4,073 matches
-
pericol a propriului lor corp: vagabondaj, delincvență, activitate sexuală neadaptată vârstei, automutilări, tentative de suicid. Dar aceste antecedente nu par a fi corelate cu gravitatea depresiei așa cum arată studiul lui Brand și colab. (1996), în care a fost comparată simptomatologia depresivă a adolescenților deprimați cu antecedente de abuzuri sexuale cu cea a adolescenților care nu prezentau aceste antecedente. După Brand și colab., prima categorie prezintă o stimă de sine mai scăzută și, mai ales, simptome de stres post-traumatic (cu atât mai
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
prevalența (cf. capitolului 2). CERCETĂRI GENETICE Cercetările folosesc metoda gemenilor homozigoți sau heretozigoți adoptați și neadoptați. Această metodă se aplică la fel de bine la adulți cât și la adolescenți. Totuși, dacă determinismul genetic rămâne același pe tot parcursul vieții, expresivitatea sensibilității depresive ar putea fi variabilă în funcție de vârstă. Acest ultim parametru nu pare a fi luat în considerare în aceste studii. Prin această metodă, Mendlewicz (1976) scoate în evidență factorul genetic în transmiterea unor forme de tulburări bipolare și unipolare care sunt
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
depresie ar fi de mai mult de 55% pentru copiii cu părinți bipolari și de 16% pentru copiii cu părinți unipolari. Prin metoda adopției, acest autor constată o prevalență a tulburărilor de dispoziție de 31% la părinții biologici ai subiecților depresivi bipolari, prevalență care scade la 12% la părinții adoptivi ai subiecților depresivi bipolari, în timp ce această prevalență este de 10% la părinții biologici ai subiecților normali și de 2% la părinții subiecților adoptați normali. Bertelsen (1979), în urma unui studiu retrospectiv asupra
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
bipolari și de 16% pentru copiii cu părinți unipolari. Prin metoda adopției, acest autor constată o prevalență a tulburărilor de dispoziție de 31% la părinții biologici ai subiecților depresivi bipolari, prevalență care scade la 12% la părinții adoptivi ai subiecților depresivi bipolari, în timp ce această prevalență este de 10% la părinții biologici ai subiecților normali și de 2% la părinții subiecților adoptați normali. Bertelsen (1979), în urma unui studiu retrospectiv asupra mai multor lucrări, evaluează concordanța depresiei între gemeni la 59% pentru monozigoți
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
adolescentul deprimat față de ceea ce se observă la adultul deprimat grav. Secreția cortizolului, a hormonului de creștere și a prolactinei după stimularea cu dextro-amfetamină a fost studiată de Waterman, Ryan, Puig-Antich și colab. (1991) într-un grup de adolescenți cu episod depresiv major și un grup de control echivalent. Autorii nu constată nici o diferență între cele două grupuri, contrar celor observate la unii adulți (dar nu la toți). De asemenea, contrar celor constatate la adulți, depresia la copil și la adolescent nu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
vârste între 6-13 ani) decât la subiecții din grupul de control de aceeași vârstă (De Bellis și colab., 1996). Aceeași autori nu regăsesc nici reducerea nivelului secreției nocturne de GH, nici valorile ridicate ale prolactinei bazale la adulții cu episod depresiv major. Într-un studiu mai vechi al lui Kutcher și col. (1991) realizat pe un eșantion mai mic (12 subiecți deprimați contra 38 în studiul lui De Bellis), alcătuit din pacienți cu vârste mai mari (16-19 ani), mediile valorilor plasmatice
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de TRH. La fel ca la adultul deprimat (Chabrol, 1988), se observă un răspuns slab în raport cu adolescenții non-deprimați, dar aceste rezultate nu sunt nici constante (doar 12% dintre adolescenții deprimați au dat un răspuns semnificativ slab), nici specifice. Unele simptome depresive (tulburări de somn, astenie matinală) sugerează perturbări ale ritmului circadian, ceea ce a impus unor autori studierea secreției de melatonină. La subiectul normal, această secreție se produce mai ales noaptea. În majoritatea studiilor referitoare la adult, secreția nocturnă de melatonină este
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
rezultatele acestor diverse studii sunt adesea contradictorii, neclare și este dificil să tragem concluzii semnificative pe baza lor, chiar dacă nu ne-am referi decât la faptul că depresia la adult și depresia la adolescent nu sunt superpozabile. Faptul că reacția depresivă este însoțită de manifestări somatice, că manifestările somatice pot fi explicate biochimic, neuroendocrin, neurofiziologic, este un lucru de care nu se îndoiește nimeni. În schimb, este foarte dificil de știut dacă aceste anomalii pot fi considerate ca fiind una dintre
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
