1667]
-
efectuat de armata Roșie pentru... protejarea ucrainienilor și bielorușilor din estul țării, fapt rămas fără comentarii în lumea politică apuseană. Rezultatul campaniei victorioase contra Poloniei: teroarea ocupației hitleriste în vestul țării, pe de o parte iar, pe de altă parte, deportările în Siberia din zona luată de sovietici (41% din Polonia) a cel puțin 1,2 -1,5 milioane de oameni din care 50% polonezi și 30% evrei. Asasinarea, prin împușcare în ceafă, a 15.000 de ofițeri și subofițeri polonezi
PACTUL RIBBENTROP – MOLOTOV DE FAPT, PACTUL HITLER-STALIN. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Toma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1669]
-
000 locuitori), apoi la 7 septembie 1940, cedează Bulgariei sudul Dobrogei. Într-o singură vară, România pierde, sub silnicia Marilor Puteri, o treime din suprafață și o treime din locuitori. Au urmat în regiunea ocupată de sovietici arestări, execuții și deportări (12 iunie 1941), România participând apoi la războiul declarat la 22 iunie 1941 cu scopul eliberării teritoriului răpit. Acestea, împreună cu deportările mascate sub forma recrutării de tineri la muncă au totalizat, într-o estimare minimală, în decursul anilor, 1.360
PACTUL RIBBENTROP – MOLOTOV DE FAPT, PACTUL HITLER-STALIN. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Toma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1669]
-
o treime din suprafață și o treime din locuitori. Au urmat în regiunea ocupată de sovietici arestări, execuții și deportări (12 iunie 1941), România participând apoi la războiul declarat la 22 iunie 1941 cu scopul eliberării teritoriului răpit. Acestea, împreună cu deportările mascate sub forma recrutării de tineri la muncă au totalizat, într-o estimare minimală, în decursul anilor, 1.360.000 de locuitori scoși cu forța dintre Prut și Nistru, și 1.770.000 de înlocuitori aduși din toate colțurile Uniunii
PACTUL RIBBENTROP – MOLOTOV DE FAPT, PACTUL HITLER-STALIN. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Toma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1669]
-
1928), Protocolul similar de la Moscova (1929), Convenția de la Londra (1933). Care este situația actuală? Finlanda a pierdut teritorii spre lacul Ladoga și înspre Oceanul înghețat de Nord; Țările Baltice și-au recăpătat independența după 50 de ani de ocupație (și deportări); Polonia a fost recompensată înspre vest cu teritorii germane (alte milioane de dezrădăcinați), România a rămas într-o situație confuză, cu Republica Moldova, pe o parte din teritoriul pierdut și cu Ucraina pe rest, moștenitoare a unei proprietăți “transmise”. Dar problema
PACTUL RIBBENTROP – MOLOTOV DE FAPT, PACTUL HITLER-STALIN. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Toma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1669]
-
În anii celui de al doilea război mondial și ai perioadei imediat următoare s-au înregistrat, într un spațiu mai larg european din care face parte și România, mari mișcări de populație pe criterii etnice: refugieri, deportări, internări în lagăre, emigrări etc. Refugiul din Basarabia și nordul Bucovinei din vara anului 1940 s-a produs atunci când statul român era complet izolat pe plan extern. Evenimentele internaționale s-au derulat cu repeziciune în vara anului 1939, pentru ca la
DIN ISTORIA REFUGIULUI, 1940 - 1944. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Agrigoroaiei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1665]
-
de a se întoarce acasă și li se promitea hrană și transport gratuit. Verificările și “vânătoarea” de basarabeni și bucovineni a continuat în anii următori, fiind însoțite adesea de persecuții pe linie personală, de arestări, condamnări la domiciliu obligatoriu, la deportări în Bărăgan și la închisoare. Peste aceste suferințe și zile de restriște s-a așternut, timp de aproximativ 45 de ani, o tăcere supravegheată cu strășnicie, întreruptă de câteva voci care au avut curajul să spună adevărul, plătind scump această
DIN ISTORIA REFUGIULUI, 1940 - 1944. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Agrigoroaiei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1665]
-
