1,930 matches
-
am făcut umbră pământului! Ce păcat! M-am irosit în ...niciodată și în mereu! POVESTE DE ÎNCEPUT ȘI DE SFÂRȘIT Ai îngropat o ulcică cu farmece și descântece în sufletul meu și chiar dacă aș vrea, nu pot să găsesc alt descântec să mă facă bine de tine. Ai venit noaptea, Zburător și ai furat din odaia mea toată durerea și toată suferința pe care le strânsesem într-un cufăr cu alte amintiri. Le-ai dus pe Lună Nouă, peste nouă mări
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
a fost și nu mai este Voi ști că pot încă să fiu Doar eroina principalăă. Din poveste! UITARE Ți-am rătăcit chitara-n viitor Și a-nceput să-mi plouă cântec Prezent păstrat într-un decor În armonia falsului descântec. Mi-ai presărat o gamă inventată Un gând uitat în amintire Ai răvășit în mine o sonată Șoptită într-o clipă de iubire. Mi-ai născocit în suflet o altfel de durere M-am vindecat cu leacuri descântate Cu-n
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
bizar să tot fabulezi mereu. Rușii, francezii, englezii au desigur presă de scandal, dar diferă de a noastră. N-am găsit nimic în acest sens nici în mass-media din Brazilia. Nu toate popoarele au înclinații spre vrăjit, spre ghicit, spre descântece. Îmi amintesc, din studenție, de unele colege de la Chișinău, care, în loc să rupă cărțile învățând, se duceau la ghicitoare să le spună dacă vor lua examenele. În loc să-și însușească arta de a fi frumoase, deștepte, seducătoare, plăteau vrăjitoarele să le facă
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
vacă de lemn în pod și trag laptele de la ceilalți...» Stâng potca șî diochiu! Cum este o zonă arhaică, deși nu pare, Valea Tarcăului a conservat vechi cutume și frumoase eresuri. Farmecele rele se cheamă «boscoane». Nu poți să-nveți descântece pe unu mai mare ca tine, mă asigură doamna Pașcu. Nu tot omu dioache. Numa cel întors de la țâță. Are ochi răi. Aaa! ce boboci frumoși ai!... Și bobocii mor dacă nu-i descânți. Dai drumu la nouă cărbuni în
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Supărătoare, desigur, este purtarea lor, dar să-i răbdăm cu blândețe" (I, 41-46). Însă Apsu nu s-a lăsat convins. Când tinerii zei aflară hotărârea strămoșului lor, "ei rămaseră fără cuvânt" (I, 58). Dar "atotștiutorul Ea" a Juat-o înainte. Cu descântecele sale magice, el îl cufundă pe Apsu într-un somn adânc, îi "răpește strălucirea și se înveșmântează cu ea", și, după ce îl înlănțuise, îl ucide. Ea devine, astfel, zeul Apelor, care se vor numi de acum înainte apsu. În sânul
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
lume a torturii continue. Durerea, boala sunt părți componente ale existenței zilnice. Spațiul citadin devine unul infernal în care omul este condamnat să-și ispășească o pedeapsă neștiută. Repetiția obsedantă a termenului "oraș" în poemul Cangrenă pare desprinsă dintr-un descântec de dezvrăjire a lumii: "Oraș în care putrezește tinerețea pe străzi,/ oraș ca un câine cu bube ieșit dimineața din lăzi,/ orașul-idee, orașul cangrenă, oraș adormit/ mai înainte de cuvântul sfârșit". Moartea "ieșită" pe străzi, situarea începutului de viață, a tinereții
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
e gînd plămădit în amar, - plumb e tăcere de veci, - plumb e durere de suflet uman”. într-adevăr, plumb e metafora care exprimă cel mai bine atitudinea lui Bacovia, un om apăsat de gînduri. 21. Cf. Teodor T. Burada, „Despre descîntece, farmece și vrăji”, în Opere, 3, Folclor și etnografie, Ediție critică de Viorel Cosma, Ed. Muzicală, 1978, p. 238. 22. „Ce este mai greu decît plumbul și cum se cheamă el? Nebunul”. („înțelepciunea lui Isus Sirah” 22, 15, în Biblia
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cea puberală până la aceea isterică a femeilor care trăiesc numai pentru plăcerile trupești.” Desigur, Zburătorul constă În ceea ce se poate numi practică magică, pentru că În lumea stăpânită de asemnea viziuni, există protagoniste vrăjitoare care cultivă mitul prin farmece, vrăji și descântece. De altfel balada lui Heliade dă Întreaga măsură a stării erotice invocate. Textul baladei se structurează pe trei secvențe poetice. Prima, alcătuită din 12 strofe, reprezintă un monolog liric, ori ceea ce am putea numi o lirică a măștilor, Întâlnită În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
asta? Întreabă pe bunica: O ști vreau leac ea doară... o fi vreun zburător! Or aide l-alde baba Comana or Sorica, Or du-te la moș popa, ori mergi la vrăjitor...” punând În mișcare un Întreg arsenal de vrăji, descântece și farmece pentru eliberarea tinerei copile de chinurile la care este supusă de o făptură, desigur, malefică. Există o percepție a acestor practici care nu ajung la oamenii Încă tineri, cum e mama. Bunica este păstrătoarea acestor practici, „o ști