fi explicate biochimic, neuroendocrin, neurofiziologic, este un lucru de care nu se îndoiește nimeni. În schimb, este foarte dificil de știut dacă aceste anomalii pot fi considerate ca fiind una dintre cauzele depresiei sau doar o consecință a unui episod depresiv și a tulburărilor provocate de acesta. Cele mai multe din aceste anomalii dispar atunci când depresia regresează. În prezent, poate mai mult pentru adolescent decât pentru adult, nu există un model organic care să prezinte o teorie coerentă și explicită în ceea ce privește depresia la
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
socio-economice în sens larg. Alții resping aceste corelații. O analiză discriminativă se dovedește uneori necesară pentru a evalua efectul unui eveniment extern asupra apariției unei depresii la un adolescent. Decesul unui părinte ar putea fi un eveniment favorizant pentru episodul depresiv major. Se pare, de asemenea, că existența unui alcoolism familial și a unor antecedente privind depresia ar putea fi un factor destul de des întâlnit (vezi cele ce urmează). Importanța depresiei unuia sau a altuia dintre părinți și evaluarea incidenței acesteia
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
DECESUL UNUI PĂRINTE Gray (1987) studiază efectele morții unuia sau a ambilor părinți la adolescenți în vârstă de 12-19 ani, deces survenit în urmă cu 6 luni până la 5 ani. Acesta consideră că pierderea unui părinte antrenează întotdeauna o stare depresivă importantă, chiar și atunci când decesul a avut loc cu mai mulți ani în urmă. Autorul sugerează că la adolescent, procesul de elaborare a decesului unui părinte se desfășoară într-o perioadă mai lungă decât la adult. În plan epidemiologic, la
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
decedat: de șapte ori tatăl, de două ori mama. Acest număr mic n-a permis o analiză statistică pertinentă. În ancheta acelorași autori, efectuată asupra populației clinice (vezi capitolul 2), aceștia constată următoarele: - decesul parental (17 cazuri din 102 adolescenți depresivi, adică 16,5%) este mult mai frecvent decât la populația generală (3,7% în ancheta lui Choquet, 1,93% în ancheta noastră); - este vorba cel mai adesea de decesul tatălui (15 cazuri). Decesul mamei n-a fost constatat decât de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
generală (3,7% în ancheta lui Choquet, 1,93% în ancheta noastră); - este vorba cel mai adesea de decesul tatălui (15 cazuri). Decesul mamei n-a fost constatat decât de două ori; - raportat la sex, sunt mult mai mulți băieți depresivi care au suferit decesul tatălui (10 băieți din 45, adică 22%) decât fete (5 din 57, adică 9%). Această diferență este semnificativă (0,056); - raportat la tipul de stare depresivă în schimb, variabila sex pare importantă. Într-adevăr, nu există
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
două ori; - raportat la sex, sunt mult mai mulți băieți depresivi care au suferit decesul tatălui (10 băieți din 45, adică 22%) decât fete (5 din 57, adică 9%). Această diferență este semnificativă (0,056); - raportat la tipul de stare depresivă în schimb, variabila sex pare importantă. Într-adevăr, nu există diferență semnificativă între fete și băieți în ceea ce privește episodul depresiv major (nouă adolescenți din douăzeci și nouă au suferit un deces parental, dintre care cinci băieți din paisprezece, adică 37% cu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
45, adică 22%) decât fete (5 din 57, adică 9%). Această diferență este semnificativă (0,056); - raportat la tipul de stare depresivă în schimb, variabila sex pare importantă. Într-adevăr, nu există diferență semnificativă între fete și băieți în ceea ce privește episodul depresiv major (nouă adolescenți din douăzeci și nouă au suferit un deces parental, dintre care cinci băieți din paisprezece, adică 37% cu deces al tatălui la băieții cu episod depresiv major și patru fete din cincisprezece, adică 27% cu deces al
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
adevăr, nu există diferență semnificativă între fete și băieți în ceea ce privește episodul depresiv major (nouă adolescenți din douăzeci și nouă au suferit un deces parental, dintre care cinci băieți din paisprezece, adică 37% cu deces al tatălui la băieții cu episod depresiv major și patru fete din cincisprezece, adică 27% cu deces al tatălui la fetele cu episod depresiv major: această diferență nu este semnificativă). Diferența repartiției provine în mod esențial de la alte stări depresive (proastă dispoziție, criză anxio-depresivă și mai ales
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și nouă au suferit un deces parental, dintre care cinci băieți din paisprezece, adică 37% cu deces al tatălui la băieții cu episod depresiv major și patru fete din cincisprezece, adică 27% cu deces al tatălui la fetele cu episod depresiv major: această diferență nu este semnificativă). Diferența repartiției provine în mod esențial de la alte stări depresive (proastă dispoziție, criză anxio-depresivă și mai ales depresivitate). Astfel, decesul unui părinte crește riscul apariției depresiei majore la adolescență la ambele sexe și amplifică
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