ostilităților în această parte a Europei, se vede silit să accepte condițiile de evacuare specificate în răspunsul sovietic (...)”. Ocuparea abuzivă de către sovietici a Basarabiei românești la 28 iunie 1940, apoi și în anul 1944, a fost urmată de arestări, persecuții, deportări în Siberia și rusificarea, prin toate mijloacele, a românilor basarabeni, băștinași și majoritari. În condițiile destrămării U.R.S.S., Republica Sovietică Socialistă Moldovenească și-a proclamat independența în ziua de 27 august 1991 cu numele de Republica Moldova. Dar nordul Basarabiei istorice
DIN TRECUTUL BASARABIEI, BUCOVINEI ŞI ŢINUTULUI HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
fost ocupat de trupele sovietice în ziua de 28 iunie 1940. Acest teritoriu, după ce a făcut iarăși parte din România în perioada 1941 1944, a fost din nou anexat de U.R.S.S. în anul 1944, după care au urmat arestări, deportări în lagărele din Siberia, precum și rusificarea forțată a populației prin toate mijloacele. Astăzi, nordul Bucovinei, împreună cu județul Hotin din nordul Basarabiei și cu Ținutul Herța, formează regiunea Cernăuți din Ucraina. În secolele XIX XX, pe teritoriul Bucovinei s-au născut
DIN TRECUTUL BASARABIEI, BUCOVINEI ŞI ŢINUTULUI HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
de Sus și Oroftiana de Jos), care astăzi se află în partea de nord-vest a județului Botoșani. La fel ca în Basarabia și nordul Bucovinei, populația ținutului Herța, majoritar românească, a fost supusă persecuțiilor de tot felul, inclusiv politicii de deportare și de rusificare forțată. Dar mândrii români herțeni, asemenea celor nord-bucovineni și basarabeni, nu și-au uitat originea daco-romană, nici limba maternă, nici datinile, obiceiurile și tradițiile strămoșești. Pe teritoriul micului ținut Herța s au născut mari personalități ale culturii
DIN TRECUTUL BASARABIEI, BUCOVINEI ŞI ŢINUTULUI HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
colectarea totală a produselor agricole și întocmirea de liste cu familiile ce urmau să fie deportate în Siberia. În capul listelor erau preoți, învățători apoi urmau funcționarii primăriei și țărani înstăriți. Nu după mult timp s-a trecut efectiv la deportări. Familii întregi erau ridicate noaptea și duse la gara din comuna Căinari unde se proceda la cea mai inumană faptă și anume separarea membrilor de familie și îmbarcarea lor în vagoane de marfă separate. Din cele știute de mine, unele
POVESTEA UNUI REFUGIAT DIN BASARABIA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Dimitrii Coliban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1677]
-
În perioada ocupației din 1940, toamna a trebuit să repet clasa a-II-a, pe considerentul unor noi obiecte introduse în programa școlară, printre care și limba rusă. Tot în această perioadă, tatăl meu a trebuit să se ascundă pentru a evita deportarea și numai printr-un noroc a scăpat de fiecare dată. În primăvara anului 1944, când trupele sovietice au trecut Nistrul, eu fiind cel mai mare dintre băieți, la sfatul părinților, m-am refugiat în țară, la un unchi matern stabilit
POVESTEA UNUI REFUGIAT DIN BASARABIA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Dimitrii Coliban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1677]
-
arestat, o poveste ce se deapănă în mai multe episoade, începând cu arestarea tatălui și sfârșind cu înălțarea unei case de chirpici în pustietatea Bărăganului. Pe acest subțire fir epic sunt intercalate, prin "flash-back", o serie de secvențe, de dinainte de deportare, din copilăria autorului, prilej pentru narator de a zugrăvi viața unei comunități din nordul României în perioada interbelică și imediat postbelică și de a creiona câteva personaje memorabile: tatăl, mama, cele două bunici, soldatul "Neamțu" etc., etc. Nu întâmplător am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
câte un cordon de militari care nu permiteau nimănui accesul în incinta gării. La fiecare extremitate a peronului se aflau câte o masă și patru scaune. Acestea erau, de fapt, două puncte de verificare a persoanelor aduse de militari spre deportare. Aglomerația era mare, întrucât la halta comunei Gelu erau aduse și familiile din localitățile care nu aveau gară. Prin urmare, afluxul de oameni era puternic. Fiecare familie ridicată de acasă și prezentată în fața comisiei respective era însoțită de militarii care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