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ochii Luceafărului ca semn al glacialității stelare și refuză să-1 urmeze. Luceafărul, În schimb, vrea să-i eternizeze iubirea: „Colo-n palate de mărgean Te-oi duce veacuri multe, Și toată lumea-n ocean De tine o s-asculte.” Urmând repetatei chemări descântec: „Cobori in jos, luceafăr blând, Alunecând pe-o rază...”, cea de-a doua Întrupare a Luceafărului are o altă origine, cea din soare și noapte: „Iar ceru-ncepe a roti În locul unde piere". În antiteză cu imaginea angelică a primei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
referitoare la caracterul poeziei lirice finlandeze. Despre vechea poezie lirică fino-careliană aflăm că avea metrul trohaic de patru măsuri și folosea aliterația și repetiția. Metrul kalevalian era o caracteristică a teritoriului balto-finez și era utilizat în cântece epice și lirice, descântece, ghicitori și proverbe. Metrica se schimbă în Finlanda de vest după Reforma din secolul al XVII-lea, în celelalte părți ale țării rămânând neschimbată până în secolul al XIX-lea. Stratificarea materialului poetic de-a lungul istoriei a lăsat unele diferențe
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
în sus mi te ridică, de ț-a trece, nu ț-a trece, vie altul să te frece>>, iar... bătrâna femeie adormi sub mângâietoarele cuvinte ale lui Creangă. Se vede lucru că credința babei a fost așa de tare în descântecul lui Creangă, că până a doua zi, ca prin farmec, ea s-a făcut sănătoasă tun... Cred că mare haz ai făcut peste o săptămână când moșneagul - soțul babei - ți-a adus „coșcogeamite cârlan” drept „mulțumire că /i-ai/ îndreptat
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
semnul căinței, al penitenței... În tradiția românească, o atenție deosebită s-a acordat, plânsului copilului, mai ales plânsului excesiv în timpul nopții, deoarece se consideră că acesta este trimis de duhuri rele. Pentru a preîntâmpina sau opri acest plâns existau numeroase descântece și vrăji: se punea fașa pe drum ca să treacă oile peste ea: se lăsau perdelele în jos, se lua apă de la fântână străină, zicând : „Eu las plânsorile aice și iau odihnă“, se foloseau diferite ierburi, se alăpta pe prag etc.
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Hristea Diana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107370]
-
străină, zicând : „Eu las plânsorile aice și iau odihnă“, se foloseau diferite ierburi, se alăpta pe prag etc. (cf. A, Gorovei, Credinți). Plânsul copilului era considerat „un fel de morb“, care se numea plânsori (plânsoare) și era personificat în textele descântecelor „(cf. S. PI. Marian, Nașterea). RÂSUL : Dacă lacrimile sunt semnul tristeții și al jalei, râsul reprezintă expresia bucuriei, o metaforă a vieții. În ample cercetări consacrate funcției rituale și magice a râsului în folclor și în mitologie, se arată că
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Hristea Diana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107370]
-
doina viețuiesc". Prin doină își exprimă țăranul român emoțiile de dragoste, bucurie, tristețe. Sunt mici poeme în ritm liber și viu. Horele sau cântece acompaniate de dansuri care, precum Călușarii, amintesc de Salieni. Vicleimurile sau mistere ale Nașterii pentru marionete; Descântecele, formule de magie; Carmina juridice (era deja cuvântul latina carmina, text de lege: lex horrendi carminis erat, spunea Titus Livius), rugăciuni la plug, incantații funerare. Aceste poeme diverse se cântă sau se modulează la cobză, pe o muzică având ceva
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
în Kabul, a învățat limba și a urmărit diferite subiecte. Astfel i-a descoperit pe ultimii doi evrei din Kabul, care aveau să devină personaje în filmul său. Cei doi se dușmănesc și împart sinagoga în două: Isaac Levy face descântece, iar Zabulon Simantov fabrică alcool la negru. Dan Alexe a lucrat la film începând din 2002. După ce deja filmase mult, i s-au furat casetele, la Praga. După o perioadă de depresie, s-a întors la Kabul, ca profesor de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
-mi să redau un mic fragment dintr-o povestire de-a mea, una de sezon: Ne întâlneam pe un deal, la marginea satului, ca să „repetăm“ obiceiurile de iarnă, Capra sau Ursul. Învățam, de-a valma, tot ce se poate învăța: descântece și înjurături, cum să bați toba sau să joci Ursul. Săritul prin foc reprezenta maxima provocare, cea mai evidentă dovadă a curajului... Pe lângă cauciucul de tractor, erau și snopii de coceni furați de acasă. Focul se înălța uriaș, dansând, încurajat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