deces al tatălui la băieții cu episod depresiv major și patru fete din cincisprezece, adică 27% cu deces al tatălui la fetele cu episod depresiv major: această diferență nu este semnificativă). Diferența repartiției provine în mod esențial de la alte stări depresive (proastă dispoziție, criză anxio-depresivă și mai ales depresivitate). Astfel, decesul unui părinte crește riscul apariției depresiei majore la adolescență la ambele sexe și amplifică la băieți riscul apariției unor manifestări depresive, altele decât depresia majoră. DIVORȚ ȘI/SAU SEPARARE PARENTALĂ
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Diferența repartiției provine în mod esențial de la alte stări depresive (proastă dispoziție, criză anxio-depresivă și mai ales depresivitate). Astfel, decesul unui părinte crește riscul apariției depresiei majore la adolescență la ambele sexe și amplifică la băieți riscul apariției unor manifestări depresive, altele decât depresia majoră. DIVORȚ ȘI/SAU SEPARARE PARENTALĂ Ponderea separării parentale este apreciată în mod diferit ca factor de risc pentru depresie la adolescent. Să reținem că în majoritatea studiilor, includem aici și pe cele pe care le-am
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
nivel semnificativ ridicat de tulburări așa numite reacționale sau nevrotice doar la fetele cu părinți separați sau divorțați dar nu și la băieți. În studiile noastre privind populația clinică (vezi capitolul 2) s-a constatat că 23,5% dintre adolescenții depresivi veniți la consultație au părinți separați sau divorțați. Diferența nu este semnificativă în raport cu populația generală. În schimb, există diferențe în funcție de starea depresivă: cu cât este mai gravă starea depresivă, cu atât incidența separării sau divorțului parental este mai mică. Astfel
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
băieți. În studiile noastre privind populația clinică (vezi capitolul 2) s-a constatat că 23,5% dintre adolescenții depresivi veniți la consultație au părinți separați sau divorțați. Diferența nu este semnificativă în raport cu populația generală. În schimb, există diferențe în funcție de starea depresivă: cu cât este mai gravă starea depresivă, cu atât incidența separării sau divorțului parental este mai mică. Astfel: - 39% din adolescenții care au apelat la consultație cu proastă dispoziție au părinți separați sau divorțați; - 30% din adolescenții care au apelat
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
vezi capitolul 2) s-a constatat că 23,5% dintre adolescenții depresivi veniți la consultație au părinți separați sau divorțați. Diferența nu este semnificativă în raport cu populația generală. În schimb, există diferențe în funcție de starea depresivă: cu cât este mai gravă starea depresivă, cu atât incidența separării sau divorțului parental este mai mică. Astfel: - 39% din adolescenții care au apelat la consultație cu proastă dispoziție au părinți separați sau divorțați; - 30% din adolescenții care au apelat la consultație cu depresivitate majoră au părinți
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
adolescenții care au apelat la consultație cu proastă dispoziție au părinți separați sau divorțați; - 30% din adolescenții care au apelat la consultație cu depresivitate majoră au părinți separați sau divorțați; - 14% din adolescenții care au apelat la consultație cu episod depresiv major au părinți separați sau divorțați. Această diferență este semnificativă (p = 0,03). Putem concluziona că în populația care a apelat la consultație, ponderea separării, divorțului parental este cu atât mai importantă cu cât manifestările depresive sunt „minore”. Această constatare
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
la consultație cu episod depresiv major au părinți separați sau divorțați. Această diferență este semnificativă (p = 0,03). Putem concluziona că în populația care a apelat la consultație, ponderea separării, divorțului parental este cu atât mai importantă cu cât manifestările depresive sunt „minore”. Această constatare trebuie pusă în relație cu observațiile asupra populației generale. Separare parentală și depresie: studii asupra populației generale Referindu-se la populația generală, unii autori consideră că divorțul și separarea parentală sunt factori de risc pentru depresie
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în cazul depresiei, mai ales pentru scorurile intermediare (8-10 pe scara Kandel: creștere cu 40%). În ancheta noastră asupra populației generale (Marcelli și Fahs, 1998), nu există diferență între adolescenții non-depresivi cu părinți separați sau divorțați (17,5%) și adolescenții depresivi cu părinți separați sau divorțați (21%): diferență nesemnificativă. Totuși, dacă ținem cont de natura stării depresive, constatăm o diferență semnificativă pentru proasta dispoziție: 27% dintre adolescenții cu proastă dispoziție au părinți separați sau divorțați (diferență semnificativă p = 0,03). În
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]