că era liniște și pace. Dar, din nefericire, ambele erau doar aparențe înșelătoare. Nourii amenințători ai războiului se profilau la orizont. Începea cea mai mare conflagrație mondială din secolul al XX-lea. Apocalipsa nazistă și comunistă: holocaust, genocid, gulag, pogrom, deportări, lagăre de concentrare. Milioane de vieți nevinovate suprimate planificat, cu sânge rece, criminal. În aceste momente tata primea ordin de evacuare cu toată familia în orașul Craiova. Aici a fost pus la dispoziția Inspectoratului de poliție. 13. PARCUL BIBESCU sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
nevinovați. Da, vor fi fiind printre noi și ticăloși, precum sunt eu. Dar de ce permiți o moarte înfiorătoare, planificată prin gazare, la Auschwitz și în toate celelalte lagăre ale morții? De ce gulagurile, pogromurile, canalul Dunărea-Marea Neagră, Periprava, închisorile comuniste și deportările în Bărăgan?? De ce, Doamne? Ai zis: Milă voiesc, iar nu jertfă.(Matei 9:13) Eu am crezut în Tine, am fost apologetul Tău, fă-mă să înțeleg, Doamne, acesta este modul Tău divin prin care îți manifești mila față de oameni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
creștini se cheamă că sunt. Nu? Și atunci?? Mă cutremur de câtă "dragoste creștinească" au dat dovadă nemții în cele două războaie mondiale. Dar rușii?? Nemții sunt catolici, dar rușii sunt ortodocși! Și?? Care au fost actele "creștinești" ale rușilor? Deportări, lagăre, gulaguri, Siberia. Iar teutonii creștini care-și trâmbițau cu nerușinare noblețea divină a "sângelui albastru" și-au manifestat iubirea față de aproapele lor prin aplicarea "soluției finale",a gazării și a "rotisoarelor" de carne umană. Observați ce rodnică a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
de un cuțit de bucătărie. Atât. Nu tu linguri, furculițe, farfurii și toate cele necesare în care să pregătești mâncare și să o servești în mod civilizat. Nimic. Puținul pe care-l mai aveam rămăsese în comuna Gelu, în dimineața deportării noastre. Se spune că președintele Americii este omul numărul unu de pe planetă. Pentru noi, atunci, domnul doctor Gomoiu era cel care deținea, fără niciun dubiu, locul numărul unu din lume. Datorită lui, și numai datorită lui, mama se întorcea zi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
scurt timp că aceste calificative josnice și mincinoase nu sunt decât niște invenții grosolane și absurde la adresa unor oameni cinstiți, muncitori, deosebit de capabili, excelenți gospodari și complet nevinovați, cu scopul de a justifica în ochii opiniei publice actul condamnabil al deportării noastre. Sătenii recunoșteau cu bucurie și sinceritate influența benefică, în foarte multe privințe, a deportaților asupra vieții lor. Viața își urma cursul ei firesc. Acum aveam apă. Am trecut "in corpore" la confecționarea chirpicilor. Mai întâi ne-am deplasat la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
creștini" naziști fiind aceea de "materie primă" a cuptoarelor de la Auschwitz. Da. Babica a făcut parte din segmentul social persecutat sistematic și diabolic de bandiții comuniști pe toată perioada cât s-au aflat la putere. Închisori și lagăre. Muncă forțată. Deportări. Ce era comuna Bumbăcari decât un lagăr în aer liber?! Douăzeci de milițieni și câini-lupi de urmărire...! Babica era deosebit de credincioasă. Ortodoxă practicantă ferventă, respecta cu strictețe toate posturile de peste an, iar duminicile și în toate sărbătorile era la biserică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
ca o formidabilă avalanșă, având consecințe catastrofale pentru tot ce se află în drumul ei. Eram asemenea unui eunuc văduvit printr-o operație barbară, primitivă și sângeroasă, de însemnele specifice copilăriei: gingășie, puritate, candoare, drăgălășenie, seninătate... Copilăria fugise îngrozită! Consecințele deportării le trăiesc și astăzi, cu aceeași intensitate și amărăciune, întrucât mi-au schimbat cursul vieții, suprimându-mi în mod brutal cei mai frumoși ani ai existenței noastre trecătoare. Și-atunci, cum s-o pot înțelege? "...Cu mâna mea în van
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]