țăranilor din comună, prin valorificarea produselor vegetale și animale a determinat aprovizionarea și desfacerea unui mare volum de mărfuri industriale, prin cooperativa de consum de către aceștia așa cum rezultă din tabelul următor: pe bolnavi. Tratamentul era însoțit de cele mai multe ori de descântece. Dăm mai jos câteva rețete de vindecare a unor boli: - albeața se vindeca cu busuioc uscat amestecat cu zahăr și macerat în gură; - durerile de cap se vindecau: - cu ceaunul cald ținut pe cap; - se legau felii de cartof crud
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mai vechi sat din împrejurimi, țăranii din Vatra o duceau greu și de aceea, când era cazul apelau la diferite babe care cunoșteau plantele medicinale și puterile vindecătoare miraculoase ale acestora. Alții apelau la babe care practicau anumite vrăji și descântece și prin puterea autosugestiei unii bolnavi se vindecau sau alții apelau la preoți care citeau diferite rugăciuni invocând puterea divină tămăduitoare. Până după cel de-al IIlea război mondial, în satul Vatra n-a existat nici un fel de organizare medicală
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
bazate pe acest principiu, au apărut ventuzele care s-au dovedit a fi mai eficiente în unele afecțiuni și mai ales în caz de răceală. De remarcat este și faptul că unele babe se ocupau cu vrăjitoria și altele cu descântecele. Așa era înspre Fundoaia, Anica Atitienei despre care se spunea că are pe necuratul în casă asupra căruia avea stăpânire și-l trimitea unde voia să facă vreun rău. Se spunea despre ea că știa a face și a desface
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
definitiv. De asemenea a scăzut procentul de mortalitate, îndeosebi a celei infantile și a crescut vârsta medie a longevității locuitorilor. Oamenii și-au schimbat complet mentalitatea din trecut de a fugi de prezența medicului și de a se trata cu descântece și leacuri băbești. Ei vin astăzi cu încredere la dispensar știind că le acordă tratamentul și îngrijirea medicală necesare pentru refacerea sănătății. Este de lăudat hotărârea unor oficianți sanitari, surori și asistenți medicali de a se stabili pentru totdeauna în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
condamnare. Similar: boboc, carantină Rechin = deținut recidivist. Similar: cobră, reptilă Scărmănat = act sexual. Similar: amoc, tras, a-și da în coapse, gagicăreală, tumbă, jbanț, a se da huța, nuntă, îmbucare, a bate untul, călare, a cînta la drîmbă, zbenguit, remaiat, descîntec, răsturnat, a face plinul, a cădea la așternut, la drum de seară, a lua-o, darac, frecuș Scoabă = cuțit, pumnal. Similar: șuriu Scoică = sexul femeii. Similar: bijboc, ghioc, mingeac, tarabă, zgaibă, muscă, bubă, blană, fîntînă, jos, găoace, fofoloancă, locul sfînt
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
se afla pe vremea aceea în British Museum, și am citit tot ce-am găsit din perioada aceea, cam între 17210-1720, dacă nu mă înșel. Nu conta ce fel de carte e, un tratat despre ciuperci, o carte despre haine, descântece... Trebuia să absorb și să storc de sensuri modul de exprimare, vocabularul, ritmurile vorbirii, tonul. Trebuia să o fac până ce ajungeam să scriu în limba secolului XVIII la fel de curgător cum scriu în limba secolului XX. După câteva luni mi-a
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
lume, spre fericirea și nenorocirea oamenilor; toate evenimentele, oricare ar fi ele, sînt consecințele acțiunii directe ale unuia sau ale altuia. De aceea boala, spre exemplu, poate ceda fie rugăciunilor adresate lui Dumnezeu prin intermediul cutărui sau cutărui sfînt tămăduitor, fie descîntecelor unui * descîntător. Or, dacă Biserica spune că boala este o pedeapsă trimisă de Dumnezeu pentru a-i pedepsi pe oameni pentru păcatele lor și încurajează cultul sfinților, tot ea condamnă recurgerea la vrăjitori; represiunea împotriva vrăjitoriei va deveni violentă o dată cu
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
bunăstare, dar și multe boli In septembrie Spor de grâne, de fructe și alte bogății In octombrie Vânturi mari, ploi și recoltă bună de struguri In noiembrie Pace îndelungată, prietenie și dragoste In decembrie Potop de fructe și mare război. Descântece, doctorii, vrăjitorii băbești Înainte de doctori au existat... babele lecuitoare, zise și „doftoroaie, descântătoare, fermecătoare, vrăjitoare”. Portretul acestor femei ce se străduiau să lecuiască oamenii de boli trebuie reconsiderate, după o perioadă lungă de prigonire și punere la zid. Aceste lecuitoare
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]